Fotbal, iulie-decembrie 1969 (Anul 4, nr. 162-188)

1969-11-19 / nr. 182

01/­­ag. 2 — ■ PECICA­ SAU DE LA LEGENDA LA REALITATE “ ...Ne aflam la Pe­­cica, în judeţul Arad, atraşi de faima acestei comune, bogată în producţia de fot­ba­­lişti. Din desele vi­zite făcute la Arad, aflasem că mulţi din­tre jucătorii de la­­U.T.A. erau de pe a­­­ceste plaiuri. Se vor­bea de Petescu, de Racoş, de Şchiopu de la prima echipă, de Naghi şi Kiss de la tineret, de Iancu, Dănuţ şi Rusu tran­­foraţi la juniorii ciclişti. Se spunea­­că, cel puţin o dată pe an, fotbaliştii de marcă din Arad ori­ginari din Pecica merg acasă şi întâl­nesc echipa din co­muna natală. Numai că, intr-o convorbire, Petescu a fost mai crud : „Da, noi suntem din Pe­tica, dar fotbal am învăţat la U.T.A. !“ Cuvintele lui au fă­cut să ne îndreptăm paşii spre această comună. Ştiam că aici, din luna mai a­­nul trecut, luase fiin­ţă, experimental, sub egida F. R. Fotbal, un centru de antre­nament pentru copii şi juniori. Şi iată-i pe cei a­­proape 35 de copii ai sătenilor din Pecica aliniaţi pentru antre­nament. Le demon­strează stopul cu pieptul una din fos­­tele glorii ale fotba­lului arădean, Şte­fan Dobra. Copiii, tiumai ochi şi urechi ! Fiecare, cu min­gea la picior, re­petă cele explicate ■de antrenor. Ştefan Dobra intervine pe loc acolo unde, fi­xesc, sunt greşeli. Antrenamentul s-a încheiat. Unul cu­­ unul, cei 35 se în­dreaptă spre vestiar. Se înghesuie apoi la unica gură de apă de la teren. Antreno­rul Dobra intervine : „Da, asta este una din marile noastre greutăţi. Dar tovară­şii de la C.J.E.F.S. Arad, ne-au promis că în 1970 lucrurile se vor remedia. S-a întocmit şi un deviz pentru a se instala duşurile cu apă cal­dă, cazanul a şi fost adus la stadion, lo­cul pentru instalat duşurile există, deci cred că totul va de­veni realitate“. Continuăm discu­ţia. Aflăm că la Pe­cica sunt talente cu duiumul. Printre ele Vasile Iancu şi Mi­­hai Manca, fraţii Mi­­codim (Paul, Dan şi Golu), Gh­eorghe Co­doş, Gavril Ordodi, Emeric Comaromi II, Viorel Jobb, Dorin Brămnaş , că mulţi fotbalişti s-au ridicat din Pecica, dar că, intr-adevăr, la Arad s-au specializat. Da, e drept, există echi­pament suficient, dar mai sunt și destule „puncte negre“ care fac ca treburile să nu meargă întotdea­una ca pe roate. De pildă, antrenorul, ca­re în munca sa mai este ajutat de in­structorul Matei Koc­sik și de Emeric Co­­m­aromi I, fost jucă­tor la Jiul Petroşani, trebuie să lupte cu anumite mentalităţi care încă îi ţin de­parte pe copii de a­­rena sportivă, si­tuaţie cu atît mai dificilă, cu cit nu în­totdeauna organele locale ii întind o mi­nă de ajutor. Apoi, lipsa unui mijloc de transport pentru a se putea disputa me­ciuri şi cu echipe din alte localităţi. „Spiritul de întrece­re se dezvoltă acum în competiţii cu forma­ţii mai puţin cunos­cute , jucînd tot tim­pul intre ei, micii fotbalişti ajung să se cunoască perfect, dezvoltarea încetineş­te şi sportivii se în­dreaptă spre plafona­re, spre stagnare“, spunea antrenorul Dobra. Şi nu putem să nu-i dăm drepta­te. E adevărat, echi­pa centrului, organi­zat pe lingă A. S. Progresul Pecica, ia parte la campionatul judeţean de juniori (în ediţia trecută s-a clasat pe locul III, după Teba Arad şi Victoria Ineu), dar numărul meciurilor oficiale este mic, iar pentru cele amicale posibilităţile de tran­sport sunt şi mai re­duse. Am plecat din Pe­cica pe înserat. Mulţi din cei 35 de copii mai rămăseseră la teren, incercindu-şi puterile într-un joc ce nu mai contenea. Ne-am dat seama că legenda care se crea­se în jurul fotbalişti­lor crescuţi in aceas­tă comună, dar de fapt consacraţi la A­­rad, începea să se destrame : centrul existent la Pecica va face — sperăm — ca in viitor să se vor­bească tot mai mult de fotbalişti crescuţi pe de-a-ntregul in această comună din margine de ţară. Mircea M. IONESCU nem seama de numărul mare de echipe. Făcind abstracţie de formaţia Jiul, echipă ce reprezintă cu cins­te judeţul, situîndu-se în plutonul fruntaş al primului eşalon al fot­balului nostru, am trecut în re­vistă, împreună cu interlocutorul nostru, pe celelalte reprezentante, unde situaţia se prezintă mai pu­ţin îmbucurătoare. De pildă, divizionara B, Meta­lul Hunedoara (antrenori : D. Pă­­tr­aşcu şi A. Pirvu), deşi are con­­d­ţii materiale bune (stadion gaze­­r­at, cu o capacitate de 16 008 de locuri, şi un altul cu zgură pen­tru antrenamente), are la dispozi­ţie un lot necorespunzător cu mul­te elemente plafonate (cum este cazul lui Păunescu, Mercea, Co­vaci) şi nenumărate cazuri de in­disciplină (Csergő, Ceauşu, aceiaşi Mercea şi Păunescu), jucători sus­pendaţi sau avertizaţi de nenu­mărate ori pentru diverse abateri (jocuri de noroc şi chefuri repe­tate), încercările de promovare a elementelor tinere sunt ca şi inexistente. Această atmosferă este creată şi de lipsa de autoritate a antrenorilor, ca şi de ignorarea unor propuneri şi îndrumări ale membrilor biroului consiliului ju­deţean. Consecinţa : Metalul Hu­nedoara ocupă, în clasamentul se­riei a II-a, locul 13. Nici cele 7 echipe din Divizia C — cu mici excepţii — nu se pot lăuda cu o situaţie prea bună. Doar Mureşul Deva (antrenor : Liviu Adam), Minerul Ghelar (an­trenor : Ştefan Dvorjac) şi Mine­rul Lupeni (antrenor : Cornel Că­rare) fac faţă onorabil in cam­pionat. Cu toate acestea, şi la cele trei echipe amintite există aspecte negative. La Mureşul Deva, în ultima perioadă de timp, asociaţia sportivă reprezentind mai multe întreprinderi, fiecare lasă rezolvarea problemelor una pe seama ce­lorlalte. Cit priveşte lo­tul, el este alcătuit dintr-un amal­gam de jucători virstnici şi tineri. Dintre veterani, Iuliu Szekely deţine recordul actelor de indis­ciplină, fiind suspendat pe o pe­rioadă de trei luni pentru repetate beţii, iar Udvari, Iancu, Goran şi Albu­, au fost avertizaţi pentru viaţă nesportivă şi dezinteres în pregătire. Ca fapt pozitiv putem remarca încrederea acordată ju­niorilor Ioan Szekely, Ibrahu şi Marian, promovaţi în prima for­maţie. Minerul Ghelar, echipă de elan este alcătuită, in majoritate, din fotbalişti tineri, din păcate cu prestigiul ştirbit, pentru că şi aici şi-au făcut loc nenumărate acte reprobabile. Jucătorii Matei, Stoi­ca şi Molnár, singurii rămaşi d vechea gardă, îi corup şi pe cei­lalţi tineri la o cit mai asiduă adoraţie a zeului Bachus. .. Instruită de fostul ei jucător Cărare, Minerul Lupeni încearcă revenirea în „B“. Şi aici, insă se impune o infuzie de tinereţe actualul lot fiind alcătuit din jucători cu vechi state de servi­ciu. De maximă urgenţă este re­­gazonarea timpului de joc, in cli­pa de faţă el prezentindu-se într-o stare cu totul necorespunzătoare O altă formaţie, ce se zbate la periferia clasamentului, Aurul Brad, îşi trage ponoasele, in spe­cial, din cauza celor doi antre­nori, I. Nedelcu şi Gh. Wolf, care nu depun o muncă educativă şi de instruire adecvată. Nu e mai puţin adevărat că nici lotul de jucători nu se ridică la valoarea minimă a cerinţelor Diviziei C, cu toate că antrenorul Gh. Ali­ma, care se ocupă de pregătirea copiilor şi juniorilor, a ridicat cîteva elemente talentate, nepro­movate, însă, in prima garnitură, cu excepţia portarului Berindei. Un mare număr de antrenori, fiecare cu ideile lui de joc şi cu metode proprii de pregătire, s-au perindat, în ultimii ani, la Victo­ria Călan (echipă care, uneori, a dovedit că se poate înscrie în elita fruntaşilor seriei), ceea ce a influenţat — nu în bine — randa­mentul jucătorilor. Actualul antre­nor, Iosif Cucerac, încearcă să ţină în frîu destinele echipei dar, oferind o metodologie a pregătirii depăşită, nu se poate impune in faţa jucătorilor. De altfel, Bum­­buleac şi Soos, recidiviştii echipei, îi dau numai dureri de cap... Alcătuită din studenţi şi elevi ai Şcolii de subingineri, avind sediul la Petroşani, echipa Ştiinţa este obligată să-şi dispute meciu­rile pe stadionul Faringul din Lo­­nea, într-un total anonimat. In medie, asistenţa nu depăşeşte 20—30 de spectatori, iar condi­ţiile materiale (echipament, mingi, deplasări) sunt necorespunzătoare. In această conjunctură, profesorul Gh. Irimie încearcă să menţină echipa în Divizia C. Sugestia bine venită a consiliului judeţean să fuzioneze cu Minerul Lupeni pen­tru a alcătui un „11“ valoros a fost respinsă de organele locale. Promovată în acest an in Divi­zia C, echipa Minerul Teliuc, an­trenată de Ion Gavena, ocupă un loc la subsolul clasamentului. Da­torită inexistenţei preocupării de creştere a propriilor cadre, a tre­buit să apeleze la o serie de ju­cători de la Metalul Hunedoara, mulţi dintre ei încă necopţi pen­tru meciurile din Divizia C. In campionatul judeţean, cu excepţia echipelor C.F.R. Simeria, Constructorul Hunedoara, Minerul Vulcan, Energia Deva şi Dacia Oraş­­ie, celelalte îşi desfăşoară activitatea intr-un total dezinte­res. De altfel, de pregătirea lor se ocupă numai instructori. Mulţi dintre ei ar fi putut depăşi aceas­tă condiţie, dar comozi din fire, de consiliul judeţean de a se pre­zenta la cursurile de antrenori. De aceea, nivelul de joc este foarte scăzut şi nici posibilităţi de creş­tere nu se întrevăd. Şi cum s-ar putea schimba ceva cinci — carac­teristică generală — numărul ju­cătorilor virstnici şi plafonaţi e foarte mare iar munca educativă şi de instruire, ca şi inexistentă. Din această cauză, un număr foarte mare de jucători au fost suspendaţi de la începutul cam­pionatului şi pină in prezent. Niţă Constantin (Energia Paroşeni) — 6­etape, Gh. Costea (Preparatorul Petrila) — 4 etape, Paul Selek şi loan Hristea (Energia Paroşeni) — 3 etape, Ioan Berariu, loan Hărduţ (Energia Deva) şi Iosif Lupa (Paringul Lonea) — 2 eta­pe, Iosif Andea (Energia Deva) şi Carol Naghi (Gloria Haţeg) cite o etapă. După cum se vede, foarte mul­te situaţii nedorite care reclamă intervenţia urgentă a forului de resort din judeţul Hunedoara. Sperăm ca la o viitoare între­vedere cu membrii conducerii con­siliului judeţean să aflăm despre înlăturarea deficienţelor semna­late, despre pasul spre calitate al fotbalului hunedorean. Gh. NERTEA UMBRE ŞI LUMINI ÎN FOTBALUL HUNEDOREAN Hunedoara — judeţ cu bogate­­tradiţii fotbalistice, unde au acti­­vrat multe echipe care au impus aceasta parte a ţării în sportul d­e performanţă. Să amintim doar de Jiul Petroşani din Divizia A.­­Metalul Hunedoara din Divizia B, frMinerul Lupeni, Mureşul Deva, Aurul Brad, mai tinerele Victoria Călan, Minerul Teliuc, Minerul­­Ghelar, Ştiinţa Petroşani din Di­vizia C, sau de cele 12 formaţii ce activează in campionatul jude­ţean (Constructorul Hunedoara, Minerul Vulcan, Minerul Aninoa­­sa, Energia Deva, Gloria Haţeg, Constructorul Lupeni, Minerul U­­ricani, Parîngul Lonea, Preparato­rul Petrila, Energia Petroşani, C.F.R. Simeria şi Dacia Orăştie). Deci o intensă activitate fotbalis­tică, cu fireştile ei plusuri, dar şi cu minusurile ei. Tocmai da­torită acestor minusuri, am cău­tat să discutăm cu tovarăşul MIR­CEA BIRIŞ, preşedintele C.J.E.F.S. de la care am aflat o serie de amănunte privind activitatea fot­balistică din judeţ. Deşi, în general, există terenuri corespunzătoare, ele sunt insufi­ciente. Cu excepţia oraşului Hu­nedoara care dispune de trei te­renuri, celelalte au numai cite unul singur, prea puţin dară şi­ SUSPENDAT PE UN AN Matei Hauptkom, unul din jucătorii Textilei din Cisnădie, a dorit sâ se facă remarcat prin cîteva fapte de mare... vitejie. Iată-le, relatate concis : 1) după ce a cotonogit în stil de mare maestru vreo cîţiva adversari (de la Progresul Sibiu), arbi­trul l-a poftit hotărît să iasă de pe teren ; 2) cu vreo cîteva minute înainte de sfîrșitul me­ciului, viteazul nostru, neîmpă­cat cu soarta, s-a ridicat brusc de pe banca rezervelor, a in­trat pe teren incitîndu-şi coechi­pierii și spectatorii la bătaie ; 3) după ce a terminat cu cava­lerii fluierului (care de-abia după vreo trei ore au scăpat din Cisnădie, cu ajutorul mili­ţiei), împreună cu jucătorii şi spectatorii i-au luat în primire pe oaspeţi. Fugări­ri pe teren, pumni şi alte asemenea.... schim­buri amicale ! Ca, altă dată, ei, aibi,­nii, să nu mai aibă obrăz­nicia să vină la Cisnădie după puncte ! ^Comisia de disciplină s-a în­trunit urgent și viteazul Haupt­­h­orn a fost trimis la plimbare de un an, iar terenul textilişti­­î au suspendat pînă la prima etapă din retur. Drept învăţare de minte. (După corespondenta primită de­­ la Ilie lonisiu) CURIER SÂPTÂMÎHAL • A luat sfîr­şit turul campionatului orăşenesc Reghin la care participă opt echipe. Comportări bune au avut Oţelul I.R.U.M. şi Mureşul O.C.L., clasate pe primele două locuri, la egalitate de puncte. (Liviu Maior — corespondent). • Mai mulţi arbitri hunedoreni au fost prinşi în... ofsaid de colegiul judeţean şi, ca atare, sancţionaţi cu mai multe etape suspendate. Printre ei se numără Florian Teodor, Alexandru Anescu, Ioan Banciu, Zamfir Puiuţ, Cristian Filip şi Vasile Jinar. (N. Sbuchea — corespondent). • In toamna acestui an s-a dat startul în ediţia a IlI-a a cam­pionatului şcolar comunal Dărmăneşti — Bacău. Participă şase­­şcoli generale. Cea mai frumoasă comportare de-a lungul celor cinci etape ale turului a avut-o reprezentativa Şcolii generale nr. 1 care a cîştigat toate întilnrile. (Eugen Teicău — cores­pondent). • La Campionatele de seniori şi juniori ale municipiului Ploieşti participă peste 400 de fotbalişti. La seniori (în cele două serii), după opt etape, conduc Locomotiva C.F.R. şi­­I.D.T.P.P. La ju­niori primul loc este deţinut de echipa Montierul. (M. Sima — corespondent). • După toate probabilităţile, titlul de campioană judeţeană de toamnă nu mai poate scăpa chimiştilor din Mărăşeşti care au manifestat o formă foarte bună, înscriind in nouă meciuri 55 de goluri şi primind doar patru ! Subliniem şi faptul că în cam­pionatul de juniori, pe primul loc se află tot Chimia Mărăşeşti. (Al. Sîrbu — corespondent). • Şapte formaţii au participat la ediţia din acest an a campio­natului municipal Oradea, rezervat copiilor. Succesul a scris micilor fotbalişti de la Olimpia, antrenaţi de Iuliu Vicsai, aceiaşi copii care anul trecut au ciştigat primul campionat interstrăzi. (I. Ghişa — corespondent). . Olimpia I, clasată pe primul loc în campionatul municipal Oradea. Rîndul de sus Orbán, Mitre, Buder, Mureşan, Király, Balog I, He­­giesi și antrenorul Vicsai. Rîndul de jos : Balog II, Bandi, Zsíros, Trum, Drágán, Gocsik, Kállay NICOLAE CIOCHIU - Ora­dea: 1. Universitatea Craiova a debutat în Diviza A în cam­pionatul 1964—1965 și a avut următoarele clasificări finale: 11 (1964-65), 8 (1965—66), 3 (1966—67) , 11 (1967-68) și 7 (1968-69). 2. Iată rezultatele înregistrate de U.T.A. în pri­mele opt etape ale acestui campionat: U.T.A. — Dinamo Bacău 1—0, Steaua — U.T.A. 2—4, U.T.A. - Crişul 2-0, Jiul - U.T.A. 1-0, U.T.A. - Ra­pid 1-1, Farul - UT.A. 3-1, U.T.A. - „U" Cluj 3-1, U.T.A. -Petrolul 1—1, B. MARIN - Giurgiu şi ION GAVRUŢA - Beiuş. 1. Intr­­adevăr, situaţia actuală a e­­chipei Alemannia Aachen, în care activează Ion Ionescu, nu e prea fericită. Ea ocupă unul din ultimele locuri ale clasamentului. E drept, fostul rapidist a lipsit o bu­nă bucată de timp din for­maţie, fiind accidentat. De abia săptămîna trecută şi-a reluat locul. Dar bunele com­portări ale Alemanniei se lasă aşteptate. Cauza, se pare, este înlocuirea antrenorului Pfeiffer cu un profesor de educaţie fizică. 2. Lui Ion Io­nescu îi puteţi scrie pe adre­sa: str. Adalbert Steinweg nr. 99, Aachen, R. F. a Ger­maniei. V. IONESCU — Bucureşti. Revista noastră a militat, încă de la apariţie, pentru inclu­derea în lotul reprezentativ a celor mai valoroşi jucători de care dispune soccerul nostru. De altfel, nu aceasta este me­nirea oricărei reprezentative ? ALEXANDRU DOBRICA — com. Topom, jud. Teleorman — posedă toate revistele „Fot­bal” de la nr. 15—80 şi 115—170, numere pe care le poate oferi celor ce doresc să-şi comple­teze colecţiile. V. GISCA — Braşov. — După meciul cu Grecia cred­em că nu mai afirmaţi că actualei noastre naţionale i-ar trebui o extremă dreaptă de meserie. Desigur, Pîrcălab nu trebuie neglijat. Dar ce poţi face, dacă Pîrcălab de acum nu mai este, în multe privinţe, cel care, cu numai 5—6 ani în urmă, incinta prin jocul său miile de spectatori ? GH. GRIGORE — com. Pe­­treşti, jud. Dîmboviţa. — Spu­neţi că vă place extraordinar de mult fotbalul şi că doriţi să-l şi practicaţi. Ce vă îm­piedică să vă adresaţi unei echipe din judeţul dv. ? FL. NEGOIŢA — Brăila. — 1. Una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndepli­nească un jucător român pen­tru a fi transferat la un club de peste hotare (cazurile lui Nunweiller III, Constantin, Jenei, Popa, I. Ionescu, Oct. Popescu) este aceea de a fi­ împlinit vîrsta de 30 de ani. 2. Deleanu şi Ştefănescu ter­­minîndu-şi studiile la Iaşi au primit dezlegarea de la Poli­tehnica, în vară, şi a optat fiecare pentru clubul la care a dorit să joace. De altfel, Ştefănescu e piteştean, iar Deleanu bucureştean. Nr. 182BEHQJEM JPSSLPPW... JSSSfc

Next