Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-11-26 / nr. 94
, care de la sa, a o putere o apara cai, s'au i s'au anonsat, că în toate te dealuri și văi, fiindcă parnizoane turceți, fund Evendi serge la comisar în apropierea de 500 regular putere de 500 cai, s'au regulat agricile pociene, vasel TEE fi a. În zilele trecute s'au primide la Constantinopole depeși pătri Prințul Serbiei, prin care acesta este îndatorit, a declarat acategoric, de este hotărăt în cazul întrărei Roșienilor Lăngă Hio sau Ofițerul de instrucnție, franțezul D. Marian, au purtes cu o misie la Franțiea, și precum se încredințează, spre a comisiona sănețe franțeze. Admiralul franțez, acel englez și turcesc au avut în G Noemne coverta vasului de lipie „Mahmudie”, ce este ancorat în apropiere de de mai oare. Două fregate franțeze Buiuchere, o convorbire multe și două engleze vor priveghe două fregate turcești. Raporturi sigure încredințează că 42,200 ostași se află în Asiea la Batum sub comanda lui Selim Pașa și 36,000, sub Abdi Pașa la hotarul Gruziei și Armeniei rusiene. Celîntăiu corpus are 8000 soldați regulați și 3000 de rezervă, neregulați. Curții trimet Intre altele se istorisește, că toate Trapezunt, s'au tras de cătră locuitorii din înprejurime pesta și politica Trapezunt au dat căteva mii de bărbați puternici, spre a transporta 30 tupuri grele în distanție de unde tot cu locuire este geneteva mile păn' da o stație hotărătă, torii din înprejurime s'au tras păn' la Cars, iar-cvartira lui Abdi Pașa. Merită ace aminti și modul înrolărei soldaților Turti Fiecare ofițer, om de ce rang, priimește o foae, pe care sănt însemnate toate datoriile, ce ape a înplini cătră patriea sa, precum și juruința de a meri mai bucurose, de căt a depune armele și a părăsi steagul. După ce au cetit foaea, ăl întreabă ministru de resbelu: „Voești lu a înplini aceste îndatoriri cu sfințenie și a muri pentru Sultanul și Sslamul, SALT Sa nu? Deacă priimețe aceste, deacă nu apare îndestul curaj , apoi se face ostași, îndeplini astă chemare cetită de sfăntă, care pănă acum nu s'au întămplat, a Sold lui de rănd, ce cetește înainte de cătră Imam repetul răul deacă zice, „priimesc,” apoi sare peste o A «4 -i ce învoește a ce turpiia în liniște la casa lui, sabie scoasă teacă și pusă pe PĂMĂNI, și astă formalitate face în dui Înainte de a părăsi soldatul peața, astă ceremonie, Seraschieriul rostește căl merge retrager prin astă sabie - mulțimea, ce merge la resbelu: „ Fii a Sultanului la resbelu, victorie sau moarte, și nici decum cel ce va părăsi steagul, va merde Așa dvește D-Zeu mi provitul său.” JUNALUL de CONSTANTINOPOLI publică puoul unuiii pie dim 31 Oct. Coprinsul acestui document e în totul privit cu cele publicate de GAZETA de TPIECTE, aceea Kb, nuoul hatișeriă că, apară în primăva general-cvartiră la Adrieanopoli, și Kb prin urmare, ea datorește pe M. Vizir, să pregăteastcă acolo cele leguincor A ua fi . A. viitoare. Sultanul are de scop să și statornicească întă se spre priimirea M. Sale. Ce cetește în LOID că, complicațiea Orientală au cel SVNED. Foaea Sergiană VVID arată că, înarmarea ordomecitat cu asprime. Comisarii viiS 'au el e tot vezbeli și îi plac acele pregătiri rezbelie. Căteva zile prutează satele și o mașină siitețile. Popor . Pesterul ce va duce la Chepri, epre a inspecta depozitul de arm de acolo. Păunturile de oarecare importență strategică se vor întări. Plopurile cent gata și multe părri ce vor ctirpi. În minutul acesta, nu se poate spune deacă aicie ființează partizi, căci, toți nu doresc asta decăt să protetueasi seara în contra invaziei venită din pri mi care uapre. I. Ca Principile Grigorie Ghica, au sosit în 15 Noemvrie n Viena. O corespondență de la Viena a JURNALULUI de la FORT zine că, cele mai mari pedeli la înpăcarea se ivit ca vasalii credincii, pirați, litoralului rosian, înpreună cu ce face în în faseau nu. Tot o dată cetățile Serbiei au a se așeza la Șmla, de cărirea statorilică, care se face VJDn 4 apeap'h 4 Deap al doile ce compune cea mai mare mi Soi din ostași să constateze puterea alieanției Preso-Austriene, mică fete pușeroase spre acele locuri- ceresele Germaniei vor căștiga prin astă înțălegire mi politunurile descărcate în țiea ambelor guverne în creștiea Orientală, lipseau animale trăgătoare. Însă de cătră guvern ... a...e spus la o asemene grea probă a îmbrățoșa și a încuraja teatrul național, este cu alăta mai mult de datorie, că dupre a noastră noziune, teatrul este plăcuta școală practică a limbei, a moralului și a istoriei, care deschide literelorilor mijloace de a cultiva geniul pisfălăndu-se ace lumina. A văm deajune mărturii de plecarea cea bună a compatrioților noștrii în pripirea teatrului Romănu, pu să stemiu la îndoeală că Direcție a Teatrului Național deschis în edificiul cel vechiu, nu se va spa cu bucurie, de fiecare Moldoven, deși apoi abonat la Opera Italiană, ce va grăbi àane o lojă, o stală și la acel național, cu deplină convingere, secera folosii mulțămire noi și nepoții nostrii! KR numai din acele ce pom semăna în pămăntul nostru, vom O CAP’ DE TREN. (friparea). O băcntură ne carele vei lua de patru ori ne zi wi care ăți sa înmite săferințile, răspunsă D, Crashidepe. Însă, așicul șeu, zică cu steală baronul, astăzi nu resimt mai mult pe acele suferinți de toate zilele. o țin foarte sine! răspunse .Doctorul, cu un hohot de răs pe care însă ăl curmă îndată. Apoi, cum dar ai ustsr să'șii pregăteși acte doctorii, cănț us'mi conoșeli răuli ‘ba cunosc! de azi dimineață ai podagră Dap! pisă paronul surprine; însă mi se pare că nu pamu e pust... se vede dar pă ai guditei urmă dată cănda pom tratt reumatizmurile, pilorului, carele și'au fi zărit oarecare romață de fluorul de ajune spre a înțălege că, codogra se amenința; ear azi din neață cănd caspicul și'au anunțiat ab suferi mult mai mult căt înainte, eu, m'am încredințat 4 ea c'am și declarat. Însă, el se păzi foarte sine de asta. Baronul aruncă mai mare uimire, mi îngurnănduse către acea ea, el strigă, - și'apoi! as prei să crezi vii acesta dracul la picioare! - Balus! ns! că mi'ai face pre mare cuoprul cu un aer de o modestie luatoare su pre, chiar însum și a ameni i așa de înaltă! - și încă ăl mai aperi rend ‘ie impută că or fi fermenatori continuă Luie, tot înturgăntu-se spre aura sa.4 b căt pentru acia ce echinbă porba adeors docptorul sur” fermecătoriu, și 4 zind. . . NS tăgăluesc că ononapt apațin calm 0 AL Cas RO domnimoapa ămpăgăduesc titurile mere? adevărat să fiet, însă, mai ame pute-e înpredinți că le șvritez: „- cum doctorel, ști că am eu așa poi să cunosc prin ce lect 3. O căt pentru mijloc, ea este foarte simplu. Numai deu a lor, și publicului ocazie, exap . „------------2. _ 11 D. Staunders apoi voil vă - Neaparat zimbind puțin. Ear deacă că trevie fi putut vite, în cea de pe Ce fie ceva Buboșa, constinuu l -1 do nndie așa de șisteg în cereri. RENE cănd pun, că omul # e » G Pad