Gazeta Basarabiei, aprilie-iunie 1938 (Anul 4, nr. 717-789)
1938-06-11 / nr. 773
N 38* -71 ^ (IOIUN.38*-8 j ) ^(lOIUN 38*8 }-^ZT^ ^ 110IMN £ î^ __ _ " K &*TM*s22*:* parhtol 2 »•! jte.WIUWHT a»*«* «*»» Sii^tOTl inCJUADin fe IlstiMntHo I Manuscrisele nepublicat« ! «imfmfflttsm i.un«inmn»in«U «. HI||9HI«Vai«»MuliN N BflOnWinr- rCClfi HIfill I QU se restitue’ Inscris in registrul public al Tribunalului jud. Lăpușna, Secția CHISINAU, STRADA ALEXANDRU CEL BUN Nr. 104 ! W B «* 1913.8" ÎTcrmin BIRUURILE: BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI Nr. 3335 " * - -- ---- - - - — ——i———— ———— «ii !■>!! !■ 11 ni — —-— ■ ■ — 9—1 tuaKiatiaam*Yi ii BUCUREȘTI. 9. Aniversarea urcării pe tron a M. S. Regelui Carol II a fost sărbătorită in străinătate cu un deosebit fast. La Paris a avut loc un Te- Deum oficiat in capela românească. A participat personalul legației românești în frunte cu d. ministru Dinu Cesianu, un reprezentant al președintelui republicei și al ministerului de externe, miniștrii Cehoslovaciei, Poloniei, Turciei, Greciei, Jugoslaviei, etc După aceasta a avut loc in saloanele legației o mare recepție. La Londra, în prezența reprezentanților autorităților, a personalului legației române în frunte cu d. ministru Grigorcea și a unui numeros public s-a oficiat un Te-Deum urmat de o recepție. La Haga, d. ministru Pella a organizat o strălucită recepție cu care ocazie s-au făcut urări de domnie lungă și rodnică M. S. Regelui Carol. La Atena, Berna, Salonic, Viena, Stocholm, Budapesta, Berlin, Istambul, Praga, etc, au fost de asemenea organizate mari recepțiivionului italian și-au luat zborul și două escadrile de avioane românești care au însoțit avionul italian până la frontieră. De pe bordul avionului italian și stațiunea T. F. F. dela Băneasa d-nii generali Valle și Paul Teodorescu s'au schimbat cu telegrame omagiale. BUCUREȘTI. 9 — Cu ocazia dejunului de ezi dela Palat, d. T. Sidorovici, comandantul „Străjei Țării“ a remis M. S. Roga, lui Carol II insignele ordinului „Meritul cultural cl. I“ Românii de pretutindeni au sârbǎtorit Restaurația ZIUA PE 8 IUNIE IN STRĂINĂTATE M. S. REGELE CAROL II Plecarea d. general Valle BUCUREȘTI. 9. Azi dimineață d. general Valle, subsecretar de stat al aviației italiene a părăsit Capitala împreună cu suita sa. Pe aerodromul Băneasa d. general Valle, a fost salutat de d. general Teodorescu, ministrul Paul aerului și marinei, prințul Valentin Bibescu, președintele Federației aeronautice internaționale, ofițeri superiori din aviație și un numeros public Ia momentul dotării a omisiunea pentru revizuirea diplomelor BUCUREȘTI. 9. — In Monitorul Oficial de azi a apărut decizia Ministerului Educației Naționale prin care se numește comisiunea pentru echivalarea diplomelor școalelor superioare din străinătate, Serbările străjerești din Capitală BUCUREȘTI, d In prezenta M. S. Regelui Carol II și al M. S. Marelui Voevod Mihai, s'au desfășurat azi dimineață serbările străjerești întrerupte ori din cauza timpului nefavorabil. Demonstrațiile străjerești au decurs intr’o perfectă ordine și au provocat admirația celor 40.000 spectatori. BUCUREȘTI. 9. — După festivitățile străjerești cari din cauza timpului nefavorabil au fost întrerupte și amânate pentru astăzi, M. S. Regele Carol II a avut Invitați la dejun pe I. P. F. Patriarh Miron Cristea, președintele Consiliului de miniștri; d. Miletici, ministrul educației fizice a Iugoslaviei; d. general Valle, subsecretar de stat al aeronauticei italiene; consilierii regali; președinții corpurilor legiuitoare; membrii guvernatul, 26 Iunie Ziuă apelor BUCUREȘTI. 9. Ministerul Educației hotârît ca „ziua Naționale a apelor“ să fie sărbătorită in ziua de 26 Iunie. In programul acestei zile vor intra concursuri de tnnet, concursuri nautice, conferințe ocazionale, etc. A murit Ovid Densușeanu BUCUREȘTI. 9. — Astăzi a încetat din viată titularul Catedrei de filologie de la Universitatea din București, Ovid Densușeanu Htoiztr&il educației fizice al Jtisisis,iar a vizitat Societatea Radiodifuziune BUCUREȘTI, 9. D. Miletici, ministrul educației fizice al Iugoslaviei, însoțit de d-nii T. Sidorovici și pof. Șoimescu, a vizitat ori după amiază Societatea de radiodifuziune. D. Ministru Miletici făcut cu această ocazie o serie de interesante declarații spunând între altele că manifestațiile pe care le-a văzut în România sunt o afirmare a vremurilor noui și a oameoilor noui, cari au norocul de a fi conduși de un mare rege, cum este M. S. Regele Carol II. Vorbind despre străjerie, d. ministru Miletici a spus că fiecare națiune are nevoie de o sistematică educație a tineretului. „Straja Țării“ poartă pecetea M. S. Regelui Carol care este cea mai bună che1izășie a progresului ei. În urma bombardării vaselor engleze Guvernul englez va aplica sechestre pe câteva vase naționaliste spaniole LONDRA. 9. — Ziarele continuă să comenteze faptul bombardării de către avioanele naționaliste celor trei vapoare engleze aflate la Alicante. Ziarele arată că este timpul să se ia măsuri practice pentru a se asigura navigația vaselor britanice. Se mai anunță că în două-trei zile se va convoca un consiliu de miniștri special pentru preîntâmpinarea pe viitor a bombardării vaselor engleze. Se arată de asemenea că guvernul va lua măsura aplicării unor sechestre pe vasele Spaniei naționaliste pentru a-și asigura despăgubirile pentru cele trei vapoare distruse. Kantonul a fost obiectul bombardării a 31 avioane japoneze Shanghai, 9. O escadrilă japoneză compusă din 31 avioane a bombardat din nou ori după amiază Kantonul Mai multe bombe incendiare au căzut asupra unui depozit de tiței din apropierea gării, provocând un mare dezastru. Bombardamentul de eri făcut foarte mulți morț ți răcniți. Numeroase clădiri au fost distruse. Condamnări E.© muoarte In Spania BARCELONA, 9.—Tribunalul excepțional a condamnat la moarte un număr de 14 oameni acuzați de spionaj. Alți 13 acuzați au fost condamnați la pedepse variind între 20 și 30 ani muncă silnică Gospodăriaudețului Lăpușna Baia comunală din comuna Ciuciuleni județul Lăpușna de Bunele intenții manifestate actualii conducători administrativi și edilitari ai provinciei noastre cum și grabnicele măsuri luate pe teren pentru promovarea sănătății obștești dovedesc cu prisosință cât este de utilă continuitatea în toate domeniile dar mai cu seamă în ramura asistenței sociale. Principiul continuității se impune ca un imperativ categoric mai cu seamă atunci când opera pozitivă moștenită vorbește de la sine și este de o elocvență fără reproș. Să luăm astăzi numai un colț din această operă: sănătatea publică a județului Lăpușna între anii 1934—1937 inclusiv. Deoarece înfăptuirile din acel timp sunt numeroase iar spațiul ziarului este mic, ne mărginim să le enumărăm fără nici un comentariu Câte un dispensar In fiecare comună In intervalul de timp precizat mai sus la fiecare comună câte înființat în un dispensar sanitar et medicamente de prim ajutor sub conducerea unui agent sanitar cu reședința in comună și sub controlul direct al medicului de circumscripție. La aceste dispensării s'au dat consultații și medicamente gratuite la un număr de un milion șase sute șaptezeci și șapte mii șase sute șaptezeci locuitori. Numărul circumscripțiilor medicale rurale s-a mărit cu unsprecere, iar a medicilor in aceiaș măsură. S-au redeschis in 1934 spitalul din Nisporeni, infirmeriile din Vada- Vodă, Ciuciuleni și Pârjolteni, precum și infirmeriile de izolare din Dubosari, Cărpineni și Boldurești. Tot din fondurile județului s'au reparat localuri de spitale in valoare de opt sute șapte mii patru sute șaptezeci și nouă lei. Pentru combaterea tifosului exantematic și a altor molime, prin fapte și nu prin vorbe sau poleative s'au construit in județ, pentru sănătatea oamenilor cincisprezece băi comunale din care treisprezece au fost puse imediat în funcțiune, iar două au rămas in construcție. Aceste băi s'au clădit și s'au deschis in următoarele comune: Ivăncești la 14 Noembrie 1954; Vornceni 21 Noembrie acelaș an: Mireni 8 Decembrie acelaș an: Ialoveni 28 August 1935; Ciuciuleni 20 August 1936; Băcioi 26 Februarie 1937; Strășeni 21 Noembrie 1936; Rezeni 10 August 1937; Suruceni 23 Octombrie 1936; Șipoteni 30 August 1937; Lăpușna 7 Noembrie 1937; Câmpineni 8 Noembrie 1937; Calarași 2 Noembrie 1937... Au rămas două băi în construcție la Pitușca și Duriești. Băile s'au dat gratuit împreună cu săpunul, aceasta pentru a îndemna pe oameni să se obișnuiască cu îngrijirea higienică a trupului. Satenii s'au dovedit ințelegători și ca dovadă este faptul că până la 1937 un număr de 110.362 locuitori au făcut baie, în afară de copiii școlilor primare care făceau in corpore baie. .j Bala va este mai folositoare decât vinul preampilar Unul dintre miniștrii de pe atunci, d. Ion Inculeț vizitând o baie și văzând cât de numeroși oameni se foloseau de această instituție de higienă, a spus glumind sătenilor care-l înconjurau: „Așa-i că baia vă este mai folositoare decât vinul prearaoiu care vă strică sănătatea?“ Aceste băi la care s'au mai adăugat cuptoarele de deparazitare ale serviciului sanitar au redus mult molima tifosului exantematic, care se știe că bântue in anotimpurile friguroase, iar în cele călduroase ca să revină din nou încetează în lunile iernatice. Cine cunoaște acest capriciu al molimei nu trebue să-și facă iluzia că dacă a dispărut în vară, nu va mai reapare. Promisiunea deșartă plete, opera pozitiva rămâne Sănătatea publică Opera Tși afirmă propria sa fanti, din existenta ei Pentru stingerea definitivă a tifosului exantematic trebuesc sforțări mai mari decât se crede și permanente O altă maladie endemică pentru înlăturarea s'a lucrat mult între căreia anii 1934-37 este malaria. In aacest scop trebuiau secate numeroasele bălți cu țânțari prin saparea de canale și regularea cursurilor văilor. In acest scop s'au drenat văile Ișnovăț, Lăpușnița și Boghiceanca. Iată pe scurt ce s'a realizat in domeniul sănătătei în județul Lăpușna între anii 1934-37. Oricât am închide ochii și am strânge pleoapele ca să nu vedem, spre a avea curajul să negăm, opera își afirmă propria sa ființă prin existența ei. Tot astfel eu trebue să se creadă că într’un interval de timp de cinzeci de ori mai îngust se pot efectua mai multe lucrări pozitive decât în patru ani plini. Aceasta e tot una ca și cum am crede sau afirma fără să credem, am că nu albina intră în stup, ci stupul in albină. OBSERVER Sărbătoarea străjerilor in localitate tæs, ga«« unmm»**, a. gnu. i&eiausotul vie« primar și 0- fewrgbMtt-Vuubcea, prinr, prașadint« al Ci»(lt» Apoi prinKând âaü iarna. 3) DafUarct ••