Foaia noastră, 1978 (Anul 28, nr. 1-39)
1978-01-01 / nr. 1
Anul XXVIII. Nr. 1 — Duminică, 1 ianuarie 1978. Prețul: 80 fill. Mîndrie îndreptăţită — perspective luminoase — Gînduri la început de an nou — La ultima sesiune din anul trecut a Adunării de Stat - ţinută la mijlocul lunii trecute - din darea de seamă expusă în faţa deputaţilor şi urmărită cu multă atenţie de întreaga opinie publică, cu toţii am putut face cunoştinţă cu acel proces de dezvoltare prin care a trecut ţara noastră în cursul anului calendaristic 1977- Bilanţul întregii activităţi economico-sociale desfăşurate în această perioadă ne îndreptăţeşte să fim mîndri de realizările şi rezultatele obţinute în toate domeniile vieţii sociale, în urma muncii harnice şi sîrguincioase a întregului popor muncitor, multe aşezări şi localităţi din ţară s-au îmbogăţit cu noi obiective economice sau instituţii cultural-sociale, s-a înfrumuseţat înfăţişarea întregii ţări şi peste tot a crescut bunăstarea, s-a îmbunătăţit traiul tuturor celor ce muncesc. S-a accelerat dezvoltarea economică, venitul naţional a crescut cu 8 la sută, astfel am depăşit chiar şi aşteptările prevăzute. Ca urmare a dezvoltării impetuoase şi dinamice a economiei naţionale, s-a realizat şi planul ridicării nivelului de viaţă, s-au ridicat considerabil salariile lucrătorilor din domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi a unor categorii de lucrători sanitari. Ca rezultat al bunei recolte în agricultură, a crescut şi venitul populaţiei cooperatiste agrare. Deservirii populaţiei cu alimente, îmbrăcăminte, cu alte produse şi articole industriale, s-a asigurat o ofertă potrivită din toate stocurile de mărfuri. Cu dezvoltarea şi întărirea economiei naţionale, alături de factorii interni, un rol important au avut şi legăturile economice cu ţările vecine şi prietene, precum şi cu alte state din lume. Pe baza acordurilor şi contractelor dintre ţara noastră şi ţările socialiste, s-a ridicat şi s-a accelerat tot mai mult schimbul de mărfuri din cadrul comerţului exterior. Am dezvoltat relaţiile economice şi cu o serie de ţări capitaliste, însă din motive protecţioniste n-am reuşit să îndeplinim nivelul de schimburi planificate. Pentru viitor se impune ca sarcină să mărim volumul de export al mărfurilor, dar totodată să statornicim un echilibru sănătos cu valoarea importului de pe piaţa capitalistă. Bineînţeles că unele neajunsuri, care se ivesc în procesul de dezvoltare a economiei noastre, nu se pot motiva numai cu lipsurile provenite din legăturile comerciale externe, ci trebuie să scăpăm şi de acele lipsuri sau greşeli interne, care pe alocuri frînează încă dezvoltarea mai rapidă a societăţii. Rezultatele şi realizările, obţinute în primii doi ani ai celui de-al V-lea plan cincinal, dovedesc că directivele şi sarcinile trasate în domeniul vieţii economico-sociale de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar sunt juste şi reale, prin îndeplinirea lor cu şi mai multă consecvenţă în viitor vom reuşi să realizăm acele prevederi care duc spre edificarea societăţii socialiste dezvoltate în patria noastră. Aşadar, anul lăsat în urmă ne-a adus satisfacţia îndeplinirii cu succes a planurilor prevăzute, în urma cărora cu o mîndrie îndreptăţită putem privi acum spre noul an calendaristic 1978, de la care ce altceva am putea aştepta decît continuarea întrun ritm şi mai accelerat şi în condiţiuni tot mai bune a muncii noastre creatoare, a înfăptuirii indicelor prevăzute în toate sectoarele vieţii constructive. Acest an, de fapt, poate fi socotit şi ca anul decisiv al actualului nostru cincinal, fiindcă după expirarea lui „78” ne vom apropia de sfîrşitul perioadei actualului cincinal şi rezultatele primei părţi pot influenţa în mod considerabil realizarea sarcinilor din următorii doi ani. Bazîndu-ne şi în viitor pe directivele politicii partidului şi guvernului nostru şi avînd încredere în forţa creatoare a harnicului nostru popor muncitor, avem create toate premisele pentru traducerea în viaţă a prevederilor politico-social-economice ale planului cincinal. Trebuie să continuăm ridicarea productivităţii muncii şi să accentuăm şi mai mult necesitatea îmbunătăţirii permanente a tehnologiei şi a proceselor de producţie, precum şi a calităţii produselor. îndeplinind aceste cerinţe, vom reuşi să menţinem ritmul creşterii bunăstării şi pentru anul 1978, iar în ansamblu vom reuşi - în plină armonie cu realităţile economiei naţionale - ca în cursul cincinalului să se ridice simţitor nivelul de trai al tuturor categoriilor de lucrători din ţara noastră. În acest proces de înaintare vom acorda o deosebită atenţie şi dezvoltării aşa-zisei reţelei de obiective neproducătoare. Continuarea construcţiei de locuinţe - 90 000 prevăzute pentru anul 1978 - va sta în centrul preocupărilor noastre. Ţinem să lărgim în mod considerabil reţeaua instituţiilor pentru copii şi tineret, să mărim numărul instituţiilor de învăţămînt şi cele sanitare, dar trebuie să avem în vedere că, în ciuda tuturor sforţărilor depuse, nu vom reuşi încă să satisfacem toate necesităţile ridicate în acest domeniu. Bineînţeles vom continua şi vom începe şi noi investiţii necesare economiei naţionale, dar la planificarea acestora se va avea în vedere stricta necesitate şi randamentul economic al obiectivului. în cadrul acestor preocupări vom avea o grijă deosebită ca cheltuielile construcţiilor şi investițiilor să nu influenţeze în mod negativ şi să nu se facă în detrimentul ridicării nevului de trai al celor ce muncesc. întreaga noastră activitate poli- I t'.că, economică şi socială vom acorda o deosebită atenţie colaborării în toate domeniile cu ţările socialiste din cadrul C.A.E.R. şi vom sprijini întărirea integrităţii socialiste. Tot atunci, însă, trebuie să perfecţionăm necontenit procesul de dezvoltare a tuturor sectoarelor vieţii, de a produce mărfuri de valoare cu care putem apare atît pe piaţa internă, cît şi pe cea mondială. Urmînd neabătut şi cu abnegaţie drumul trasat de partidul nostru, pentru bunăstarea locuitorilor şi înflorirea patriei, sîntem convinşi că toţi cetăţenii ţării fără deosebire de naţionalitate vor munci în anul 1978 cu şi mai multă rîvnă pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor prevăzute, pentru realizarea perspectivelor luminoase ale vieţii socialiste şi comuniste. Locuitorii de naţionalitate română din această ţară, încadrîndu-se cu trup şi suflet în marea operă de construire a vieţii socialiste, au fost părtaşi egali în obţinerea acelor rezultate şi realizări prin care s-a asigurat bunăstarea întregii societăţi şi de asemenea vor îndeplini şi în viitor cu cinste şi devotament acele prevederi şi sarcini care vor sta în faţa lor la locurile de muncă, fie în cooperative agricole de producţie, fie în alte unităţi de producţie sau instituţii, pentru propăşirea întregii naţiuni, pentru întărirea unităţii socialiste a întregului popor. Alături de preocupările lor de muncă zilnică, cetăţeni noştri de naţionalitate română atribuie o deosebită atenţie şi cultivării limbii materne, precum şi păstrării şi prezentării tradiţiilor şi obiceiurilor străbune moştenite din generaţie în generaţie, şi exercită cu demnitate drepturile asigurate pentru cetăţenii aparţinători naţonalităţii noastre, fiind puse la dispoziţie toate condiţiile necesare din partea statului nostru socialist, în realizarea acestor deziderate îşi desfăşoară activitatea multilaterală şi Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, organizaţia obştească a tuturor cetăţenilor de naţionalitate română. Printr-o muncă statornicită şi bine chibzuită, desfăşurată în interesul locuitorilor de naţionalitate română, prin diversele acţiuni de mobilizare Uniunea noastră îi îndeamnă pe toţi cei interesaţi pe cetăţenii aparţinători naţionalităţii române la susţinerea integrală a politicii partidului şi în acest spirit contribuie Uniunea la educarea maselor în spiritul conştiinţei socaliste. Petru Silaghi Şedinţele de lucru ale comisiilor Uniunii Rezumarea rezultatelor obţinute de la mijlocul lunii trecute, cele trei comisii de lucru ale Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria s-au întrunit în ultimele lor şedinţe de lucru ale anului recent încheiat. Referatele expuse şi dezbaterile deschise asupra acestora s-au axat toate - într-o formă sau alta - pe tema rezultatelor obţinute pe parcursul anului trecut de către comisiile respective. Toate cele trei şedinţe au avut loc la Giula, în sălile sediului Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. Dezbateri vii şi rodnice în cadrul şedinţei Comisiei de limbă maternă, care a avut loc la 13 decembrie 1977, au fost prezentate două dări de seamă. Prima s-a ocupat de situaţia şi aspectele actuale ale învăţămîntului românesc din Ungaria, fiind întocmită de Gheorghe Marc, secretarul U.D.R.U. şi preşedinte al Comisiei. A doua dare de seamă s-a referit la activitatea desfăşurată de comisie în timpul anului, fiind prezentată de Ioan Budai, directorul liceului „Bălcescu”, secretarul Comisiei. Materialul expus de Gheorghe Marc - şi supus în continuare dezbaterilor a cuprins majoritatea aspectelor pozitive şi negative care caracterizează în zilele noastre învăţămîntul de naţionalitate în general, trecînd la o relatare mai amănunţită în privinţa învăţământului în limba maternă a naţionalităţii noastre. Darea de seamă, întocmită pe baza referatului redactat de Comisia de învăţămînt a naţionalităţilor s-a dovedit a fi un bun punct de plecare spre a analiza - prin vii şi rodnice dezbateri - cele mai importante capitole ale învăţămîntului, acest lucru făcîndu-se cu o deosebită atenţie în privinţa problemelor care aşteaptă o soluţionare cît mai urgentă. Aproape toţi cei prezenţi s-au înscris la cuvînt, astfel înregistrarea sugestiilor şi iniţiativelor concrete şi valoroase a dat mult de lucru celor competenţi. O parte a sugestiilor vor fi incluse chiar în viitorul program de lucru al acestei comisii. „Analiză a analizelor” încă în prima parte a anului trecut, Secţia pentru naţionalităţi din cadrul Ministerului Culturii a propus să se facă o amplă analiză a „Foii noastre”, a problemelor de limbă şi stil pe de o parte şi a conţinutului pe de alta. Analizele făcute de două cadre competente - după ce în luna octombrie 1977 au fost dezbătute într-un cerc restrîns la Secţia pentru naţionalităţi - au fost prezentate acum şi în faţa Comisiei de presă, în cadrul şedinţei care a fost ţinută la 15 decembrie anul trecut. Aşadar, primul punct de pe ordinea de zi a Comisiei de presă a fost o analiză a referatelor amintite deja. Prezentarea documentelor, precum şi expunerea părerii generale a colectivului de redacţie al „Foii noastre” i-a revenit lui Alexandru Hoţopan, redactorul şef al organului nostru de presă care, la rîndul său, şi-a manifestat sentimentul de satisfacţie cu privire la iniţiativa şi mai ales la rezultatele acestei analize, încercare promiţătoare, menită să asigure un sprijin continuu şi cît mai eficace în munca, gazetărească efectivă. Dezbaterile încinse în urma celor prezentate au reflectat aceeaşi intenţie bună de a ajuta, intenţie la care s-au mai adăugat şi cîteva sugestii . (Continuare in pag. a 3-a) Moment din timpul lucrărilor Comisiei de culturalizare