Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)

1909-10-26 / nr. 52

ANUL I No. 521/1 Număr 10 bani. Apare în fie­care Luni Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ Iaşi Strada Ştefan cel Mare 9. ABONAAMENTE Pe an Pe 6 luni ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » III 30 » » 8 lei 4 » ABONAMENTE Pe an . . 8 lei. Pe 6 luni . 4 ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul III 30yy yy Inserţiunî şi reclame 50 bani rândul. ZIAR INDEPENDENT Inserţiunî şi reclame 50 bani rândul. meni vânt? culegi furtună lăscut din dezordine, scandal şi var­ie de sânge, rezultate din răzvrăti­tă care emisarii generoşilor au îm­­p pe ţărani în primavara anului 1907. ?zat in sângele celor 11000 de Români daţi la pământ de gloanţele şi de zbu­­irile de obuze ale armatei, e mai mult cât probabil că guvernul actual îşi va obştescul sfârşit tot în scandal şi în săli de sânge, preludiul epilogului a avut loc, în Bu­­reşti, lunia trecută. Muncitorimea din capitală, care ştie că Racovski nu preţueşte nici mai mult,­­ nici mai puţin de­cât un Duca, un­de, un Diamandi şi alţi corifei ai so­­fismului din România, şi-a zis : «Pen­ce acel de'ntăi sa fie oropsit, surgu­­şi să’şi târască, în străinătate, o in­­mizerabilă, pe când foştii lui tova-­i de aţiţare la răscoale se lăfăesc prin istere, prin deputăţii, prin prefecturi prin alte înalte demnităţi? Pentru ce dă măsuri?» , pentru dezlegarea acestei­a sale ne­ne­r­ir­i, muncitorimea s’a întrunit luni, Bucureşti, la casa sa proprie, la cer­ România Muncitoare, spre a protesta o cere să se facă dreptate, adică să permită repatriarea d-rului Racovsky. Credea, în simplicitate ei, muncitorimea glasu'i va fi ascultat de foştii tova­­', cari, în opoziţie fiind, o încântau cu 'te făgftdueli, pe cât de mari, pe atât le goale, numai ca să aibă sprijinul ei fvoitor. laiva ! Iu'şi dădea samă că s’au schimbat fii, că, sătui, nu mai sunt cum erau nânzi ! Modul în care-au fost potolite răscoa­­săteşti nu Ie servise de lecţie, pentru arăţa câtă sinceritate pot găsi în foş­­tor tovarăşi, cărora, împreună cu să­i, le-au slujit de scară pentru a se iţea la putere, şi a trebuit să înveţe a paşte această sinceritate făcând expe­­ţa pe propria lor pele. I eşirea de la întrunire, muncitorii, a provoca pe nimeni, făr’a fi comis n act de dizordine, au fost atacaţi de ţia foştilor lor tovarăşi şi snopiţi în ni. a violenţa poliţienească, muncitorimea ăspuns cu violenţă. In schimbul tovi­lor de tesac ale sergenţilor şi a patu­­l de puşcă ale jandarmilor, ei au răm­­as cu lovituri de cărămizi şi de bol­­­i. Sângele a curs, fiind răniţi şi de o­­re şi de alta, şi numai o fericită în­­plare a făcut să nu avem de înregis­­t morţi. Muncitorimea, căreia generoşii, în­apo­­i­ au făcut teorii întinse asupra drep- i constituţional’, nu uitat învăţămin­­te i s’au dat. Ea ştie că libertatea unirilor e garantată prin Constituţie pentru duminica viitoare, a fost con­­ită spre a protesta contra atacului a­lia obiect a fost. Terminase-vor lucrurile cu linişte ? Care ne îndoim î­n tot cazul, responzabili de cele ce a întâmplat şi de cele ce se mai pot umpla, nu pot fi de­cât generoşii, cari împins şi împing la răzvrătire pe h­itori. SA­TIRA _ Inteligenţa noastră şi bunul simţ ne spune Că trebue să facem cu toţii fapte bune . Dar, din nefericire, sunt preai puţini deştepţi Cari­ urmăresc dreptatea şi vor să fie drepţi ! Cu toate-aceste n­­ume, dacă n'ar fi prostia, Cu şapte­zeci la sută s'ar efteni hârtia, Şi cartea ce te costă acuma patru lei, C’un singur leu, te-asigur, că mâne poţi s'o iei. Gazetele din Ţară şi din străinătate Nu vor avea mărimea de­cât pe jumătate, dar unde din ele nu vor mai fi de fel. Citez «Evenimentul» şi altele ca el Războiul dintre oameni n'ar mai avea fiinţă. Când lupta noastră mare ar fi pentru ştiinţă Şi vom trăi cu toţii—sul­ fărmecul ceresc— In linişte şi pace, cu suflet omenesc !­­ • 4.................................................. In sate, pretutindeni, săracul Kogatici Vor merge mână'n mână ca să 'nflorească satul Şi-acei de prin oraşe, c’un dor nemărginit, Vor spune tuturora că'i satul înflorit ! • . . . . • . • . . 6 . . 6 Acum avem mulţime, dar navem unitate, Nu este legătură într’o societate, Căci, din nefericire, sunt prea puţini deştepţi, Care­ urmăresc dreptatea şi vor să fie drepţi! In timpurile noastre, primirea unui Rege O fac cărmuitorii—în lipsă de ori­ce lege— Pe când, în vremuri bune, simţirea tuturor înalţă Suveranul iubit şi iubitor Literatura Ţărei—ce’ntunecă noroiul— Va sprijini Corona mai mult de­cât războiul, Iar tronul va nţelege de datoria lui, Şi nu va’ntinde mâna s'o pupe, nimănui. Un Imparat, odată, sătul de strălucire, A zis : «Să nu mai fie paradă la primire». Şi'n loc să vină trupa—barbaţi, femei, copii Soseau de pretutindeni cu sutele de mii. Şi nu erau pe-atuncea nici căile ferate, Nici nu zburau în aer prin electricitate . Trăiau, însă, cu toţii sub farmecul ceresc, In linişte şi pace, cu suflet omenesc ! • • . • • • • • • • 6 Acuma vezi profesori în «Universitate» Cari nici pentru ştiinţă nu vor egalitate, Şi dânşii cred că’s oameni peste măsură drepţi Prin faptul că «Prostia»­­i-a poreclit deştepţi. Inteligenţa noastră şi bunul simţ ne spune, Că trebue să facem cu toţii fapte bune, Deci nu e de mirare, privind așa minuni, Ca pe-amândoi să­­ punem în casa de nebuni. ........................................................................................................ Rugasem pe-un prieten ca să-mi ară­te ,,Iorga“ Și-am întâlnit acolo pe profesorul ,,Iorga“, Care stătea de vorbă cu doctorul ,,Bogdan“ In timpul autopsiei—făcută de-un „Jidan". Antisemitul nostru, răutăcios din fire, începe să vorbească prostii ca la întrunire. Dar jidovul răspunde.: Deviza la jidani „E banul pentru muncă şi munca pentru bani!" Eus. Luni 26 Octombrie 1909 Dezminţire curioasă. Ziarele au anunţat că, în răspunsul dat de d. ministru al cultelor afuriseniei a­­aruncată de P. S. S Episcopul Gherasim al Romanului legei asupra consistoriului superior şi membrilor din Sf. Sinod cari au susţinut-o, a declarat că nu ţine, cu ori­ce preţ, la forma actuală a legei, şi că e dispus a primi s-o modifice. Acum, când sesiunea Sf. Sinod a fost închisă,­­ Harel vrea să retracteze cele spuse de d-sa. Viitorul de sâmbătă afirmă că decla­raţia ministrului cultelor n’a fost de­cât o „îndrăzneaţă născocire“ inventată pen­tru a induce în eroare opinia publică. Găsim cel puţin curioasă dezminţirea ziarului guvernamental, după două săptă­mâni, şi mai ales după închiderea Sf. Si­nod şi, ca atare, nimeni nu poate pune nici un temeiu pe ea. Că d. Haret s’a răzgândit şi că’i nare rău de declaraţia făcuta,­­o ai făcut-o, însă, nu credem, căci ar fi fost dezminţită în 24 oare. Şi dacă într’adevăr d. Haret şi-a schim­bat intenţia de a modifica legea—singura soluţiune înţeleaptă ce s’ar fi putut da conflictului bisericesc—cu atât mai rău pentru d-sa că stărueşte în mănţinerea unei legi anti-canonică şi anticonstituţio­nală. S­ĂGEŢI E diplomat straşnic d. Stere. D-nii Gane, Sândulescu şi Comp, iz­butind să ducă acasă la stăpânul lor pe d-nii Căpitan Popovici şi Ioan Dumbra­vă, d. Stere a mâncat foc, ba chiar a bă­tut mătănii şi s’a jurat înaintea icoanei Sfântului Ierarh Nicolai că habar n'a a­­vut de incidentul neplăcut survenit aces­tor domni la consiliul judeţian, dând toa­tă vina pe d-nii maior Lupaşcu şi Victor Casian, ca şi cum aceştia ar fi avut vre­un interes să-şi calce cuvântul dat cole­gilor lor şi să aleagă pe Speranţă şi pe Minghel. E şiret d. Stere şt­i şi cu noroc, căci i se trec şireclicurile. Un ziar prieten al regimului crede a spune mare filosofie asigurând că gu­vernul nu se va retrage. Fără asigurarea ziarului cu pricina, toată lumea ştie că guvernul actual nu se va retrage, ci va fi alungat în mod ruşinos. Sunt prea tari de cap ca să înțeleagă că nu mai au ce căuta la putere și că trebue s’o părăsească cu cinste. VÎM *a ^a*ea Adâncă, Comuna­­ Iwd Qalata de peste 40 hectare, se dă în arendă. G. C. ANASTASIU 8, Strada Anastasie Panu, Iași.

Next