Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)
1985-01-04 / nr. 1
în centrul discuţiilor Presa şi realităţile vieţii de naţionalitate Naţionalităţile conlocuitoare din Ungaria au de cîţiva ani mijloace de informare publică care se realizează ori sub forma de săptămînal în limba maternă, ori prin emisiuni de naţionalitate la radio şi TV. Menirea acestora este bine definită, adică a scrie, a vorbi în limba naţionalităţii respective despre naţionalitate, servind interesele etnicului în discuţie. In cazul presei scrise în limba română din Ungaria putem vorbi deja de o tradiţie. ,,Foaia noastră”, săptămînalul Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, acomodindu-se mereu la realităţile zilnice, continuă această tradiţie. Mijloacele de informare electronică de naţionalitate, mijloacele de telecomunicaţie moderne, programele în limba maternă la radio şi TV, în cazul naţionalităţii române, sînt cuceriri noi, colaboratorii acestor redacţii sînt deschizători de drum. Dar mijloacele de informare publică de naţionalitate numai aşa pot fi considerate integrale. Pentru a cunoaşte şi recunoaşte succesele, realităţile, problemele naţionalităţilor conlocuitoare din Ungaria nu este suficient ca acestea să fie dezbătute doar de presa de naţionalitate, ci ele trebuie să fie reflectate în mod cuvenit şi de presa în limba maghiară. Prin conturarea acestor gînduri am şi întocmit lista acelor organe care au fost reprezentate la recenta şedinţă a Subcomisiei pentru naţionalităţi a Sfatului judeţean Bichiş ţinută la Giula, pe tema mijloacelor de informare publică ale naţionalităţilor conlocuitoare din acest judeţ. Alături de membrii subcomisiei şi de ziarişti au ţinut să fie prezenţi la dezbaterea temei şi reprezentanţii Secţiei de cultură a Sfatului judeţean Bichiş, ai Comitetului judeţean al Frontului Popular Patriotic, precum şi referenţii Uniunii Democratice a Românilor şi Uniunii Democratice a Slovacilor din Ungaria, cititorii din acest colţ al ţării. Membrii comisiei, în general, au fost mulţumiţi şi cu atenţia acordată de către celelalte săptămînale ale naţionalităţilor activităţii vorbitorilor limbii germane, sîrbe şi slovace din judeţul Bichiş, menţionîndu-se şi faptul că 60 la sută a slovacilor din Ungaria trăiesc aici, deci ziariştii de la Ludove Novini trebuie să ţină cont întotdeauna de această realitate. Alexandru Hoţopan, redactorul-şef al Foii noastre a cerut pronunţat sprijinul subcomisiei de a lua măsuri concrete pentru îmbunătăţirea grabnică a difuzării presei de naţionalitate. Acest ajutor să nu rămînă doar la nivel de principiu, ci să se realizeze prin fapte concrete, dacă e cazul, factorii poştali să beneficize de premii băneşti pentru difuzarea presei în limba naţionalităţilor, cum se întîmplă in cazul altor organe de presă preferenţiate. Mătyus Komlós referentul Comitetului judeţean al Frontului Popular Patriotic din Bichiş, dar şi alţi membri ai Subcomisiei pentru naţionalităţi, printre care şi Gheorghe Nistor din Aletea, au cerut ca presa judeţeană în limba maghiară să se ocupe mult mai anunţat de viaţa naţionalităţilor, să nu rămînă doar la tratarea superficială a temei, să acorde atenţie cuvenită şi problemelor, greutăţilor ce se ivesc, şi atunci cînd relatează despre diferitele actualităţi ale vieţii economice ale comunităţilor de naţionalitate să nu uite să menţioneze că au stat de vorbă cu oameni ai muncii de naţionalitate. S-a cerut ca în Bekes megyei Nepujsăg să se publice cu o anumită regularitate, în traducere maghiară, intr-o rubrică aparte, unele articole din presa de naţionalitate care ţin de un interes mai larg şi care dezbat probleme pe care ar fi bine să le cunoască cît mai mulţi. Acelaşi scop l-ar servi şi publicarea unor articole din săptămînalele naţionalităţilor în Sajtofigyelo, ca ele să poată fi urmărite şi de autorităţile competente în rezolvarea problemelor dezbătute în coloanele presei de naţionalitate. Chiare, în primul rînd în judeţul Bichiş, caută şi găsesc temele introduse în programul în limba maternă. Este supărător însă că tocmai în acest judeţ sînt cele mai vitrege posibilităţi de recepţionare ale emisiunilor la radio. Lőrinc Kerner, referentul emisiunilor de naţionalitate al Radiodifuziunii Maghiare a recunoscut aceste greutăţi. Dat fiind că nici în perspectivă nu se prevede difuzarea acestor programe pe undele medii - în orele serii programul „Petöfi” poate fi recepţionat în condiţii tot mai slabe - şi că viitorul radiodifuzării nu se poate concepe decît pe undele ultrascurte, ascultătorii trebuie să se obişnuiască cu această undă, care de fapt asigură o recepţionare de calitate mult superioară undelor medii. în legătură cu schimbările calitative dorite în difuzarea programelor în limba maternă referentul Radiodifuziunii Maghiare a subliniat importanţa prezentării acestui program în fiecare zi, cu un număr mult mai mare al colaboratorilor emisiunilor. Şi în legătură cu emisiunile la radio s-a accentuat necesitatea prezentării în mod obiectiv a realităţilor vieţii de naţionalitate şi în programele în limba maghiară, începînd din anul 1984, Radiodifuziunea Maghiară, din două în două luni realizează emisuni în limba maghiară despre naţionalităţi. Ar fi bine dacă şi reporterii maghiari ar trata cu acea sensibilitate şi pricepere temele de naţionalitate cu care o fac aceasta colaboratorii de naţionalitate ai Radiodifuziunii Maghiare reiese din poziţia luată de membrii subcomisiei Sfatului judeţean Bichiş, în timpul şedinţei Subcomisiei pentru naţionalităţi Cuvîntul scris Dintre săptămînalele naţionalităţilor conlocuitoare din Bichiş, „Foaia noastră” este singurul organ de presă a cărui redacţie îşi are sediul chiar aici în judeţ. Acest fapt se reflectă şi în strînsa colaborare dintre săptămînalul românesc şi organele de conducere din Bichiş, precum şi legătura directă dintre redacţie şi Emisiunile la radio Precum colaboratorii „Foii noastre", aşa şi realizatorii emisiunii de naţionalitate în limba română a Radiodifuziunii Ma Emisiunile televizate Pentru tratarea activităţii redacţiilor emisiunilor de naţionalitate ale Televiziunii Maghiare a rămas mai puţin timp la şedinţa despre care vă relatează această scriere. Nu pentru că ar fi neglijată această foarte populară ramură a mijloacelor de comunicaţie publică, ci şi pentru că aceste programe, beneficiind de cea mai modernă formă a telecomunicaţiei, ridică mai puţine probleme decît de exemplu difuzarea presei sau îmbunătăţirea posibilităţilor de recepţionare a emisiunilor la radio. Dar tocmai pentru faptul că emisiunile pe micul ecran sînt urmărite de foarte mulţi telespectatori, s-a cerut ca realizatorii emisiunilor să nu se mulţumească doar cu rezultate superficiale, ci la fel ca ziariştii săptămînalelor de naţionalitate sau ca colaboratorii emisiunilor la radio să caute întotdeauna cele mai potrivite forme de a atinge scopul comun - a scrie, a vorbi în limba maternă, despre naţionalitate şi pentru naţionalitate. Cu aceste gînduri a încheiat şedinţa Sândor Farkas, preşedintele Subcomisiei pentru naţionalităţi din cadrul Sfatului judeţean Bichiş. Ştefan Frătean Poate vă interesează... Calendarul tirgurilor în 1985 BEKESCSABA 5 ianuarie; 2 februarie; 2 martie; 6 aprilie; 4 mai; 1 iunie; 6 iulie; 3 august; 7 septembrie; 5 octombrie; 2 noiembrie; 7 decembrie. TIRG DE AUTOTURISME 13 ianuarie; 10 februarie; 10 martie; 14 aprilie; 12 mai; 9 iunie; 14 iulie; 11 august; 8 septembrie; 13 octombrie; 10 noiembrie; 8 decembrie. DEBREȚIN 4-5 mai; 5-6 octombrie. TIRG DE AUTOTURISME 6, 13, 20, 27 ianuarie; 3, 10, 17, 24 februarie; 3, 10, 17, 24 martie; 7, 14, 21, 28 aprilie; 4, 5, 12, 19, 26 mai; 2, 9, 16, 23, 30 iunie; 7, 14, 21, 28 iulie; 4, 8, 18, 25 august; 1, 8, 15, 22, 29 septembrie; 5, 6, 13, 20, 27 octombrie; 3, 10, 17, 24 noiembrie; 1, 8, 15, 22, 29 decembrie. GIULA 4 ianuarie; 1 februarie; 3 mai; 6 septembrie. TIRG DE ANIMALE 1 martie; 5 aprilie; 7 iunie; 5 iulie; 2 august; 4 octombrie; 1 noiembrie; 6 decembrie. TIRG DE AUTOTURISME 6 ianuarie; 3 februarie; 3 martie; 7 aprilie; 4 august; 1 septembrie; 6 octombrie; 10 noiembrie; 1 decembrie. SEGHEDIN TIRG DE AUTOTURISME 6, 13, 20, 27 ianuarie; 3, 10, 17, 24 februarie; 3, 10, 17, 21, 24 martie; 7, 14, 21, 28 aprilie; 5, 12, 19, 26 mai; 2, 9, 16, 23, 30 iunie; 7, 14, 21, 28 iulie; 4, 11, 18, 25 august; 1, 8, 15, 22, 29 septembrie; 6, 13, 20, 27 octombrie; 10, 17 noiembrie; 1, 8, 15,, 22, 29 decembrie. VINERI 4 IANUARIE 1985 CULTIVAREA LIMBII ROMANE Să ne oprim şi la caz Cum am mai discutat şi în alte articole, verbele şi adjectivele cer construcţii speciale de caz. De exemplu adjectivele favorabil şi specific cer cazul dativ: „Cerul pare favorabil ploii”, „S-au prezentat unele exponate specifice regiunii locale”; verbul a se adresa cere, de asemenea, cazul dativ: „M-am adresat vecinului pentru a repara împreună gardul”. Ne oprim azi la un alt aspect şi anume faptul că dativul cerut de verbul a se adresa poate avea forma clasică vecinului, cum am văzut, dar poate fi înlocuit şi de o construcţie echivalentă cu dativul, la un vecin. Limba română permite ambele forme, ca dovadă e tot aşa de corect să spunem: „Să nu spui la nimeni” cu o construcţie prepoziţională echivalentă cu dativul, sau „Să nu spui nimănui” cu dativul propriu-zis. în mod obişnuit în limba română se poate spune: „Dau apă la cai” sau „Dau apă cailor”. Şi la genitiv există construcţii echivalente. De pildă putem forma genitivul: „Părerea multor colegi”, dar şi cu o construcţie prepoziţională, de astă dată cu prepoziţia a: „Părerea a mulţi colegi”. Ca şi în cazul precedent, ambele construcţii sînt corecte şi literare. Dacă însă substantivul este precedat de un numeral cardinal adjectiv, atunci singurele construcţii de genitiv şi dativ sînt cele cu prepoziţii: dativul cu prepoziţia la, de pildă, „A dat bomboane la trei copii” şi genitivul cu prepoziţia a, de exemplu: „Este mama a trei copii”. Este cu atit mai uşor să ne însuşim limba română dacă avem de unde alege. Rodica Bogza Irimie IN LIVEZI numai pomii se odihnesc in timpul iernii. Cei care le poartă grija sînt preocupați de asigurarea recoltei din vara următoare.