Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)
1855-07-10 / nr. 25
* 194 țălept prin alogi ge mi solid în virtute. — În cursul ghevulat al acestor globoghi nemărginite caghe se mișcă peste capetele noastre. Astronomul discopeghe o puteghe infinită. În propogția exactă a tutugog pășiților se compun universeul, eomergul șincepe efectul unei inteligenți fără margini. În succesiunea timpului, JAD încătinaghea cauzelor și a efectelor, în vegetația plantelor, în organizația animalelor, în uniformitatea constantă și în înspăimăntătoahea vnghietate a felinghitelor fenomene ale natoghei. Fizicul nu poate a nu cunoaște pe cghatogul, conservatorul, aghigul și maistrul lumei. De la aceste geolocsii adevăratul filosof cobogănduse la consecvenții practice și întrănd în sine și, după ce au cercetat în zădag feghicigea în toate obiectele cel încungiugă, pe acea feghicige perfectă după ca ghea el suspină necontenit, și Neglăsănd nimic aice, care să răspundă la nemărginighrea doghințelor sale, el simte că'i făcut pentru un ye mai pghesus de TOT ce este creat, e se întoarce firește cătră un său început wiala său finit;: fe ghicit atuncea dacă doci legației, el învață a nu căuta fegicighea inimei sale decăt în posesia zeului seu! Însă, cănd vorbim de știință și de cultură, noi înțălegem pghin aceste, dezvoltarea proporțională a tuturor facultăților intelectuale și morale, fără caghe nu se poate ținea nici o instituție ominească, căci dacă virtutea palip SI și cultura noastră nu se va compune decăt dintr'o poliirugă smegrețială, din această altă tăgă inimă și mișcată numai de doghința de a plăce, atuncea nu va mai d amiciție sinceră, nici stimă gheală, nici conființă temeinică, ce numai pghepus, fghiră, găceală, gheregvă, agă și pgodosie; cu un cuvănt, atuncea cele mai ugăte patimi se vor ascunde necontenit sub vălul uniform și neroid al politeței; în aceste în pumighile cele sfinte de pghegiugăghi se pot uita gheligie, de parghie, de libertate, de neinteghesateță, de ascultare cătră legi, și cu un cuvănt toate calitățile cele bune, caghe facu pe un drept și adevărat cetățan. Să videm acum care au fost motivele ce neau îndemnat a fonda societatea de încurajagire a junimei gomăne la învățătură? .. Ne contenite tănțuighi au comvinsu cea mai mare parte a societății, despre lipsa oamenilor spețialiști în parghia noastră. Această nevoe au fost simțită nu numai de cătră particulaghi, dar și de cătră guvernu, ce este chiemat a ghespunde la integresele publice și Asemine testage ce s'ar împuta cu dgreptul neîngghijitei bătgănilor noștri, dacă ei nu s'ar putea escuza cu sistemul și condițiile în cahe s'au aflat teaga pănă acum, cum ne-ar escuza pe noi la judecata cea dreaptă a viitorimei purtăndune cu indireghență, într'un timpu cănd toate elementele ne favoghează a lucra pentru binele comun? Deci epgeans cădea în asăminea cghitică, trebue mi noi. Domnii mei, să cultivăm JAN Darrna noastră științile și alrele, de caghe se bucură toate popoaghele civilizate. Pentru cultiva ghea științelor în păghile civilizate ce văsăsc școli întemeiete unde fiecare fiu de cetățan, poate învăța o specialitate potghivită cu alții dispoziții sighești, spre a se face folositorii parghiei sale. În această privire se află și în Hara noastră oaghe Kare institute de învățătură, și anume, pentru ști ințele primaghe și gimnaziale, avem scoli națio nale, car pentru științile înalte ne lipsescu încă catedghcele prebuitoare, fiindcă ele cegu bagbați foarte iscusiți și mijloace întinse de esperimentație, care încă nu s'au ghealizat pănă acum, cu toată stăguința guvernului De nostru. aice pine KB tineghii doghitoghi de o perfecție mai magice sănt nevoiți să aghecventeze uni-pghiva