Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)
1888-05-26 / nr. 1
le reforme şi de guvernământ. Junimiştii n’riu acest program, n’au dutat’ă in vileag oare-cari principii politice şi de aceia nu sunt in stare a forma un partid propriu -zis. Tocmai aceasta este causa pentru care numărul adherenţilor acestui grup este aşa le restrîns. Chiar in oraşul nostru, leagănul Junimei, «unde se găfiesc prin urmare cei mai mulţi junimişti, adecă vr’o 15 — 20 in total, şi aceştia in genere fără vr’o popularitate, incă nu găsim atâţia candidaţi junimişti câte locuri sunt de complectat : 31 consilieri la comună, 24 la judeţ, 10 deputaţi şi senatori. Singura perspectivă ce se oferă junimiştilor este de a se alipi sau la colectivitate — lucru ce este peste putinţa — sau la oposiţiunea unită de odinioară, căreia îi datoresc venirea lor la putere şi numai prin al căreia ajutor se vor putea mănţinea acolo, lăsând bine inţeles la o parte esclusivismul şi pretenţiunea de a forma un partid aparte. Lii* 1 ii i: ii ii ii E. Mulţi dintre pretinşii oameni politici cari pănă ieri susţineau pe colectivişti, ii vedem că caută astădi, cu orice preţ, a se face junimişti, a trece cu trupul şi sufletul la guvernul actual, bine înţeles pentru ca sa şi poată păstra letuşoarele şi avantajele băm o* nift» in-' Astfel deputaţi, senatori, foşt preoţi şi mulţi alţii de aceştia, cari treceau drept stâlpi sprijinitori ai corpcvităţei, cari vedeau în I. C. Hrâtianu un geniu, unleu, aată-iji şi blamează, injură chiar, lăudând guvernul actual, ■u mai bine-ijis Îşi dau «iama pe faţă, îi arată valoarea şi meritele lor de hoiele linguşitoare, de râme târâtoare. Ce vra săibcă sacul cu grăunţele! Dacă guvernanţii actuali nu’şi vor lichide bine ochii, în curând vom fi condemnaţi a vedea o jalnică prive.in colectivitatea compusă din speculaui. Politici, ceia ce va face ca oamenii unişti şi sinceri caii au luptat pentru răsturnarea odiosului regim colectivist, sa caute a răsturna şi pe aieştia, pentr ca să poată ajunge ţeara în mâini, ielor ce trebue s’o cârmuiască. Să bage bine de seamă guvern ’l actual cine sunt acei cari au început a se gudura pe lângă el şi a’i face protestări de fidelitate şi de supunere. E greu de esplicat cum se poate ca o sumă de hoţi să fie acoperiţi, ba char mănţinuţi pe la locurile lor şi cum guvernul junimist se încunjură şi se servese deci în diferite ramuri ale administraţiunei publice. O reformă imediată şi radicala e foarte necesară. Fără de aceasta vom fi nevoiţi a înceta să mai credem mimai în onestitatea trecută a miniştrlor actuali. E de neaparată trebuinţă, pentru cinstea guvernului actual, să se inlatureze lichelile, să fie cu multă circimspecţiune faţă cu ele şi să nu fie pumite ca zestre guvernamentală, or ele nu vor putea da viaţă guvernului decât pănă la tomnă. Pe lângă înlăturarea lichelelor îi u, ar trebui să se modereze şi ambiţios cari dau prea multă valore naşter .. nesocotind meritele şi capacitatea. Atât de ocam dată. O I L E T O YmHu viu j»Tt*stvst«‘ nici o data Nuveletă de Aurelan ticholl Vicomtele de lâzannes îşi făcuse călătoria ! nuntă; el petrecuse trei luni înSviţera şi alia unde plecase cu încântătorea mică Hreonă, Jeanne de Kerveu, îndată ce eşiseră în biserică după bine-cuvântarea preotului, Yann râmăsesă agăţată de braţul lui ca o sferă de ramura unui ulm. La reintorcere făcură visite, căutând ici şi elo a amiciţiele din ajun, pentru a reconnu! o societate oarecare in Parisul mişcat de cele două asedii ce le suferisă. După trei luni de lacuri și ghețari, de mure și de macarone, cineva nu se pate şutea n’și regăsi vecinie obiceiuri. Lui Roger de Cazannes părea că acesta ’i se o mare plăcere. Cinele erau forte vesele, altele apropo nebunatice, ateată că intr’o seră, după masă, vicom BULETIN POLITIC Nu se ştie ce aducea Jiua de mâi . — aJis nu mai ştiu care om de stat— şi observând cum se petrec lucrurii acuma în Europa, cu îngrijire trebue s’o spunem că, într’adever nu se ştie ce va aduceJiua de mâine. Mai cu seamă doue fapte au pasionat mult Europa politica în acest din urmă timp şi anume: Măsurile luate de cătră Germania cât priveşte pătrunderea Francesilor în Alsacia şi discuresa adresa brusc bărbatului seu acesta întrebare : — Când mergem la ţară ? — Dar.... pe la mijlocul primăverei. Şi te plictiseşti la Paris? — Nu tocmai. — Ore nu ’ți-a plăcut vr’un lucru în purtarea mea ? — Domne! de sigur ești un barbat escolent, dar mi se pare că e ceva la mijloc. — Nu înțeleg. deanne luă un album de pe o raesutâ inct pu a’i întorce tilele pentru a se putea stăpâni și cină cu ironie . — Ai cules adusa merile vecinului.... — Cine ’ți-a putut spune ?. ... — Totă lumea. — De sigur te gândești, Jeanne, că, din tliua in care te-am veslut și care e aceia , in care te-am iubit, perdeaua a cărut peste aCeste aventuri ale tinereței, de cari nici chi. nu mi mai amintesc. La bărbați este, scumpa in amică, un trecut de opt sau t1ce ani care rămâne pe pragul bisericei. Căsătoria e ca un al doilea botez: picătura de s . d- ru . Tissa cât priveşte Exposiţia siviceză din 1889. Dar, mai cu samă iuţeala cu care a succedat aceste doue evenimente, au neliniştit lumea. Şi cum era să remâe lumea liniştită ae îdi, îndată după măsurile de repreiii luate de Germania şi mişcarea produsă de aceste măsuri în Francia, după interpelările făcute în camera francesă, imediat după toate aceste iată şi discursul dlui Tisza. Şi trebue denotat, în Francia popou e ţinut într’o încontinuă iritaţie. Gloria lui Boulanger în Joc de acadete, creşte din ce în ce mai mult şi tidla Revanşei se întinde tot mai mult Deci în fiecare moment trebue să te aştepţi la un eveniment critic. Şi cu toate că astăzi, după admirabilul discurs al ministrului Goblet, spiritele le’au mai liniştit, focul însă nu e stîns ni şi, într’o bună dimineaţă, o scinteiă poate a’l reînsufleţi. Cu îngrijre deci trebue să ne gândim ce ne poate aduceJitia de mâine! Van der Politic. Alegerilele Senatori ată resultatul estetil alegerilor parţiale cru senat efectuate în ziua de 2 Maiu . COLEGIUL I Judeţul Iaşi D A. Holban a fost ales cu 133 voturi. Judeţul laici:* Aletori înscrişi 81. Votanţi 44 0 Alecsandru Negi aţi a fost ales cu unarte de 44 voturi. COLEGIUL II Judeţul Tutova ALectori înscrişi 196. Votanţi 117. Buletine anulate0. 1 (George P. Petrescu a fost ales cu unanimitate de 107 voturi. Judeţul Muscel Alegători înscrişi 148. Votanţi 117. Nicolae Creţulescu a fost ales cu unanimitate de 117. SĂGEŢI. Ministrul justiţiei, d. Marghiloman,a visitat Iaşul în zilele de mercuri pănă vineri, în care timp a inspectat tribunalul şi curtea de apel, căutând a lua cunoştinţă de mersul justiţiei şi de cei cărora le e încredinţată împărţirea dreptăţei. Uşa a mai visitat şi pe diferite persone marcante din localitate, cu cari s’a întreţinut asupra chestiunilor la ordinea glitei şi a reformelor necesare, aşa că trebue să ne aşteptăm la îmbunătăţiri şi schimbări imediate în magistratură, unde colectiviştii au întredus pohtia în locul dreptăţii. Dacă încă nu va fi cunoscut totul, dacă nu va fi luat cunoştinţă de toate nulităţile, de nepotismul şi chiar de videle uriciose cetituază în unule din autorităţile nostre judecă toreşti, luăm noi angajamentul a i le destăini se înmulţesc Miticanii şi Angheleştii. Aceşti colectivişti de specia cea mai murdara nu se găsesc numai in Bucureşti, ci furnici în totă ţara. Astfel ni se afirmă că la Prmăria de Iaşi s'ar fi dat de urma unor hoţii enorme şi că unii onorabili din fosta administraţie comunală vor fi poftiţi a da socotală justiţiei de puţin cinstitul mod în care au ştiut a administra averea comunei. Şi la epitropiea Sf. Spiridon s’au descoperit mulţime de hoţii. Arhitectul Xenopol, gine ale fostului prefect Gane, care a fost însărcinat cu construcţiuni de milioane la Slănic şi aiurea, şi-a dat demisia şi s’a retras... în sinul familiei. Prod, pomăzuit ca intendent al spitalului central din Iaşi, pentru torturarea bolnavilor prin mizerabila hrana ce ie-o dădea, nu se spune c’a fost dat in judecată. Iată colectiviştii ! La Creditul fonciar urban din Iaşi, câta ^ de funcţionari mai însemnaţi s’ar putea numi, cu drept cuvânt, o societate de exploatare, în a căreia mâni dacă cade cel care se împrumută, când sfârşeşte actele nu’i mai rămâne nimic. S’a dat privilegiul, sau, mai bine ,zis, monopolul afacerilor, la câteva persone, şi aceştia ştiu admirabil de bine cum să exploateze situaţiunea. Comisarul guvernului e tare bun şi blând — un colectivist tolerat şi tolerant—care şi-a lăsat în mâna funcţionarilor Creditului pecetea de însemnat scrisurile fondate şi nici no pară păcatul original, şi veriga de la gotin deschide un caiet alb şi o viaţă nouă. — Fără îndoială, astfel o înţelesesăm. Hoger se apropia. Ei bine ! ai de formulat vr’o plângere? ..a’mi face vr’un reproş ? — Nu tocmai. — Și... precisând lucrurile ? ' mue păru că se înarmâză cu o hotărîre dată, (Jisă ea, vreau să fiu de tot francă ,u ii-ta. Din bunele noroce de altă dată, ’ţi-a-v- uu ştiu ce esces de încredere în d ta, cai loveşte şi răneşte. Vorbeşti cu femeile cu ton de superioritate ; într’un cuvânt, e p ire că vrei să ^nici : „Ai noroc că sunt usT.Lt, mlt-lei n ar trebui mult ca să me Şugueşti . . . Ualuşi de puţin. Dacă n’ar fi aşa, n’a&i ii volut-o. Iţi cer un exemplu. Fata unul dintr’o mie, Joia trecută, vut la masă pe d. şi d-na de Charmenoy I m i :i,e, prietena mea din copilărie, femeie *• J îsică, măritată abea de câteva luni. .. De două sau «le trei ori ai privit-o cu un aer așa de straniu, încât u am putut să nu raâ gândesc . Roger se înșală pe socoteala Paulinei — Ce vrei săJici ? — Vreau să Jic că ai o părere rea des- ^ pre femei. j» — Am o părere escelentă despre d-ta, eată ceia ce știu. — Asta nu’i de ajuns. Gândești că Pauline e o femeie dintr’acelea cari ascultă declaratele ori cui ? — Pre legea mea ! strigă Roger, nu știu nimic, n’am încercat. Jeanne se rădică rapide: — Te-am prinsi strigă ea, nai încercați Ei bine ! încearcă, amice, îți dau voe s’o faci. — Şuguești, îngână Roger. — Nu şuguesc niciodată cu lucruri seriose. Fă curte Paulinei, îmi trebue acastă satisfacțiune. — Și dacă refuz ? — îmi iau pălăria, mă duc la mătuşa., și voi fi supurată cinci-spre-Jece «Jile. — Serios, vrei ? !