Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-01-26 / nr. 8
sine „1. spre mare, nu este în stare a să apăra urmare nu depune armele. În înpregiurimea de Bieloplolici trebue să ce fi întămplat ceva, pentru Kle acolo caë ude stegariul Pero Tomov Petrovici din Gaegusi. Alte deraïaspi n5 cenr pănă acum cănoscute. încă nu era atacat. În o luptă urmată între Grahovaniniți, însă Granopanii au fost nepoiți să retrage. In 13 acceptar Toercii o să înainte spre Plamenți, însă Montenerpinii întăriți cu 400 miși din Nixia Riecica, prefăcăni de benzina în ofzenzină, au răspuns ne Turci. Cercarea unui atac asupra taverei turcești de lăngă Rapare, au rămas fără rezistat. În Cosmal și Herțegovina, ce arată Pushlmanii cu mare sumeție și pricinure, felurite asupriri iaelelor. .nștiințări mai proaspete din Dalmația arată, că Araxono s'nu lupt cu asalt de cătră Turci, și că capitala Montenegrului Totinis,este greu amenințată Gen-Maiorul Austrian Cemer de Resencrain c'au înturnat în 15 de la Bidéa la Cataro. Gen Maiorul de Marisaa, se afla în 17 ne coverta pasului austrian de vapor „Taurus” în canalul de Crizola, aregata C. C. „Novara” au aruncat cu 16 antepa aa Megline, și corveta C. C.„Linsia” în 17 an Lezina. Raporturile corespondentului austrian din Montenegro sunt contrazicătoare acestor de mai sus, și anume: în raporul Mongenegri op, carii în 15 an, s'au atacat de un corpos puternic Turcesc la hotarul lacului de Scutari, însă l'au răspuns cu bărbăție. Turcii au concentrat încă mai multe trupe, spre a înpoi în 17 atacul, a căruea rezultat încă DA este cunoscut Prin ordonanță Imperială cu data din 17 a lunei, Er. Sa Ali-Pașa fostul Mare Vozir sau denumit General lssepnarop de Smirna în locul lui Chimil-Pașa. Astă numire este vină și Ka cea mai nopoalos pentră Smirna, ce pici odinioară n'aë aput și nici că va avea un mai bun gubernator de bătace, Ca Ali-Palșa, ale căruea calități pemerderii prednice de însămnat, sănt cunoscute de toată lumea. O astfelu de alegere, ne arată tot intereselee M. Ca Csaransa păstrează pentru acele aremonie și bogate pronunții. În Gărnalul de Constantinopoli din 19 Ianuarie ce Comină nevinți, prepelen și o luigoare, o apoplecsief. Asulat despre o parte mi îngepat decape plga, întră în a melo prință modestă, mă lispoiu de perpetel Belvinu, pripin pălăria din capu, arsura, reana au întegat, Ki prin iarmăru. Astă prefacere repere în organitiel men, m'au înspăimăniit RUE mai multi, ămu ieu vor multul să me dan să consceltem sa contori, pun pălăria ne capi, (ni în vapu, idéjse vele ccrpaop dinape carămi răsar cu înoltă acrie, dae poeta prin vina mame pei mele, pălărinămi cade dene capu mi ns dunca ideise pete cizape! Atănce om în pălee că acele idei provineau de la o magie a pălăriei, o ieu în mănă, o cercetezu, și cu mirare călu, că de și peagră, ns eete à meli a cui eu fie ? onume ni șii, iar peșmintii pete a sasi fermecători, magnetizati, mrinaien argă și eteorioasă, pare ape înspșime, a însuela în Frans %e o poartă, ilei mi apotizări cemempise, ce us potu încăpea în fie-pare prieri De aceea, prepiorăna linișea canului meu, reclameă osginnri pnei preri de pripasu, declarăna ne am dse, mi am dense pălărin ande o creigtă fatală mi ai foset pontrabantato, dopind mai creștiniomul în HINA. (înveierea). Să ne de dap pă, acooi mandarini o ponpine pe le să pălmure că, spre nepăniii ponpor pe ea în fororel Creșinilor, trepte să fie cisir . „După de sau luat congedie de la D. Marchiz de Lavalet Ambasadorul Franției, Abdel-Cader, coverta vasului de vapori care de dimineață au trecut Vosvorul pănă la înăânțimea palatului Imperial de Deragan, ne care la'u salu Astă salutare 'i s'au îmapoet tat de la,amează-zi spre à CB duce 14 Ghemlec, unde Abd-el Cader și suiga ca, Ampacadop al Franției, sa găsi pregătite ca și dragomanul ambasadei, au acompaniat pe Abdel-Cader spre a veghe asupra tuturor atelora ting de buna așăzare pe pentru el și ai săi, se pregătit dinnainte întovărășăște pe Abd-el Cader din Constantinopoli și Brusa, se numește Teson, capou după cum am anunțat'o mai nainte, luăndune după Monitorul Universal au pangiei, ce au fost cu omisie la Ierusalim în crestien Locurilor Sfinte, ginopoli am anongaro, a pute scoate colții au și sosit în sămbăta trecută, înpreună cu Așir Beiu. Membru al biuroului de traducere a N. Porți, carele,vor o lună tarea lor, fiind în grajdiu încăt trei scroate au fi acum trimesese la Ierusalim. Segmania. La Mindhen au urmat un metod osebit pentru descoperirea s'au întămplat, că cățiva furi au în stat poaotea AN grajdiul cu cacap de acolo și au tăet deja un mascul un but. În zilele trecute, acei furi iarăși au voit însă îndată su perepeți, căci astă dată peste 18 sproafe cu purcei, acei au năvălit asupra lor, și iau încolțit cu așa ce află în spital în stare foarte Francia. Despre atentantul asupra vieței Imperatorului ce publică necontenit de toailuri conglăsuitoare cu înștiințările răspăndite pănă acum. Se încredințează că, trei mii RR în pracitica lor și foarrte puțin ne va păsa de sentențiile date în contra penetră. Moartea ne înspăimăntează foarte puțin căci. HveToopsA Pre lăngă aceste, darcă olată Creșinii noștri vor fi liberi, noi tocmai cel vână și dă sufletul său, etc. prin aceasta vom fi încă și mai mult. Pentru că, de patru ani de cănd c'am făgăduit o remunerație însemnătoare acelui ce are să pue măna pe pol, și pănă acuma, încă n'am văzut ne mine, nici creșin sau aprir, nici păgău, Ba nici mardariu carile să caute a Așa acea răsplătire. Singur numai D. șeflor au picat ître mănile înrăutămirilor, însă și asta au urmat din oarecar Pii acia numai, vine din aceea că împrejurări întămplătoare, mine nu ne arășe, și nb toată lumea chear mi păgănii ne prinesc cu ba ne nime oameni cu provitate, prelăngă care apoi, fiecare ponvine, că o recompenere căsugată cu ascdlu de trădare, ar fi lacel mai rău agonisit, mi nu iar aduce prul nici un folos. „Acum vine întrebarea la ce fel de partidă pasul Tis-Dis? D pieasta încă nu ce ște de nimine. Ce zite numai, că personal și să se lase liniști di b Lare de Rițiane, ambele părți à nepole pălaria denor panul. Garansesor la șes și prin aa Grahovo 12 Ianuarie și între trupele Tărcești în anpoaieau avut câțiva morți și zăpălărie, minica trecută la locul ce'i este cu persoanele ce'l Auin Boiu, de asăminea ser cu 21 lovituri de tun, unii adaogab, ex au stat de cătră Nicolai, Jurilor, ci spuneze bateriile de trebuinceși spre Înnainte de întrebuințăre ne părăsit Constantinopoli uscat, au purces în destinat. .. Labradorul cu suita și săptămăni), ar fi apoi noi acompaniează din Franțiea, a să „ Loadradoru în locuințele ce pătimindă, cei întăi mandarini ceruăt trebuința -se carele ne la din ordinul Ds à CB Jungie, opre acum vie creștinii liberi . Tor ne trăsurile ce au și îndruma cătră Brusa. D. a emirului, conda Europeilor căt despre noi stărui pentru o puripes săce ideii date de cătră Tăvanggili, ne urmă Ce compune dinrpe întrusa sută de iime moscuri a cartii Doctorul Franțiea , e și a căruea înturnare la Constantnni a repeta acea cruzime din trupurile furilor, contra îndelung timp aște furi acetora ai cug a nu păze măsurile de acapime. Însă, fiindcă par | - - |