Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-01-22 / nr. 7
|, A f] 1 1 - Gazda de Moldavil să publică Aa La Gazette de Moldavie parait à Jassy imcrirzrsa Albinei Lunea și JJoea. à l’Institut de l'Aheille, tous les Lundi Prețul abonamentului pe ane 98 lei. An înțuiințerii căte & - .- lea răndul, în tres par pour ră eghinul oficilal à 30 parale es annonces, | riastge la ligne, et _Anul XXE Goi 2 IANUARIE. - 22 DJ. f | et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 riasdans le Bulletin officiel, 50 paras. ĂZ3 G OVITALE T NOVITALE DIN NAUNTRU. NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR LLEN DE L'INTÉRIEUR. în spinarea demiciei date de D. logof. Neculai Cantacuzin. rs. A la suite de la demission donnée par M-r le Iozotnote Nicolas A4. Domuns, npin al său Decret din 20 a curgătoarei sub No. DlJ1 S. A. 8. le Prince Régnant, par Son decrèt du 20 du ct, aë sineroir à numi ne A. S. prințul Neculai Suțu, Minierps trebisile No. 3, a bienvoulu nommer M-r le Prince Nicolas Soutzo, m aistre de l'Intérieur. - Afin d'achever Gasgiittement des fournitures militaires, faite pour npodsrre întru îndeetularea Oșirilor Rosieneșți în anul 1848 mi|l'approvisionnement des troupes Î-les. Russes, pendant les années 1848 1819, et 1819, et dont la moitié a été payée dans la 1-oge periode, snivant te pentru periodul 1-iu și deosebit le classement adopté par la commission locale de liquidation, la Vesadeverințele lo'talnilei comieii de linvidație, pentru periodul al 2-le; care ebnt înreghiegrate în tiaghie anonse l'ouverture de la seconde période, et invite par coséquent plată de cătră Nacealegva Oșinelecă, Viegheria publică, Ka tou păs les personnes possédant des bons en regle, à les présenter sans retard ler din Măuntru păentru a ori pute dispăgubi cu plată ne proprietarii ce au dat sub levitanții; adepb restul cvitanțiilor plătite pe trătorii unor asemene cvitanții să se înfăpoșeze la Visterie potrivit cu formele prescrise prin publicațiile de mai nainte, negreau în lunele următoare Ghenarie, Fevruarie și Martie 1853 spre a'și căpăta îndestularea cuvenită, după valedizația evitanțiilor ce vor înfățoșa. Pieful Departamentului, V. Ghica. Samișiu, Alecsandresco. No 227 qu 12 ianuarie 1853. --seer?) és - Murcia. Purnalul de Const sirguește a streine atinopoli se diszice arătările false, publicate de jurnalele despre trebile Turciei, și în astă privire aminteazu mai întăi marticul a folei „Revin de deo Lond,” căria ce împută, că ar fi vădind simpatii pentru Montenegrini, pe varii Jurnalul de Constantinopoli ăi numește bandiți priminvali, iar acea fone ăi descrie Kane un noporu noapte în Europei. film? zice „foaea Turciei,” o împoporare muiinteresant și menit pentru un volu mare soarte de teană de acest felu, în numărulste de o sută mii, CB alcătuească un stat însemnătoru, un stat, care se merite a Ch asemăna cu celelalte staturi Europeene, mi să fie în stare a pregăti imperiului Turciei, un viitoru periculos? Guvernul va poini cu energie șii cu curaju serioasele îndatoriri, ce are în contra revoluției montenegrine. În curănd, vor opera cu acele locuri 254 rupe im CAR periale, sub comanda lui Omer-Paști, și . Von Dornenii desigur vor rămăne dans ses bureaux dans le courant de Janvier, Fevrier et Mars 1852. pour en toucher le montant, en se conformant aux formalités qui ont été observées précèdemment à cet égard. Le Chef du Departement des Finanses. V. Ghyka. Alexandresco, Samiche, No. 227 12 Janvier 1853. —23 . Ece —tenegrului va fi potrivit cu dispozițiile făcute de ministrul de resbelu, cel mult pănă în șesă săptămăni săvărșită. Slavii Turcești, carii după socotința fotei nu ar privi cu nepăsare țintirile Montenegrinilor, sănt supuși pre credincioși a guvernului Imperial, spre a se uni cu crimele Mongenegrinilor, liniștiți. Corespondența Austriană, publică următoarea scrisoare particulară despre starea lucrurilor în D Bosnia și Herțegovinii Comunitățile de Riva și Drobniac, sau uiiților spre marginile supus de bună voe trupelor imperiale, care au luat de La Antivari s'au concentrat vreo 4000 trupe turcești neregulate, spre a ocupa ne Mongenegri din doc și a întra în Cermera Noahia. Omer Păosta au cumpărat în Scutari 6? păreci pistoale ferecate cu argint, spre a remunera cu ele pe șefii, carii, nu vor aprunca armile asuprăi. Se Încredințează, că la Scutari au sosit ordine de la i. . A alar le Franțeze, apoi la dănsele 700 Montenegrului. Asemene și cai pentru căzătura munt mARER se eventează prin prin bolerul și bumbii Mandarini, și rangul căpciulilor AVVIAA RO CREȘTINISMUL ÎN HINA. “n se numără una sută ori mal Imperiul Hinei este de doă sute cincizeci ori mai mare decăt Moldova de astăzi, mulți locuitor decăt în acest Principat. El ce disparte de Gataria mi de siberia prin un muru (zidit) de 300 mile lungu, înainte lui Herare 1572 politii, 1 zidit încă cu 2000 ani mai 2606 monastiri și 32 palaturi imperiale., Rasea (solul) Hinezilor, este mongolică, forma guvernului monarhiccă nemărginită, 193 cetăți, 2797 temple, imperatul, ce cere din LEAI . ... . . - lia Tataro-Mangiu, se titulează fiu sfințit a cerului, Noblesa răspunde la ordinele Europee. Cultura Hinezilor ci ebnt industrioși dar Înțelepciunea lor cea mult lăzudată, ce instrucții de moral, amintează la tot minutul treptăluirea dar numătate în care se împarte toată împoporarea Poliga miii minită-mueria este crtată, religia primitivă a Hinezilor, a vărsa principii CHE via pen luceaferilor și altor obiecte, s'au modificat prin secta lui Confu țe, dar Împăratul observează secta lui Dalai-Lama Dogmele Creștinismului prin misionarii catolici, de mult au străbătut între locuitorii Hiwei, din care un număru însemnătoru îmbrățoșază religia Creșină. Un complot asupra împăratului, decoperit la 1825, au adus o cumplită persecuție (prigonire) asupra creșinilor, care au pănut un anu, încăt au fost rămas la 50 mii creșini și vr'o 80 scoli Creștine pentru mei Hineze. De atunce au urmat pazinice care că persecuții, în lugării micionapi mi Episcopi s'au torturat (schingiuit), bisercile s'au ape etc. Cu toate aceste Propaganda de Roma, ce este In istitut bisericescu unde ce crescu Micionapi în toate limbele lumei, nu încetează a trimete și la Hina barbații vrednici, carii cu pericolul vieței, răspăndestu între popoare sălbatice lumina adevărului. Despre cele mai noi a lor dregeri, scrisoarea de față a unui episcop catolic, adresată cătră un amic din Europa, dă următoarea descriere: „Pre iubite amile! fără de 'ndoeală ai aflat KB, cu toate edicturile (poronci)ce sau acestora se deosebeșe ce poartă. Dreptul de a purta ne de păunu, este cea mai veche de ape rapa pămăntului, falei LE lor relații. năi FE D bune legi de polipipie și bune înminte învăpătura giuni