Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-10-18 / nr. 82
- 46 - deșertată de trupe, mi ea, ep, de către grații la 6 Octomvrie, 3,000 oameni ause nu vor rămănea sau rădigat mi în centrau pcatriea, fii sănt comandați de ofițerii și subofițerii învățători. De la Bapui ce mai crpie Ke, trupe Egiptene ce au părăsit Alecsandriea, era să SOSSCĂ ACOLO din cavaleriea Egiepteană; necontenit se lucra spre statornicirea unui popa pod de vese. Inundarea Nilului din acest an, GAZETA de BIENA publică următoarea Deneșă conftidențieală a cabinetului Austriean, adresată către contele Ecrepxuzi gepa observații asupra relațiilor noastre cu Sănt două puncte ma CB o căpătăn din lora, nici că ăi poteșm înfatori, într'o eponă pemărginită povara eaciia care grațge după cire o asemene stare 18 l, numai în pripina puigului întoăiu, a BB înpărți și mai de aprospe 1 meier Pentru ocupațiea Principoelor neînputernic ți nușai € sB îndoitele proba CE le apărăm despre oricare agacilor Rosiene și a nu încel ca portare sefului a puterilor alieate. din convenție. Aceste derează noas Potria și îngru toate arșiniează cu care tot de luna am rostți cătră Pocci cătră alielați. Agăntei, căptăm cer iertarea Principatelor, tumorii am houă, nu se poate CS fie cu aceasta legate condiție, a careia plinire aprpene pes ginea puterei noastre. În arșarea aceasteia s'au declarat aplecată a deșerta citatele, totuni au cerut de la noi în lumi, a nu fi urmărită de dușmani și Aceste le-am e spusă la alte atacuri. Iar Atunce Rosiea au declarat, că ea retrage curat pomai din sezoane etra și prin ACTA A înlămținat un copiline pire, care în alet foliu, pesfințit ap mir dupre a noastră rcumită noterire, mstepsta, Pomea nu ne putpadat nos Hutele, Ci le-au părasit în supra lor urmare, noi am întrat AN ele, pentru FER aceasta amantt învoirea Turciei. Tărițcolo în urmarea operațiilor lor rezui ui Englezii, în puterea tratatului de as de asemene după dănșii potu întra încheiet cu M Poartele. Pe acest temeiu drept a fi în Printipite, dar nici buni zațiea de a îngreji în putere de acolo pe an, de căt numai de dușmanii Porșii, puțin săntem îndreptăluiți, de a pre puterilor beligerante pentru care sccopul parea ele să între AN aceste țeri. O pretenție DS putem fice, fără a propareantă protestație asupra lucrărilor . Nu se poate tăgățui că, negălație de în cire oarecare greutăți, dar, aoi, nor îndenărgi pomai dupre lămuririta re țere a marginilor dreptului notru, prin tocirea tragațiilor și a r prezentațiia Numai moduri cărat tene. în acesti reprcese Priopuipitelor, voi pom putea ca cora se BA putea, țările aceege să intre de operațile rezobelice, de la țușuirea agruoriului rosi de astă demers, spre a nu lăsa Dinu aceste mai urmează, bă, în privirilorei convenției din 20 Aprilie, ni ce“ asta pre o deosevire în aceea, d'artrincipate cap putea îngreș prinde scauu, teritoriului Rosiei un atac de care noi, un îmbpărtășit De as avem drept a în să asemene atac; apoi, nici în a ca an, nu urmează o prevpatere în pierzind, Rosiea Ba fi popoită la apărarea anui ai partea ei, a reușănea pe Foot, deacă pai ce ferească de un confiict nu Ascrpiea ș' germinea, spuna pe, Prusiea de re penetră înlintire în principat era o cerută de interesele Germane, nu vor MP, eventualitate (timplare) la care aneus ne îndreptăluieșe pozițica noastră tepi în pătornici noi în cozel cuvenit. A la recutat în Egipet și Macin. Se rece Ja moale că va urma o înbelșugată recoltă. A dctipi à. Silissau e toate fac aspervor merge de-a-ndreptul la Balaclava, fădind ră a mai Constantinopoli, spre ce abate pe la patru vapoare au pur ies din Verna Balaclaba Ka să fie transporturile Egiptene, să le conducă la Varna, să le încarnte din astă uoctirne cu provizii și să Balaclava; în timpul se întoarce ear la de, vapoarele Egiptene vor apuca îndată calea spre Alecsandriea ca să mai aducă încă 4,000 alieată dar, s'au întărit astfel cu aproape cu 12,000 trupe Egiptene și Toniciene, ce în cea mai mare parte de caoameni de artilerie. Armiea JULPNALUL de S. PETERSBURG (11) Ong, publică următoarea depeșă telegrafică: O promisie compusă din plenipotenții puterilor alieate, a Austriei și a Teriiei, s'au întrunit în Constantinopoline temeiul de propuneri care s'au făcut din partea cabinetului de Viena, să se pue la cale creștrea protectoratului. la Odesa s'au aolicat în 7 Oct. următoril raport prin lopal a Prințului Menjikare:„ Alieații ” au fost înaintit în 2 Oct. spre Perecop, cu scop a ademini arșiea Gen. Comutoți din a ei bună poziție, nenimiindi-se se aceasta, au aruncat la Eupatoriea 8,000 trupe Turcești, sub naza floiei Turgorgiptene, și în 3 au trecut pe drumul cel mere spre Balaclava. Prințul Menjikoni, dons ce au lăsat 20,000 in Sevastopoli, s'au îndreptat cu peerși armiei spre Perecop ca să restatornicească comunicațiea care o înpedecau, între se compun galerie. Ne'ncetat sosesc la Varna transporturi cu provizii din Angliea și Franțiea. Din ziua purcederei escadrei și pănă Perecop mi Sevnetopoli 8000 alieați, pana 30 Septemvrie, s'au transportat din tăndu-se dispărți aceste trupe de ar Varna la Crimea pestarea principală. Dore de ns ce plinise 30,000 birduje cu leasta, Prințul Mennikoff au încredințat comanda Sevastopolului gen. Comutată și la À Od. au poritesta Perecop spre a lua comanda preste trupele acolo concenrate ce se compun din 3 divizii infanterie 3 divizii de cavalerie, S regimente de cazaci care au ars la 76.000 sodați te puteau ajunge la Sevastopoli pănă la 8 (20) Oct. Toate drumurile din Besarabia spre Criina sunt presămănate de trupe și de cară ce transportează amuniție și proviant. La Odesa, s'au prefăcut în ospitale căteva case șvăbe Cu toate că urmează furtună de mare, trei vapoare alieate stau în var și nu lasă nici CB între, nici ce casă vr'un Bac, apă de băut. Alieații au căpătat cele mai exacte lămuriri asupra poziției și a puterei Roșienilor, cum și asupra minilor așezate prin feliurite în prejurimi, și care după cum se zice, sînt foarte numeroase mai ales în partea sudică.N. S. Sultanul au inspectat în 9 Oct. contingentul de Tunis, care se deosebește prin a Ca bună disciplină, înarmare și frumoace uniforme. Unecre trupe din 6,000 oameni cu 12 tunuri, s'au îndreptat spre Crimu beiul au trimes contingentul tributului în sumă de 2,600,000 franci în aur. Daniel Beiu, unchiul lui Șașil, au trecut riul Ciuruciu și au ape 60 care a cărora locuitori parte s'au refugit la Fivnțe. An lupta ce avut ca Roșienii, un detașament al Berlin, în artropepe cu nota din 30 de Poloni cu 2 tunuri și cu 30 Cazani Cour. (vezi No. 79 a Gazetei.) vozi Viena 30 Septemvrie 1854. Ministrul de poliție Hairedin Pașa, au adpecat cătră ambasadele străine spune ori Cepre depoșa ce mai cace circulare, prin care la ocaziea serbirilor ce au a se face pentru luarea Sevastopopeterile veligerartelului, spre ferirea a vreunei nenorociri - enma, care de la Berlin mai mult seauma îndeamnă a răndui să nu fie eriat ndi- pauptin lămurit Ce cer de la pol. Acolo credu, biților, a da loc din pistoale și sipete. Ce încredințază că SS. Omer Pașa, ai priimit de la lord Raglan, prin înscrie înnvina alieaților lor, și se cere să guruim, că noi, țiea de a C divereie în basarevica, și de că Rosiea nu ne Ba araka, nici din parte-ne acum s'ar lucra numai spre a Ce Craropnik o bază de operații, cu învoirea generalilor Austrieni. Apie Efendi, ai și anunțat oficial cătră Cabinetul testicean, GN Hombrăb, Ho este conoromi cu poziție: despre curănda mișcare ofenzinvă a ai, Omer Pașa în Besarabiea. Coten, în privrieate operațiile puterilor ve voi trebui să pnchigon Principatele despre niscai operații ofenzive asupra Rușiei, a Turcilor și să pu pășii spre atac. Dar, prepum ana așa prin Galia din acesteapenoastră. Noi, pu ne credem îndrituiți, o îmO scrisoare priimită prin Galați 4 Ocligerante, și în nnui sh pat putem îndepăraratările, în prțelea urmeanză necontenit în ta pe plini preptate, din a noastră poziție de Dobrigea pe marginile Dunărei, între parantasie ostentitive (poziții așeptătoare) trasiile Turcești și Rosiene. Spun pă, arrăr în aterg prini un planus de rezvelii. Prințul Gorcincotă „ după ordinul prin Noi, pune nom întinse mai mult la aucerdețului Poscheviți, s'au strămutat general de armi punct federat este, că nu ne putem cvartira la Tiraspol de Nistru. Turcii se con „cepti pa pacea de sape aprm așa mare nevoe omitelile și din 4 a | -