Fotbal, ianuarie-iunie 1971 (Anul 6, nr. 241-266)

1971-05-05 / nr. 258

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL ȘCOLILOR PROFESIONALE PRIMELE ECHIPE FINALISTE Campionatul republican al şcolilor pro­fesionale a păşit în faza desemnării echi­pelor, care în ultima decadă a lunii iu­nie, vor participa la finala republicană. In Bucureşti s-au consumat recent două finale pe ministere. Astfel, şi-au desemnat cîştigătoarele Ministerul indus­triei construcţiilor şi UCECOM-ul. Am­bele competiţii s-au bucurat de o bună organizare şi arbitraje competente. • La prima dintre finale au participat 8 şcoli ale Ministerului Industriei cons­trucţiilor, împărţite în două serii, victoria revenind Şcolii profesionale construcţii- Sibiu. REZULTATE TEHNICE: Seria I-a: Sibiu — Piteşti 1—0, Bucureşti I — Bucu­reşti II 3—1, Sibiu — Bucureşti II 2—0, Piteşti — Bucureşti I 2—1, Bucureşti I — Sibiu 0—0, Piteşti — Bucureşti II 1— 0 ; Seria a II-a : Săcele — Focşani 2— 2, Iaşi — Dej 3—3, Iaşi — Focşani 3— 1, Săcele — Dej 1—1, Săcele — Iaşi 2—1, Dej — Focşani 9—1. Meciurile finale : loc VII—VIII Bucureşti II — Focşani 15—0 loc V —VI Bucureşti I — Iaşi 7—1 loc III—IV Piteşti—Săcele 3—0 loc I —II Sibiu — Dej 2—0 • In finala rezervată echipelor din şco­lile UCECOM-ului, desfăşurată pe tere­nul „Voinţa“ din Bucureşti, au partici­pat 4 reprezentative de la etapa de zonă la care au participat toate cele 10 şcoli ale cooperaţiei meşteşugăreşti din ţară. Rezultate tehnice: Galaţi — Craiova 2—0, Ploieşti — Fălticeni 6—0, Ploieşti — Craiova 2—1, Galaţi — Fălticeni 11—0, Galaţi — Ploieşti 1—0, Craiova — Fălticeni 10—0. Clasament final : 1. GALAŢI 3 3 0 0 15— 1 6 2. Ploieşti 3 2 0 1 9— 3 4 3. Craiova 3 10 2 11— 4 2 4. Fălticeni 3 0 0 3 0—27 0 La această finală s-a remarcat în mod deosebit echipa Şcolii profesionale UCECOM-Galaţi, cîştigătoarea turneului, care a demonstrat un fotbal avansat, în continuă mişcare, cu o apărare sigură şi o înaintare eficace, echipa evidenţiindu-se printr-o bună organizare a jocului la mijlocul terenului şi atacuri lungi pe aripi şi pe centru. Succesul este rezulta­tul muncii şi pasiunii cu care echipa a fost pregătită de către profesorul Virgil Vlase. Această preocupare şi pregătire a echipei pe toată durata anului şcolar cu trei antrenamente săptămînale şi multe jocuri de verificare i-a adus satisfacţia calificării în finala republicană. S-au re­marcat elevii : Petre Manolache, Nicolae Antipa, Ion Onatu, N. Ismail şi Ionel Mărinţel. Prof. TRAIAN PREBETEANU VÎLCENII IMBATABILI! De curînd s-au încheiat la Sibiu jocurile etapei zo­nale a campionatului de fotbal al şcolilor sportive, (organizat de Ministerul In­­văţămintului), rezervat ju­cătorilor sub 15 ani. La startul competiţiei s-au a­­liniat 30 de echipe, repre­­zentînd tot atîtea şcoli şi licee sportive din ţară, care şi-au disputat, în 10 oraşe, dreptul de participare la fi­nala competiţiei. La Sibiu, sorţii au adus faţă in faţă echipele repre­zentative ale oraşelor Si­biu, Iaşi şi Rimnicu Vtt­­■ cea. A fost o grupă puter­nică în care sibienii porneau favoriţi. Datorită însă unei comportări excelente, micii fotbalişti vîlceni, pregătiţi­­ de prof. Constantin Ştefă­­nescu, au terminat competi­ţia neînvinşi, întrecînd cu «■»—0 formaţia din Iaşi şi­­cu 2—0 echipa gazdă, ca- Iificîndu-se pentru etapa fi­­­nală care se va desfăşura chiar la Rimnicu Vilcea, in luna iulie. Din rîndul for­maţiei vîlcene s-au remar­cat : Şchiopu, Mifiade, Ma­­rinescu, Rădulescu, Suciu, Popa I, Barbu, Stîrcea, An­­dronie şi alţii. ION RACHIŢEANU corespondent SATISFACŢIA UNEI ANTRENOARE Consiliul Municipal al Or­ganizaţiei Pionierilor, Ins­pectoratul Şcolar Municipal şi C.M.E.F.S. Hunedoara au organizat cu multă atenţie şi grijă ediţia 1970—71 a Campionatului municipal re­zervat elevilor din clasele V—VIII. Cele zece echipa participante au fost reparti­zate în două serii, cîştigătoa­rele acestora întîlnindu-se re­cent în partida finală. Ultimul act al competiţiei s-a desfăşurat pe stadionul „Corvinul“, opunînd echipele Şcolii generale nr. 3 şi Şco­lii generale nr. 7. In urma unui joc deosebit de atrac­tiv, cu faze care au alter­nat de la o poartă la alta, aplaudate de un mare nu­măr de spectatori, victoria a revenit, in extremis, jucă­torilor de la Şcoala genera­lă nr. 3, care şi-au depăşit adversarii cu scorul de 2—1. De reţinut este însă faptul că învingătorii ediţiei 1970— 1971 a Campionatului Muni­cipal au ca antrenor o... profesoară, LUCIA DR­Ă­­GAN ! Iată şi formaţia cîştigâ­­toare : Jurju , Iliescu, Hada, Stoyanov, Span, Tu­­tuman, Manta, Zahariadis, velea, Visky I, Visky II. IOAN VLAD UN NOU CENTRU DE COPNI ŞI JUNIORI Ca urmare a propunerii făcute în conferinţa Consi­liului judeţean pentru edu­caţie fizică şi sport Satu Mare, Federaţia Română de Fotbal a aprobat înfiinţarea la Satu Mare a unui centru de antrenament pentru copii şi juniori. Măsura luată răspunde u­­nui deziderat mai vechi al celor mai mulţi dintre iu­bitorii fotbalului sătmărean, ea fiind totodată şi o con­secinţă a bunei comportări a juniorilor Olimpiei în ediţia trecută a campionatului re­publican, dar şi datorită fap­tului că In oraşul nostru se organizează, de mai bine de cinci ani, o întrecere unică In felul ei, care se bucură de un deosebit succes în rîndurile şcolarilor de pe cu­prinsul judeţului : „Cupa ziarele locale“. Centrul de antrenament nou înfiinţat va funcţiona pe lingă Asociaţia sportivă O­­limpia Satu Mare şi dis­pune, deocamdată, de o secr­­ie pentru juniori cu o e­­chipă participantă în cam­pionatul republican şi două grupe de copii. Ca antre­nor coordonator al centrul«» a fost numit Iacob Leb. Semnalăm, în încheiere, fap­tul că în aceste zile conti­nuă să se desfăşoare con­cursurile de selecţie. ŞTEFAN VIDA corespondent PENTRU ASIGURAREA SCHIMBULUI DE UUNIUNE corespondent TUTUNUL ŞI ALCOOLUL DUŞMANII SĂNĂTĂŢII ŞI Al PERFORMANŢEI " Despre nocivitatea şi consecinţele, adeseori grave, ale tutunu­lui şi alcoolului asupra organismului s-a scris, fără îndoială, pînă­­acum o întreagă literatură medicală. Ceea ce ar părea, suficient de «concludent la un moment dat, pentru a scoate în evidenţă peri­­­colul pe care îl prezintă aceşti doi duşmani recunoscuţi pentru să­nătatea omului, în general. Cînd insă acest pericol, incontestabil şi­­permanent, acţionează nestingherit în sfera sportului, dimensiunile sale ating de cele mai multe ori cote, dincolo de care este pusă la îndoială nu numai performanţa, ci însăşi viaţa. Motiv pentru care­­— încercînd a veni în sprijinul celor în cauză — ne-am propus­­în­­rîndurile ce urmează o discuţie pe această temă de actualitate cu ♦dr. NICOLAE STĂNESCU, director adjunct al Centrului de medi­­­cină sportivă care, din­ curs cu amabilitate invitaţiei noastre ne-a­­furnizat o serie de date interesante, pline de conţinut şi deosebită­­semnificaţie. — Mai intîi, tovarăşe doctor. V-am­ ruga să ne răspundeţi la Întrebarea formulată, e drept, „gen ■concurs“: ce este tutunul şi dacă acesta reprezintă pentru om o ne­cesitate ? — Tutunul este un toxic, atît ■prin nicotină pe care o conţine cit şi prin produşii de ardere ai Turbei, în special oxidul de car­­­bon. Din experienţele efectuate jpină acum s-a constatat că doza e xte nicotină corespunzătoare a 20­0 de ţigări este aproape mortală­­pentru un om neobişnuit, in timp ce doza de nicotină dintr-o singură­­ţigare extrasă şi aplicată pe gan­glionii nervoşi ai unui iepure, de­­exemplu, ii provoacă acestuia o pa­ralizie generală! Fumatul nu este o necesitate, ci un viciu. El reprezintă de fapt un reflex dublu optico­­gustativ, dobindit, care conferă „tăria” necesară viciului şi „plă­cerea“ savurării unui adevărat ri­tual, început odată cu alegerea, răsucirea şi aprinderea ţigării şi încheiat cu urmărirea nostalgică a ultimelor rotocoale de fum. — Prin ce anume se manifes­tă acţiunea vătămătoare a tu­tunului asupra omului in ge­neral şi care sunt consecinţele directe ale acestui viciu in spor­tul de performanţă ? — Nocivitatea tutunului afec­tează direct trei dintre principa­lele sisteme ale organismului­ nervos — provocînd diferite for­me de paralizii sau nefrite: cardio­vascular — datorită afinităţii pe care o are nicotină pentru muşchii ,şi vasele cordului şi care la fumă­torii înveteraţi duce frecvent la infarct şi miocardite; in sfirşit, asupra aparatului respirator, fa­­vorizînd apariţia cancerului pulmo­nar. Dar consecinţele fumatului nu se manifestă numai „în di­s­tanţă“, ci şi imediat, mai ales în condiţiile efortului fizic. S-a con­statat că, după consumarea unei singure ţigări, pulsul este accele­rat cu pînă la 20 de bătăi pe mi­nut, respiraţia este mai greoaie, scade luciditatea, se accentuează starea de oboseală fizică şi psi­hică. Intr-un cuvint, nicotină nu numai că întîrzie procesul de re­facere după efort, ci contribuie treptat la diminuarea potenţia­lului biologic al sportivului, pînă la liniile care-1 fac inapt per­formantei şi ii reduc rezistenţa generală a organismului. Iată deci, urmările nefaste ale acestui vi­ciu, care, insă — ca orice viciu — nu are decit un singur şi sigur remediu: actul de voinţă capab­l să infrîngă tentaţia şi obişnuinţa. — Carii aceleaşi consideraţii se cuvin, după cit se pare, şi celui de-al doilea duşman declarat al organismului şi fals prieten al unora dintre fotbalişti, alcoolul. — Da. Toxicitatea acestuia fiind dată atit de cantitatea, cit şi de concentraţia alcoolică a băuturilor consumate. In doze mari şi con­stant repetate, efectele nocive ale alcoolului se manifestă asupra sis­temului nervos şi în special asu­pra ficatului. De exemplu la o cantitate de peste 75 la mie de alcool in singe, se pierd refle­xele, judecata devine instabilă, scade memoria. Ceea ce merită a fi reţinut insă, este faptul că, in prima fază, aceea a ingerării, acoolul are o acţiune excitantă provocâind o stare, pasageră bine­înţeles, de bună dispoziţie, de euforie, care lasă impresia unui efect­ pozitiv asupra organismu­lui. Citi ind după aceea insă, se instalează faza de inhibiţie care aduce cu sine un întreg cortegiu de dereglări funcţionale şi care, in condiţiile efortului fizic, pre­găteşte încet şi sigur prăbuşirea fiziologică. — Aşadar, între alcool şi per­formanţă există un raport de contrarietate,­in care una o ex­clude pe cealaltă ? — Alcoolul, ca atare, este ca­tegoric interzis sportivilor. Bău­turile alcoolice însă pot fi folo­site, finind seama de unele reco­mandaţii cum ar fi de pildă: niciodată după meci, adică după un efort în care organismul şi mai ales ficatul sunt în reală su­ferinţă , niciodată înainte cu­ două zile de joc sau în ziua jocului, pentru ca potenţialul fizic al ju­cătorului să rămină intact pentru întrecere. Ţinînd seama insă de faptul că în efort un fotbalist pierde în mod normal, prin trans­piraţie aproximativ 3 kg din greutatea corpului şi în scopul unei necesare refaceri a echili­brului hidric, este permisă con­sumarea, a doua zi după meci, a berei, iar în zilele următoare a unui pahar de vin înaintea me­selor principale, vinul in aseme­nea condiţii exercitînd o acţiune excitantă asupra sucului gastric şi o influenţă pozitivă în proce­sul de digestie, în concluzie­, con­sumul de băuturi alcoolice" 10L DOZE MICI şi respectind un a­­numit regim, strict impus de ce­rinţele performanţei, nu are re­percusiuni nefavorabile asupra sportivului. Ca şi tutunul insă, al­coolul nu reprezintă totuşi citaşi de puţin o necesitate pentru or­ganism, ci mai curind, duşmani­­i acestuia care-l împiedică pe ju­cătorul de fotbal să-şi valorifice la limita cea mai înaltă, poten­tele sale psiho-fizice. — Cu alte cuvinte, tutunul şi alcoolul nu fac casă bună cu fotbalul. — întocmai. Şi dovada cea mai bună ne-o oferă cazurile mai cu­noscute ale unor jucători talentaţi, care şi-au încheiat prematur ca­riera sportivă, mai repede tri cit le permitea organismul şi cu un grad de uzură fiziologică de­­vansînd cu mult virsta. Exemplul acestora, ca şi al acelora care în decursul îndelungatei şi pro­digioasei lor activităţi sportive au dus un regim echilibrat de viaţă, fără vicii şi abuzuri, aşa cum au fost Constantin, Nunweiller HI. Dridea, Jenei şi alţii, constituie în acelaşi timp un avertisment şi o pildă de care trebuie să ţină seama toţi aceia care iubesc cu adevărat fotbalul şi vor să-l slu­jească cu fidelitate. ( Pag. 2 NASIE GHINGA* Arad. După război, U.T.A. a avut ca portari mai reprezentativi pe Marki, Justin, Kiss, Cor­nea, Liviia, Coman, Gabo­­raş, Narcis Coman, AUREL STANESCU. Cons­tanța. E adevărat, propune­rile dv. sunt interesante dar extrem de greu de reali­zat. Deocamdată asemenea procedee nu se folosesc. GHEORGHE URSU, Bucu­reşti. Vă mulţumim pentru frumoasele aprecieri asupra activităţii noastre. Afirmaţi, în continuare, că aveţi o co­lecţie a revistei Fotbal, ru­­gîndu-i pe cei ce vor să-şi completeze, la rîndul lor, colecţiile se vă scrie pe a­­dresa : str. Drumea Rădu­­lescu nr. 28, sector 5, pen­tru a Ie oferi numerele ce le lipsesc. MIHÁLY KARSAI, Gheor­­ghieni. 1. Riva e jucătorul dv. preferat şi ne comuni­caţi că i-aţi făcut şi o poe­zie. Foarte frumos. 2. Neagu, Lupe­scu şi Codreanu sunt născuţi în Bucureşti, Năstu­­rescu la Giurgiu. IO­AN DURIAN, Făgăraş. Dobrin a debutat în naţio­nală la 18 ani ! Are pînă în prezent 25 selecţionări. LEONTIN MOGA, Cluj. Scrieţi citeţ pe plic ţara, oraşul şi clubul respectiv şi vă asigurăm că scrisoa­rea ajunge acolo unde doriţi. MARIANA GUIREA, Bucu­reşti. Vă mulţumim pentru aprecieri. Ne vom strădui să facem revista şi mai atrac­tivă. Vă promitem. CONSTANTIN NAS­IE, Iaşi. Aveţi perfectă dreptate, as­­ta-i hîrtia şi... n-avem ce face. Deocamdată ! GHEORGHE PETRE, com. Geamanu, Argeş. Lui Ada­­mache îi puteţi scrie pe adresa clubului său, Stea­gul roşu, str. Poenilor nr. 5, Braşov,­ iar jucătorilor Stelei în calea Plevnei nr. 114, Bucureşti. FLORIN HUŢULEAC, com. Căpăţineni, Argeş. DV. aţi cîştigat pariul. Naidenov a apărat poarta echipei Bul­gariei la Campionatul mon­dial din Anglia. Ca acest răspuns puteţi să-l puneţi, in sfîrşit, la punct pe ami­cul dv. Succes ! NICOLAE PUSLENGHEA, Bacău. Difuzarea presei e de vină, că nu primiţi abona­mentul. va sfătuim s-o... bombardaţi cu criticile pînă reuşiţi s-o faceţi... praf şi pulbere. Adică ABONAMENT. Vă urăm din tot sufletul ca „războiul44 dv. cu Direcţia judeţeană P.T.T.R. să nu dureze o sută de ani ! IOAN MANESCU, corn. Lungeşti, Vocea. Doriţi mult, mult de tot să-l în­tâlniţi pe Dobrin, idolul dv. Nr. şi ne întrebaţi dacă veţi reu­şi vreodată să vă împli­niţi acest vis ? Chia­r daca sînteţi bolnav, n-aveţi voie să nu fiţi optimist. Vă dorim grabnică însănătoşire. VICTOR VLADULESCU- Arad. Nu vă putem contra­zice. Dimpotrivă. U.T.A. (str. Poetului nr. 1) mai are şanse să cîştige pentru a treia oară consecutiv cam­pionatul. Sigur că depinde şi de Rapid şi de Dinamo şi de Steaua, înainte de toate însă depinde tot de... U.T.A. De modul cum va evolua în continuare. SORIN TRANDAF. com* Berea, Buzău. 1. N-avem datele pe care ni le soli­citaţi. Regretăm. 2. Revista e înfiinţată în 1966 şi, aşa cum bănuiţi, are­­redactori tineri. E condamnabil ? ŞTEFAN MEROZ, Moroeni. Sigur că Dumitrache conti­nuă să facă parte din echi­pa naţională. A fost selec­ţionat şi în echipa lumii care va juca la Moscova, cu ocazia sărbătoririi lui Lev Iaşin. I Desene de AL ClENCfU

Next