Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-09-15 / nr. 71

e abi-----­­ - 180 - - însoțită de proectul pe care'l punem înainte astăzi Divanului ob­­șesc. Mijlocul propus, încăt aplicația ăl va dovedi de îndestu­­lătoriu, se pare a îmbina îndoitul folos adecă de a o sarcină asupra darnicului, precum nici o măsură lăturată, a încovora proprietara, el se cuprinde în o sporire de tabei­ asupra băuturilor ce se consumează în tărguri, îmbinat cu prisosurile ce Visterica aa pute înfățoșa, precum și cu ce au agiune a fi neapărată și care fără de a împovora vre­o clasă va pute conlucra la tre­­buință, a cării îndestulare este cerșută neapărat, lepita îndestul au dovedit că îngrădirea nației evreeși, de a mine prănzi prin sa­­re, n'au produe rezultatul ce au fost în videre, a găsi ne la jidovi mici îndemănări de pegop, ci proprie­­tariul un număr mai mare de concurenți, care mălțăminduse cu mai nu numai fără rezultat, vire. Necuviința însă ace mai de căpitenie, este neputinșa aplicației acestei măsuri, ori și unde proprietarii sau sătenii au ca să deie în prăndă unui jidov vănzarea băuturilor căci pu­­tut să o facă fără eseală, cănd așezindu-l sub falsa puirnire de direcție a unei mașini sau alt feliu de industrii, cănd arătănd în alcătuire numele unui moldovan. Deci o măsură se poate necuviință decăt acele ce s'au socotit a se vindeca, aceasta vedit cu atăt mai vederat, cu căt mai mul­t obșimea vreme în vreme cu­ceriri ca să a căria aplicație nu poate ori­ce înlăturare nici odată să fie obșească. În sfărșit este netăgăduit că ori­ce îngrădire în uneltirea in­­dustriilor, de concurenție, nu poate proect­a Sfatului administrativ, țintitoriu a înființa mijloacele ne­­apărate spre a întămpina celtuelile însemnătoare cerute de pa­­peluirea generală a uliților și a pieților capitaliei, cu condițiile În epoca aceasta mănoasă de multe folositoare d­scoperiri, s'au mai făcut una care mult va spori siguranția părinților ce au june fete mi a cap sauisop cu de asemene femei. Pănă acum, îngrijirea cea mai pre,­pendormită a mapelor, ochii de orgie a barbaților, nu e­­rau de agune a controla purtările șințelor care cerul­au dar în a lor mpivi repe. Ca pe defăimarea silurilor și a lăcăiilor lor ce fa cu nișe operații de contrabant, molul Mul din fără a a fi putut cineva înpălage acele misterioase operații au descoperit că, octrois sur les boissons, combinée d’une part avec Ghehsedant éventuel des revenus de la Vestiarie, d'autre part avec une disposition parti­­culiére devenue impérièusement nécessaire, et qui sans tomber à char­­& L'expe­­rience du passé à suffisamment prouvé que la mesure probhibitive, ag­­rétée contre les Juifs pour les empecher de tenir des cabarêts dans les ge à aucune classe, pourra créer une nouvelle ressource. villages n'a pas repondu à l'éspérance, Le villageois etait habitué à rencontrer auprès des Juifs certaines facilités pour son menu commerce, le propriétaire rgofitait de la concurrence qui sietablissait par la participation à cette industrie d'un grand nombre de Juifs, lesquels se contentaient d'un gain plas modique tout en s'enquiétant d'avantage de leur responsabilité et de l’action;repressive de la loi. D'aillieurs l'abus se pratiquait șus souvent à la faveur d'une tolérance tacite, piuge que la prohibition susmentionnée de ma­­non seulement est demeurée inefficace, mais a encore augmenté les inconvéniens auxquels elle y s - vait porter remède, dan Le défaut radical de cette mesure consiste la difficulté insurmontable de son application exacte. Eu effet, partout où les proprietaires ou bien les villageois ont trouvè de l'avantage à affermer à un Juif le débit des boissons, attribuant au ils y ont réussi cabaretier la qualité de directeur d’une branderie, o d'une autre entreprise, tantôt en employant des contrats simulés où un nom Moldave était substitué, Une mesure qui ne peut être ar­­car elte plus graves que ceux qu’elle est destiné à pliquée dans toutes ses parties, ne saurait être maintenue, produit des inconvénients prévenir; telle est aussi la nature de cette disposition dont les sommp­­nes ont déjà à plusieurs reprises demandé l'abolition. Au surplus, l'on sait que tout ce qui entraine les opérations industrielles, tout ce qui tend a comprimer la desavantageux le Gouvernement est appelé à ne point tolèrer les abus, il ne saurait, sans manquer à un devoir sérieux, étoufler une industrie sous pretexte qu'elle peut os- D'après ces considérations Nous avons cru né­­cessaire de gesommandeg à l'attention du Divan, la seconde parte du projet qui lui sera communiqué ; elle propose l'abolition de la prohi­­bition aux susmentionnée en subordonnant la concession accordée Juifs, à un droit modique de patente, et à des conditions plus propres. Tels sont les moyens ce n'est que lorsque à tarir la source du mal. que Nous avions à recommander au Divan, comme les plus opportuns dans les circonstan= ces actuelles ; l'application en aura démontré l'insuffisance, qu'il conviendra de faire usage de la ressource indiquée dans P'Anaphora du Conseil et cela, en tant seulement qu’elle paraîtra indispensable, Nous invitons le Divan à se pénétrer de l'importance de ces ma­­tiéres en se natant de repondre à la confiance que Nous mettons dans son zèle et son patriotisme. — La seconde question, qui avait été recommandée aux delibéra= tions du Divan S- est un projet dun Conseil administratif, tendant à créer des pour faire face aux frais imrog­­tans que reclame le pavage général des rues et des places de Jassy, dans les conditions d'une solidité desigable. ressources nécéssaires dap­us de cei de răndu, de care avem de agune, ce un șoricel albu narile apea Aerar Aa gătit pe o cordeluță roșie, o hărtiună, mai­­astă raritate, de­și fiica sa o ruga­u ca acea curiozitate a bede­ res deux objets, ayant été resolus dans les cinq séances extraor­­dinaires, la clôture du Divan suite d'un oflice Rginsieg. - La course des chevaux, qui devait avoir lieu le troi­­siéme dimanche du mois ct, est ajournée à un autre dimanche, que le Comité s'emrghessega d'indiquer. - - Vi în așer­­ nor­eașcă-ea, foarte îngrijită se așăză alăture cu pătiminda, nu răspundea, ea ce sculă­toare prin încredințări că „pui de primejdie , ce nevoea a o depăr­­ta din a ei poziție. Dar la a ei duioșie, ea nu ce strămuta, ne citea ne o carte, și cănd nu terbura nimic linișea cămărei, de odată ce Oa pe ce ce æie? întrebă mama, și fiind­că va spre a cerceta cauza, Atăn­­cea, în un ungiu bine ascune, văzu o elegantă cursă de șoarici, în care prin închiderea capacului, Ce prinse chear atunce un șoarice, prine ființa zeului Thr, toată de mic cășigu, avea totodată și­dere și pedeapsă. Pe lăngă aceste, ades îngăduire tăcută, în urmarea căria aplica n'ar trebui să aibă ființă, pentru că jignitoare și vătămătoare neguțitoriei, datorința este de a privighe, asupra abuzurilor și marea unor așa considerații, puin a îngăduința aceasta unor iisusinut pune Divanului, deve,­ni numai la îtămplare cănd aplicația ne­îndestulătoare, va fi de nevoe a fi îndestulătoare, recomenduim dar Divanului de a ce pătrunde unei solilități trainice. Aceste pot o­biecte, de elegănduie în cursul ecstraordinare, închiderea Diwanului ce va îngriji a în cunoștința. GA. para în toate p­ripile pămăntului KA toate și nu ca mi o industrie sub cuvănt că deg­feliu sănt mijloacele cu patriotizmul său. lu­i luărei aminte ne înainte, spre lui oviect, grăbinduee A doua crestie, lo unde se caută­ înninorații săni el­an Anaforaua dhipzui spre curgătoarei­­ cursul Jem­emmpie, ce peputință este a Divanului, de a răspunde ca în mii mari inven­zisa îngrădire întinderea abuzurilor precum cdăailor, pe avea o ormpă CL pu a ea se desființeză Sfatului, și iarăși numai în în puterea unui Ofis Domnescu. încrederei General se curme trage nu arunca aici săteanul era de­­o mai mare îngrijire despre răspun­­s'au prilejit abuzuri de dar și mai vătămătoare de căt mai îna­­găsit folos mai serioază s'au arătat din Guvernementului se înfrăna, dar uua des­­toi am socotit de neapărat a recomen­­a doua parte a proiectului ce ce împiedecă pe jidoul, su­­potrivite, de a închi­­de Am giudebat neapărat de a pro­­ca unele ce cuprind folosurile ce Am avut în ve- a se întrebuința și mijlocul propus de importanța aces­­te Noi puneri în rău­­s'au recomendat disbaterilor Divanului este celor cinci scanpe sau amânat la o altă duminică, despre care Comitetul ori­ O jene și fremolele wari­se s'au vădit fi dovedit pe căt­re care au abuzuri. o măsură se poate prileji ce face duminica a se rădica îngrădirea mai și la o mică dare se va măsura să apune a au pe s'au făcut în atel metal (Va urma). NOU CURIER de AMOR. a o à fi 10 a lui s'au de­­vătămă­­ji decăt În ar­­se pu­­de patea­­încăt­aci­­treiea asp. de va un sassonneg des abri, concurrence, au commerce du pays; si auzi un mic sunet: „ ns ce vesteni nentru un șoaric și a'l lăsa AN capcană, tantet en ne peut que devenir. Sl a eu lieu le 10 du et, à la ea înse N -­­

Next