Foaia noastră, 1978 (Anul 28, nr. 1-39)
1978-03-15 / nr. 6
Anul XXVIII. Nr. 6 — Miercuri, 15 martie 1978. Prețul: 80 mill. Cugetări despre politica faţă de naţionalităţi In ajunul congreselor uniunilor în luna noiembrie a.c. se vor convoca congresele uniunilor naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. Acest eveniment constituie un prilej nimerit organelor conducătoare de partid, administrative respective, precum şi organelor obşteşti competente, de a analiza experienţele, rezultatele şi concluziile care se desprind din politica faţă de naţionalităţi din ultimii zece ani, dînd reperele necesare evoluţiei viitoare, de perspectivă. Aceste analize reale şi profund concludente dovedesc justeţea politicii marxist-leniniste faţă de naţionalităţi din ţara noastră, adeverind că realizarea acestei politici este temeinică şi de succes, orientîndu-se în concordanţă cu ţelurile noastre de bază, servind unitatea noastră naţională, interesele populaţiei noastre de naţionalitate şi ţelurile legăturilor noastre internaţionale. Aceste analize sunt totodată menite să trezească interesul şi iniţiativele cu privire la sarcinile de viitor. î’' ' ;e ■ urmeaz* vom '".'.den4''0 c’teva cugetări legate de aceste iniţiative şi sarcini, reminiscenţele acestei practici n-a dispărut cu totul nici pînă în zilele noastre. Din esenţa politicii noastre generale - şi în special a politicii noastre faţă de naţionalităţi - derivă că fiecare cetăţean e liber să decidă singur apartenenţa sa naţională, iar acest lucru trebuie sprijinit cu toate mijloacele. Asistenţa şi posibilităţile de culturalizare nu se pot limita doar la „efectivul statistic”, precum nu se poate reduce doar la populaţia rurală. E drept că cea mai mare parte a locuitorilor de naţionalitate trăiesc în mediu rural, la sate. Dar în ultimele decenii a crescut numărul acelora care s-au stabilit în oraşele şi centrele industriale de pe teritoriile de naţionalitate sau din alte regiuni. Mulţi sînt care s-au ridicat din rîndurile populaţiei de naţionalitate, lucrînd ca angajaţi, intelectuali, în cele mai variate domenii social-culturale, dovedind prin munca devotată ataşamentul de cetăţeni ai acestei patrii. Iar politica faţă de naţionalităţi nu poate trece cu vederea nici exigenţele culturale ale acestor cetăţeni. Chiar mai mult, culturalizat a maselor de naţionalitate trebuie să ia în seamă tot mai mult şi interesul crescînd al populaţiei maghiare faţă de tradiţiile de limbă şi cultură ale naţionalităţilor. Despre numărul naţionalităţilor... în sens restrîns considerăm locuitori de naţionalitate pe toţi cei care ei înşişi - în mod benevol şi făţiş - se consideră aparţinători unei naţionalităţi conlocuitoare (aceştia constituind ,,efectivul statistic” ). Într-un context mai larg însă numărăm în această populaţie şi pe cei care mai păstrează încă ceva din apartenenţa lor de naţionalitate anterioară, fie prin cunoaşterea limbii, a tradiţiilor şi obiceiurilor, resimţinduse la aceştia încă o anumită legătură de naţionalitate, fără ca aceşti cetăţeni în discuţie să aparţină propriu-zis naţionalităţii respective. Avînd în vedere toate aceastea, s-a stabilit „efectivul aproximativ”. Dar această cifră nu poate fi identică cu efectivul ,,de facto” al populaţiei de naţionalitate din ţara noastră, căci această categorie socială cuprinde în sine pături sociale destul de felurite,această populaţie fiind foarte eterogenă din punct de vedere al structurii sociale. Efectivul precis al populaţiei de naţionalitate este pe undeva prin mijloc, între ,,efectivul aproximativ” şi „efectivul statistic”. Dar unde anume, e greu de precizat. Dar nici nu acest lucru e esenţial. Iar dacă ne străduim să aflăm date ct mai precise, cît mai apropiate de realitate, acest lucru îl facem în scopul satisfacerii exigenţelor culturale şi de culturalizare. Dar, precizarea cifrei cît mai exacte poate fi semnificativă - în afară de scopul amintit mai sus - şi pentru a stabili o stare istorică generată din dezvoltarea socială, avîndu-se în vedere faptul că erau perioade, vremuri cînd populaţia de naţionalitate era în regres, cînd unii oameni de naţionalitate nu se declarau cetăţeni de naţionalitate, iar r '• Ceea ce e fundamental... Viaţa şi viitorul populaţiei noastre de naţionalitate sunt determinate în mod fundamental de dezvoltarea şi progresul construirii societăţii noastre socialiste dezvoltate, cantitatea şi valoricarea bunurilor materiale şi spirituale acumulate de-a lungul anilor. Din acest lucru rezultă contribuţia şi sarcina socială de bază care revine populaţiei noastre de naţionalitate. Acestei populaţii nu-i lipseşte conştiinciozitatea şi adeziunea. Căci, membrii naţionalităţilor noastre sunt la fel constructori creatori ai societăţii noastre comune, ca oricare alt cetăţean care trăieşte şi munceşte în această ţară. Ca atare, şi ei le oficiază - în raport şi pe baza uai desfăşurate - de bunurile produse de cuceririle şi realizările social-curate, ridicîndu-se ca atare şi nivelul trai al acestor cetăţeni. Şi totuşi, nu putem aproba principiul conform căruia egalitatea politică, economică şi socială ar rezolva în mod automat problema naţionalităţilor, contribuţia fără piedici şi necondiţionată a populaţiei de naţionalitate la construirea societăţii noastre socialiste şi a ridicării şi propăşirii generale naţionalităţilor noastre. Rolul politicii leniniste faţă de naţionalităţi... Politica noastră faţă de naţionalităţi are un triplu rol. Cel de bază: să asigure dezvoltarea liberă a convieţuirii şi conlucrării dintre populaţia maghiară şi cea de naţionalitate, întărirea permanentă a colaborării depline în scopul unităţii socialiste naţionale. Bucurîndu-se pe deplin de drepturile cetăţeneşti, populaţia de naţionalitate îşi îndeplineşte în mod conştient îndatoririle sociale şi cetăţeneşti. Dar, rolul politicii faţă de naţionalităţi mai constă - tocmai în interesul celor de mai sus şi în asigurarea exigenţelor şi necesităţilor specifice ale naţionalităţilor în ceea ce priveşte îngrijirea limbii şi a culturii de naţionalitate, a drepturilor lor cetăţeneşti. Şi în sfîrşit, politica noastră faţă de naţionalităţi face posibil statul sprijinind legăturile multilaterale ale populaţiei noastre de naţionalitate cu ţările socialiste de limba naţioaniltăţilor şi cu culturile din aceste ţări ca prietenia şi legăturile cu aceste ţări şi popoare să fie ajutate de populaţia de naţionalitate, care să-şi asume tot mai mult rolul de intermediar, rol care să devină din ce în ce mai pregnant. Numai pe baza interacţiunii comune a acestor elemente, pe baza influenţelor comune se poate forma buna atmosferă cetăţenească a locuitorilor de naţionalitate, valabilitatea căreia se bazează pe străduinţa şi voința comună a populației maghiare și de naționalitate. Rezultatele acestei politici... Pe baza experienţelor din ultimele decenii ale politicii noastre faţă de naţionalităţi putem declara cu conştiinţa împăcată că în patria noastră se afirmă şi se asigură drepturile oamenilor muncii de naţionalitate. în ultimii cinci-zece ani s-a adîncit şi egalitatea în drepturi, s-a lărgit egalitatea de limbă, s-au obţinut rezultate pe planul învăţămîntului de naţionalitate, dezvoltîndu-se şi lărgindu-se îndeosebi culegerea şi îngrijirea tradiţiilor şi a culturii prin cele mai felurite forme. La fel, în concordanţă cu necesităţile sociale şi cu politica noastră externă, s-au dezvoltat şi legăturile externe ale naţionalităţilor noastre, relaţiile cu ţările de limbă şi cultură maternă. Un rezultat demn de remarcat al politicii noastre faţă de naţionalităţi îl constituie dezvoltarea activităţii spirituale creatoare a intelectualităţii de naţionalitate - deşi putem vorbi doar despre o dezvoltare foarte lentă în acest sens - şi interesul sporit al locuitorilor maghiari faţă de viaţa, limba şi cultura populaţiei de naţioaniltate. Se poate constata că, în principiu, problema naţionalităţilor din ţara noastră este rezolvată. Politica noastră faţă de naţionalităţi este în concordanţă cu principiile construirii societăţii socialiste, iar ca urmare rezolvarea sarcinilor practice, concrete ale politicii faţă de naţionalităţi progresează şi se perfecţionează odată cu dezvoltarea societăţii noastre socaliste. Miini pricepute şi ochi ageri (articol în pag. ana) Meritul cui... Garanţia de bază a realizării practice a politicii noastre faţă de naţionalităţi a fost şi va fi şi pe viitor felul cum se folosesc oamenii muncii de naţionalitate de drepturile şi posibilităţile care li se asigură, cum se integrează naţionalităţile in fizionomia social-cuniiară unitară din ţar noastră, cum se traduc în viaţă principiile politicii statului faţă de naţionalităţi, în ce măsură se păstrează condiţiile formării politicii faţă de naţionalităţi ca parte integrantă a politicii sociale generale, în ambele privinţe se poate constata o dezvoltare apreciabilă în ultimii ani. în acest proces complex de realizare a politicii statului nostru faţă de naţionalităţi un rol de seamă revine uniunilor democratice ale naţionalităţilor, care de fapt îndeplinesc un rol dublu: constituie o parte intrinsecă a naţionalităţii respective, constituind organul reprezentativ al acesteia, exprimînd conştiinţa, pretenţiile şi conştienţa acesteia. Dar, pe de altă parte, uniunile constituie în acelaşi timp şi instituţii prin care se traduce în fapte această politică, uniunile ajutînd la realizarea acestei politici mai ales în domeniul cultural şi al îngrijirii limbii materne. Căci, un domeniu de acţiune major al uniunilor îl constituie îngrijirea limbii materne. Dar, ca organe obşteşti, uniunile dispun şi de o sferă largă de acţiune şi de influenţă. Ca atare, prin legăturile directe cu populaţia de naţionalitate şi prin presa lor, desfăşoară activitatea lor politică, mobilizează populaţia de naţionalitate pentru realizarea sarcinilor de construcţie socialistă, ca purtătoare de cuvînt a năzuinţelor societăţii noastre. Şi, în această privinţă, uniunile sunt în concordanţă cu aşteptările, desfăşurând în ultimii ani o activitate tot mai bogată. Probleme încă nerezolvate... Rezultatele obţinute pînă acum sînt însemnate, dar nu putem fi prezumţioşi, căci sînt încă destule probleme nerezolvate atît în domeniul generalsocial, cît şi în domeniul naţionalităţilor. In continuare va trebui să lărgim bazele obşteşti în rezolvarea acestor probleme, totodată mai sunt o serie de posibilităţi neexploatate în cadrul drepturilor de naţionalitate. Mai sunt încă exigenţe, dar mai sunt şi posibilităţi încă nevalorificate în domeniul lărgiri egalităţii de limbă. Dar mai sunt probleme şi cu privire la asigurarea cadrelor de specialitate, şi mai pot fi îmbunătăţite condiţiile materiale din învăţămîntul şi culturalizarea naţionalităţilor, în sfera informaţiilor şi a răspîndirii cunoştinţelor culturale şi ştiinţifice, în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor şi posibilităţilor de muncă ale uniunilor şi altele. Dar, nu mai puţine sunt sarcinile încă în curs de rezolvare în sfera uniunilor. Tocmai pentru că s-a lărgit sfera grijilor şi străduinţelor legate de problemele naţionalităţilor, au crescut şi sarcinile şi interesul faţă de acestea. Aşadar, e necesar ca uniunile să acorde o însemnătate sporită intensificării legăturilor cu organele de partid, administrative de stat şi obşteşti, să se integreze şi mai intens in procesul general-social de traducere în viaţă a politicii faţă de naţionalităţi. Deşi putem constata că cea mai însemnată dezvoltare este cea din domeniul culturalizării de naţionalitate, chiar şi aici sunt încă multe de făcut, mai ales în domeniul lărgirii sferei de acţiuni şi de influenţă a culturalizării, al ridicării nivelului artistic al culturii de naţionalitate. Rezolvarea acestei sarcini pretinde într-un mod mai intens acordarea şi concordanţa strînsă a uniunilor cu organele teritoriale şi centrale competente (Ministerul Culturii, organele judeţene, instituţiile culturale). Dar, din punct de vedere al ridicării nivelului culturii şi al îngrijirii tradiţiilor oamenilor muncii de naţionalitate, sunt importante mai ales legăturile internaţionale ale locuitorilor de naţionalitate şi ale uniunilor. Tocmai de aceea rămîne şi în continuare o sarcină importantă şi permanentă a uniunilor valorificarea şi descoperirea de noi posibilități în cadrul acestor legături. (Continuarea în pag. ana)