Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-10-28 / nr. 85
- 338 prin părțile cele mai îndepărtate ale Rusiei; pretutindene gubernatorii au priimit ordin să adune cu ori mine kim, atăți bani și oameni pre căți vor pute, spre a ce înlocui cu acești recruți rsapoline purcese din S. Petersburg, sau spre a se amenința Permanien la vre-o întămplare, ori să contribuească la apărarea Nuouei Rosiei. Rosiea, nu poate să-și deșerte în totul năuntrul ei de trupe și punerea în stare de asedie a guberniilor Harcovului, Chievului mt. a. ape de scop, să ce înpedrece orice întămplătoare manifestație de nemulțămire. GAZETA de AUGSBURG, însă, Oct. după o scrisoare din Galițiea 15 Oct. zice: întrunirea puterilor militare in astă provinție, în loc de a se înpuțina, sporește Pretutindene se rădică Cracoviea, toate zilele, Dar mai ales la în fortificații, carea au și luat privirea unei mari cetăți Liovul, de-asămine va forma Pozițiea înarmate, centrul unei tabere întărite, militară a trupelor din Moldaviea, se pare a atărna din Crimea. Drumurile sănt trupe din Cernăuți pănă la coperite cu și pe fiece minut se întăr- Entusiasmul ce Cracoviea,nesc corpusuri militare, s'au deșteptat între populație, prin găndire zbel în contra Rosiei, e de necrezut; aroi un adevărat rezbel națio- Pănă atunce, toți se bucură de cășigurile însămnate ce au urmat zarea mărfei la Rosienii, carii au părăsit Moldova, și carii au luat tot de la neguțitori fiindcă vamase postavuri, băcălii ș. a. rădicasă momentan. N însă, au plătit Tor în numărătoare. Dupre o corespondenție Engleză de la Viena, 24 Oct. garnizona din acea Capitalie au priimit ordinul, să stee gata de a se pune în marș la 48 oare după ce va priimi ordinul. A Austriene avea doa zi, Tot restul armiei să se pue pe pitor de rezbel. NUOUA GAZETĂ de PRUSLER, arată după o corespondenție de la Viena 24 Ost. că. Contele Esterhazi duce cu sine la Berlin niște asigurări foarte pacinite și iar pe altele asigurarea că, nici odinioară vreo lucrare militară nu se va întreprinde, decăt ca o lucrare neapărată de apărare Chiar această opinie a Cabinetului Ascipican, servește de bază la instrucțiile ce s'au trimis D. Procheș, Șermane, atingătoare de desbaterile a ceprezidentul dietei seia asupra intereselor Orientale. D. Conte Esterhazi ap fi aducănd și acele spetrucții, cu scop de a căpăta în favorul lor priimirea Prusiei. AMICUL SOLDAȚILOR din 25 Ceut, zine, că, judecăndusă dupre mișcările alieaților, ii caută să îmnlociească lipsa lor de cavalerie, luănd poziții în șeful celor mai mari păduri, unde, prin feliurite chipuri sănt agutați da către Tatari și țigani. Cea mai mare parte dintre locuitorii peninsulei Crămului, arată foarte mari simpatii cătră alieați, carii, din astă cauză sunt bine aprovizionați cu vite și merinde. Însă, totodată Tatarii și Țiganii plinesc cele mai mari cruzimi asupra populației Cretine și mai ales asupra Caraiților (jidovi Tatari) și le pradă așa de mult proprietățile, încăt, Prințul Menjkore s'au văzut nevoit a publica o proclamație, dupre carea, fie ce persoană dovedită KB au lucrat în înțălegire cu dușmanul, că l'au vavorizat în vreun chip, și că au plinitpe un furtișag sau ucidere, să fie osăndită la spănzurătore. Cu toate aceste, nu trece o singură zi, cănd vreunii din aoii Tatari și Țigani să nu se prindă de Cazaci și să se aducă la general-cvartiră, spre a se supune cercetării. Feldrargmaistru Baron Hes. au supus M. S Imperatorului un plan, în obiectul înlăturărei stăncilor ce înpedrecă navigarea Dunărei la Poarta de Deplni care, căpătând înalta autorizație, chiar în acest an se va pune în lucrare. Ponstea JURNALUL de PPANK DOPT, cuprinde următoarea corespondenție de la Berlin 24 Oct. Dupre o comunicație de la Viena din 20 Oct. Cabinetul Prusiean trebue să fi dat Contelui Esterhazi pe lăngă respunsul ofilieal din 13 Oct. și o comunicație confidențială, atingătoare de proiectele și scopurile sale, dar mai în particular treba să mai facă încă o de inubuisipe la S. Pebue să fi propus, dată, o încercare repburg, în decomun cu Austriei., Scopul voeagului contelui la Viena, trebue să cerătg dreptul treji atingănd de astă propunere. pentru Cabinetul Ascrpicean, ce'i bue să fie de opinie că, Rosien e datoare acuma Ce facă un asemine început, deacă dorește ca Austriea să mai fie încă o dată rolul dle mijlocitoare; în est, că, cu toate acestea li gata a sprijini viitoarele incercări a Cabinetului Prusiei la S. Petersburg, încăt prin ateners manieră, de acrimă dată, nu va mai fi Austriea dar Prousiea care va adresa o somație (cerere Din stepe) cătră guvernul Rosiean, și care somație va fi sprijinită de Axerpien. Contele Esterhazi îngurnănduesă la Berlin, trebue să aducă cu cine instruicții lămuri gtoare, spre a ce înțălege cu Cabinetul Prusiean, în ceea ce ce atinge de ezecutarea acelui proiect. NOUA GAZETĂ PTGULIEA din 26 Oct arată că, Coptele Esterhazi au mi acum. Prezident de sur în 25 o vnrpere de pe a Ministerului. Acest diplomat n'au adus sa respune de-a dreptul la depeșa din 13 Oct. a Cabinetului Prusiean. După cum arată as rs Gazetă, nu ne putem aștepta la priimirea unui aseminea pecasne, decăt după deplinirea misiei D. Don dep Pordep. Folea Prusieană SEPTĂMĂNA di Oct. publică un articol însămnător act neutralităței: „rusiea zice ea, de mai pri Te ori în cursul istoriei case, au ars caziea să aprețuească însemnătatea și senrea neutralităței izolate de o par Astă politică s'au adoptat totdeauna, în marșul evenimentelor celor mar, scapat din mănă momentul favorabil a ceda o poziție hotărătoare. Intele ce Prusiea are să le reprezenteze pentru ea căt și pentru Germaniea, dif?unea și sarcina unei mari puteri, ns unnique crestii de azi, de măine, asuprarora ar fi de neapărat să se arăte neță, pănă cănd vom vedea cum s'au suit fortunile asupra capului nostru; le sănt însemnate de menag zăeneți șari și înțălegătoare ligere, prinților, popoarelor, car,atela ce au avut eiti, de a voi să pue în lucrare ceva mare, de-auna au putut să le cetească fără tă osteneală. Ba încă, să facă a lesfi chier și poporul fără greutate. Opră patăt de falsă și fri-oasă, Tordeau æoci pedepsită cu asprime. Politii nu au fost prin o lucrare puternică și o zăritoare, să rescumpere o pace statcă și trainică, prin mijlocirea sări în proporție mici și pe cănd încă ș la timp, totdeauna au ajuns la ac spre încheiere să facă din țeară Tea nor lupte îndelungate; ear, micul fol unei păci momentane, totdeauna au plătit prin ruina nației ne zăcimi din Politica ce, în o luptă mare, n'au pe cedee despre nici o parte, cu zăcig” găndire KBBa pute să facă a precul blalanța în minutul hoteărător; autocăriea celor mai puternici, cănd deci parte cănd despre alta, pănă cănd cufundat în generala resturnare, nu fără meritatul destul de bine, des tuturora. Istoriea Prusieană dar, din care un strigăt pătrunzător cu cureștiințare, în contra politicei de utralitate izolată, în o luptă Euroi” Fondatorul puterei Prusiene, Mareleștor Frideric, acel cucernic și Domnenic, au zic singur aceste cuvinte prese: „Am destulă esperienție, ca să „vra să zică neutralitatea! Kiap și „cele mai bune condiții, totuși nu Te S „tează mai puțin pes! De-aceea, am furat Ka nici odinioară în toată vieția să Nu fiu neutru; căci, conștiința mă înputa-o cănd așa fi.” De la Berlin ce scrie din 26 Or redacție a MOUCI GAZETE de șt u), au priimit în 25, următoarea comu din partea Prezidentului poliției. Nuoul Gazetă de Prăsiel,, între rănduri s'au înghine în ghimpurile din că agaberi închiii de o pi npălită, a aliției politile a Franției și mai în lara Găperiului, precum mi asunrim politile a altor statoiri, coperindu-i jurii. Drept ezemnal, se poate ita din : Ocg mi No.D250 din asgă pi ns Ce poate lasa în buna poiană a fi că turbure mi să mai îngrebele a Giperaidului și sta săe pue în pericol însămnătoarele: ce politice. Tipograful diuspirop mi BBCE . : acestui ȘJcurnal, în zZenă cănd s'ar mai oni rea la un Nal. din 24 Cu Văncu data din ce vede KB. lor, BAL Daur A4 gor păteri, FH LED Lidht Îl Bitt 1 el 7 Il