Foaia Românească, 2011 (Anul 61, nr. 1-52)

2011-01-07 / nr. 1

7 IANUARIE 2011 FOAIA româneasc Duminică din nou mergem la vot La alegerile minoritare din această duminică, 9 ia­nuarie 2011, se va hotărî componenţa reprezentan­ţelor minoritare pe ţară, pe capitală şi pe judeţe. Din­tre români, de această dată sunt chemaţi la vot numai cei 284 de electori români, care sunt deputaţii celor 71 de autoguvernări româ­neşti locale. Conform legii, doar ace­le asociaţii civile de naţio­nalitate pot întocmi liste pentru autoguvernări pe ţară, pe capitală şi pe ju­deţe, care la alegerile loca­le de la 3 octombrie 2010 au obţinut cel puţin 10% din totalul electorilor la fi­ecare nivel. Astfel, în cazul români­lor, trei asociaţii civile pot participa la alegerile din 9 ianuarie. Asociaţia pe Ţară de Reprezentare a Interese­lor Românilor din Ungaria (ATRIRU) a înaintat liste pe ţară, pe capitală şi pe ju­deţele Bichiş şi Bihor. Uni­unea Culturală a Români­lor din Ungaria (UCRU) şi-a depus candidatura pe ţară şi pe judeţul Bichiş. Asociaţia Română din Bu­dapesta (ARR) va participa la alegerile pentru forma­rea autoguvernărilor pe capitală şi pe ţară.­­Ordi­nea în care am înşirat cele trei asociaţii este şi cea în care vor apărea pe fişele de votare.­ ATRIBU are pe lista pe ţară 20 de candi­daţi, UCRU are 25, iar ARR are 29 de candidaţi. Noua Autoguvernare pe Ţară a Românilor din Ungaria va fi alcătuită din 25 de membri. în Budapesta se vor confrunta patru liste ro­mâneşti: pe primul loc al fişei de votare se află So­cietatea Culturală a Româ­nilor din Budapesta (SCRR) cu 9 candidaţi, urmată de ATRIBU cu 4 candidaţi, apoi ARR cu 18 candidaţi, iar pe locul al patrulea va figura Uniunea Democra­tică Româno-Maghiară (UDMR) cu 3 candidaţi. Deci, în total 34 de candi­daţi se vor lupta pentru cele 7 locuri de deputaţi din Autoguvernarea Româ­nească pe Capitală, în două judeţe din ţară se vor ţine alegeri româ­neşti teritoriale: în Bichiş şi în Bihor, în Bichiş se vor confrunta listele ATRIRU şi UCRU, iar în Bihor lista Uniunii Autoguvernărilor Româneşti din Judeţul Bi­hor (UARJB) şi a ATRIBU. La fel ca autoguvernarea pe capitală, şi cele judeţe­ne vor fi compuse din 7 membri. El. Celelalte liste româneşti, precum şi alte informaţii legate de alegerile din 9 ianuarie 2011 găsiţi aici: www.valasztas.hu SZAVAZÓLAP - BULETIN DE VOT Országos ROMÂN kisebbségi önkormányzati képviselők választása Alegerea deputaţilor autoguvernării pe ţară a minorităţii române 2011. január 9. Érvenyesen szavazni csak 1 listára lehet! Vot valabil se poate depune doar pe­­ listă! O MAGYARORSZÁGI ROMÂNOK ORSZÁGOS ÉRDEKKÉPVISELETI EGYESÜLETE MROEE Kreszla Trajân Gulyâs György Dr. Szelezsân Jânos Szilâgyi Lâszlónâ Tóth Jânos Szânto Gyorgy Turine Boncza Eva Magdolna Blaga Jânos Vetrone Negrea Manana Florica Dr. Olteanu Florea Buk György Radics Jânos Finna Sândor Mazsu Jenöna Negrea Constantin Daniel Grósz György Vitalis Gabor Sándor Györi Zoltán Imre Tompan Angyelkö Mellärne Gabor Enikö 2. O MAGYARORSZÁGI ROMÂNOK KULTURÁUS SZÖVETSEGE UNIUNEA CULTURALĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA ROMÂN SZÖVETSEG Simon Eva Maria Dr. Ruzsa Gyorgy Dr. Csotye János Bekan Aurel Petrusânne Palka Maria Krizsân Gâbor Pop Cosm­in Florentin Grosz Gyorgy Ârgyelân Elvira Bud­ai Jânos Popa Gyorgy Dr. Petrusân Gyorgy Cozma-Callini Eduard Octavian Drâguly Sândor Mark György Jova Tîbor Rotâr Lâszki Sârkozi Anna Gâbor Jânos Gulyâs Jânos Papp Istvân Gavra Dorin Pom­ârâ Benye Anna Eva Bali Belâne Krisân Anca Liana 3. 0 Budapest! Român Egyesü­let Asociaţia Română din Budapesta BRE Roxin Anna Lâzâr Istvân Földes Tamás Andrei Csikos Istvân Kovâcsnâ Rojcsek Anna Maria Szitko Etelka Mária Jancsin György Gaâli Sândornâ Szâvaj Jozsef Szâvuly Sândor Dânyi Jozsef Dolânyi Bertalan Meleg Gâbor Magyar Bela Nemeti András Istvân Karika Rudolf Csikós Lejla Gabriella Szitke László Lâzâr Edit Kovács József Varga Sândorné Kis-Lorincz Jozsefnâ Gyalogné Gergely Katalin Varga Zoltânnâ Hojszâk Lâszló András A listára szavazni a lista feletti körben elhelyezett egymást metsző két vonallal lehet, például: €­, © Votul pe listă se depune prin marcarea cercului deasupra listei cu două linii care se intersectează, ca de exemplu: ®, © efilTORItfls Alegeţi cu mintea! în a doua duminică a noului an, naţionalităţile din Ungaria sunt chemate din nou la urne pentru a alege. De această dată însă vor vota doar aceia, care în toamnă au devenit membri ai autoguvernărilor minoritare loca­le. Dintre români vor avea acest drept 284 de electori. Ei vor fi cei care vor hotărî componenţa viitoarei autogu­vernări româneşti pe ţară şi a autoguvernărilor teritori­ale (judeţene şi pe capitală). Au vreo importanţă aceste alegeri pentru comunitatea românească din Ungaria? Oricât ar vrea unii să creadă că nu, acest lucru nu este adevărat Alegerile sunt importante deoarece numai prin această formă de organizare (a aşa-numitelor autogu­vernări minoritare) ne putem reprezenta interesele. Dacă ne plângem problemele în numele asociaţiei cutare, nu prea suntem auziţi de autorităţile din Budapesta. Nu ştim ce va aduce viitorul, dar guvernările anterioare cu sigu­ranţă nu au băgat nici într-o seamă organizaţiile civile ale naţionalităţilor. De mai bine de un deceniu, românii din Ungaria sunt reprezentaţi la cel mai înalt nivel de nişte persoane ne­demne, iresponsabile, care au cauzat de multe ori situa­ţii în care am fost făcuţi de ruşine. Din şirul lung al aces­tora amintim doar momentul de acum patru ani, când marea majoritate a actualei autoguvernări pe ţară a votat contra limbii române! Da, bine citiţi: o autoguvernare românească a votat contra limbii române!!! A fost un moment foarte-foarte penibil şi ruşinos pentru toţi ro­mânii care gândesc. Probabil şi acestui lucru i se dato­rează că tot mai mulţi şi-au dat seama la ultimele ale­geri că e nevoie de schimbare. Că viaţa publică româ­nească nu mai poate fi condusă de persoane care nici măcar nu vorbesc bine româneşte, de persoane care folosesc reprezentanţa pe ţară numai pentru a-şi îngra­şă buzunarele şi pentru a se putea lăuda că sunt şi ei şefi pe undeva. Comunitatea românilor din Ungaria are dreptul să ştie ce face AŢRU în numele ei, cum şi pentru ce se chel­tuiesc banii primiţi de la bugetul de stat pentru scopuri româneşti. Transparenţa şi corectitudinea poate fi ga­rantată însă numai de către o conducere nouă. Cea ve­che este compromisă până peste măsură. O nouă conducere ar avea puterea să spele ruşinea de pe obrazul românilor, care s-a depus într-un strat destul de gros în ultimii 12 ani. Numai aceasta ar putea garanta un altfel de viitor, cu ajutor real pentru instituţii­le româneşti (şcoli, biserici, asociaţii, coruri, echipe de dansuri etc.), care au puterea de a păstra şi întări identi­tatea românească pe aceste meleaguri; cu susţinerea (prin burse) a unor tineri români, care după terminarea studiilor şi însuşirea perfectă a limbii române ar putea deveni viitorii intelectuali ai comunităţii noastre; cu un dialog real şi deschis cu toate organizaţiile locale româ­neşti (atât autoguvernări cât şi asociaţii); cu o activitate şi gospodărire total transparentă (prin acordarea per­manentă a informaţiilor despre AŢRU într-un buletin in­formativ şi prin transmisiunea pe internet a şedinţelor adunării generale); cu un adevărat lobby atât la autori­tăţile din Ungaria cât şi în România. Nu se mai poate accepta o conducere care este igno­rată şi total ocolită de politica din România. Niciodată românii din Ungaria nu vor putea rămâne români fără un ajutor constant venit din România. Dar pentru ca acest ajutor să vină, e nevoie de multe schimbări şi la noi. Această şansă este acum în mâna celor 284 de electori, care vor vota pe 9 ianuarie. Alegeţi, deci, cu mintea! Nu cum vi se porunceşte... Eva Iova Editorialul poate fi citit în limba maghiară pe www.foaia.hu, în rubrica: MAGYARUL

Next