Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)
1855-09-18 / nr. 35
Nicu. FOILETONUL ZIMBRULUI. Iașii. Duminică 18 septemvrie. (Urma.) Kanits.1 VIII. Ye ce întemplă celui ce cape garduri multe. (Țimintești-tu oare iubite cetitoghiule, de o vogbă ce lăsă gămu în prgivnghea tghisteței de caghe cu conașulu Taci se păghea cu jghinsu Aa eșighea din bogdeiulu pădugaghiului căndu megsese la vănatu cu Vasile ca ghele ghemăsese o clipă afară singure ks Raluța? Să spunemu acuma adevărata causă a acestei șghistețe. Poate îndestulu va fi observatu lectogulu, ovitugile ce cuconașulu Tari arunca neîncetatu asupra fetiței ei bine, aceste ochitughi nu erau ochitugi d'ale amoghiului Yi, ba cela ce era fidelu clasei și secsului seu, cu conașulu viu în Raluța, o ogăgezime ș'o lunetă, ș'o frumuseță caghe-i autau numai saltu poftele simțuale. El nu iubea aghe Raluța dagă simțughile'lu vădileu căndu o vedea mi dagă ea poftia să'și înceapă cu dănsa gomanulu vieței. Aceasta fiindu mi ideea ori socotința cuconașului, elu în inocenția ori poate în negrobia sa, folosindu-se de momentulu căndu ega în bogdeiu singure cu păduga ghiulu, nu se gușină, nici esită a'și agăța aceluia scopugiile sale cele mari în privighea fetiței. Dar pădugaghiulu c'unu tonu cătu mai igonicu îlu îndemnă să mai învețe încă carte că nu-i a venitu timpulu de însugatu și că chiag de'iaguri și venitu, nici odată nu va putea lua pghe feat'a unui țeganu. Bătgănulu sucise în vieața sa destule găgnețe ca să poată suci și da altu înțelesu propune ghilogu cuconașului. Acesta era să le gheesplice mai lămughitu, dag voacea goacă a pădugaghiului carele dăndu d'in măni îi zise că orice mai multe esplicațiuni săntu de prisosu, voacea acestuia lu îndemnă să tacă pentru astă dată. Es toate aceste bătgănulu ori cătu de finu se agăța cu cuconașulu, căndu acesta se făcu nevăzutu ptg'in că gaghea se duce la curte, începuse a se înghista negrăsindu în mintea sa nici unu mizlocu pg'in caghe Se poată asecuga onoaghea fetei. Totu ce putea face ega de a o duce în secghetu mi a o ținea la o cumnata sa bătghină, văduvă alu căgheia fiiu ega păzitoghiu de stupi în altă parte a pădughei, pănă ce agu făsi unu flecău bunuri care s'o măgite. Aceasta bagă și făcuse, însă la bătrina aceasta Raluța ega chiagu mai libgă de cătu acasă: ed știu că fetița avea Să se ducă la vrăjitoaghea Floaghea, dagă D.zeu seghească, nu lăsi de ghezisu pentru unu asemine pasu. Amu văzutu dagă pghe Raluța wi țiganca Floarea di aa Maria unde amu lăsat'o. Dagă cuconașulu Taki ghe natug nănduse a kasa meditase mai toată zioa aceea la planughi, kism adecă ar puet căpăta premăndga fetiță. În deseagă elu eming'in livadă ca imi cumu agu megge la pghemblaghe, dagă, după căteva zeci de nami după ce aruncă o căutătugă furitivă, în toate părțile și se aseaugă că nu'lu videni ROMAN NATIONAL. 1855