Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-04-25 / nr. 32
= Br à » CB lua măsuri pentru operațiile topografice ce au a ce esecuta Mai întăiu în jurul capitaliei și apoi la Turnu pe marginea Dunărei, la Predeal și la Focșani. JA, poruncit Departamentului S. prin Ofisul din 30 martie cu Nr. 123, au din năuntru să dea măsurile trebuincioase spre a înlecui numiților Ingineri locuința de la ponturile unde vor avea să se ocupe de această lucrare, precum și transportul lor, pentru care aderii ingineri au a plăti chirigiilor în naht dans ta cherea cuprinsă în regulile stabilite în general pentru trebuințele trupelor I. R. de ocupație. suntem pontiți din partea Onor: Decaprament din Năungru a publica îndreptarea următoare No- 18, sub titlul asupra unui articol din jurnalul Paftria. Drumufri pe uscat. Veniturile anuale de la drumurile acestui Principat sunt: se que pourrait en même temps servir à la correction et au complément dé à | la Carte générale. i océdé aux opérations topographiques qui doi. | vent être exécutées remiér ment autour de la Capitale et ensuite à Tourne | sur le Danube, à rredian et à Fokchani; 8. A S. par son offi ce du 30 Mars No. 423, a ordonné au épartement de l'Intérieur de prendre les mesures. uécessaires pour faciliter aux dits Ingénieurs les logements sur cu points où ils auront à s'occuper de ce travail, ainsi qué leur transport ge le quel les dits Ingeniengs apgont à payer les voituriers au comptant, d'après la taxe comprise dans les règles établies en général pour . hpagins * trou pes I. C. d'occupation. - Nous sommes invités de la part de Gnon. Département de lntérieur a publier La rectification suivante d' un. article inséré dans le Journal la Ra- trie No. 18, sous le titre de Che mins par terre. Les revenus annnels pour les routes de cette Principauté sont: 3,209,020 30. Quant à la somme de 700,000 portée dèns le dit article sous la dénomisér des calculs de Gapteng qui fait preuve d'une légéreté et d'une ignorance imragdonnables sur des sujets qui sont. de notoriété: pubi que. Contribuțiea a 394.829 familii căte 9 lei dintrani și 3 de propietari. Tadherea asupra venitului moșiilor nelocuite .. Din casa Visteriei. . . . Tacirea podurilor făcute cu cheltueala Statului Ce scade Roma pentru familiile care sănt scutite de, contrivuții, precum soldați, ceri, dorovanți. Se scade contribuția birnicilor ce locuesc în capitală Fape să dă la grăni- 518,495- 10. Căt pentru coma de 700,000 pomenită în zisul tău lucrările publice” aceasta n'au existat nici o dată. Afară de acestea, legiuirea celor 6 dzile de pentru lucrările publice, nu s'au desființat prin familie decăt de la 1852, fară cineva despre calculele autorului care dă neștința neertate asupra unor lucruri pe care toată lumea și prin urmare e care o plătiți depă ce vede ce idee trebue probă de 3,552,461 76,000 , 200,000 91,480. 3,209,020 30. Contribution sur 394,839, familles et trois rag les propriétaires. Taxe des ponts: copstruits u le Cunoaște. să și sans Taxe sur 3 920 941 ung o ușurință wi A tes de défaïquer articol sub n#mMmipe „pen nation muncă a le țăranului contribuție mențien de 9 lei de pour les travaux publics 1 le nombre des families ehemrà 9 piastrer, dont 6 payés par » le revenu des terres iuhabitées à le Vadiet,de Ia vesliarie. REA la somme sur 711,920 10. Somme allouée pour l'eutretien des jardins publics. - - l'Etat L u 5 , - par famille que depuis 185%, et en conséquence les pays .3,533,461. 76,000. “261: 200,600: x Duâud.. 3,920,911. la contribution, comme, soldats, dogobantzs, wardes frontières „bălăpiloi- 518,495 a 10. Contribution de cultivateurs habitants la Capitale, sedee à la caisse Municipale + . 67,429. „ CE . - Né re * 5 „roșgt tgavapuhtrablies”” cette alloention n'a jamais existé. Eu outre, la loi sur la prestation de 6 journées de travail à . 126.000 711.920 10 par le paysan n'a été remplacée par la contribution de 9 piastres on voit ce qu'on doit peus casa Municipală. 67,425 Soma întrebuințată la întreținerea publice. 126.000 - - - F Rosen. După ordin de cizi din 30 Meprie M. S Imperatorul au bine-voit a face următoarea dispoziție: Î. S. Prințul Alecsandru de Hesa cumnatul Maiestăței Sale Imperatorului s'au numit Șef regimentului de lănceri de Novomirgorod care de acum va purta numele de regimentul de lănceri a Prințului Alecsandru de Hesa. GAZETA MILITARĂ Roșieană de la Bacciserai o scrisoare au căpătat cu data din 7 dupre care se află a corentei, că prințul Gorceacofă au făcut o mare recunoașere asupra liniilor Anglo-Franceze, sara au rentrat în cetate. Prin astă eșire prințul s'au încredințat că alieații dispotează de însămnătoare puteri, piața a cuprinde din nou politica Incerman Suruparea tranșeelor în lupta din 22 și 23 focul din acele tranșee împedeca mult pe Rosieni în continuarea lucrărilor tivmări dealungul curmei pentru forde Sapun. În toate dzilele se așteaptă la o a doua bătălie la Inderman. [lens la 27 a acestei luni, toate Rusiene, ce sănt rindpe mare spre Crimeea, au a agjunge la locurile însemnate. Dar Prințul Padzisia, comandantul întrei brimi ap amegade a diviziei de rezervă Corff, era către ce ce cadă prins în recunoașere ce au incercat asupra avanposturilor turcești. a lunei din urmă au fost paralizată prin datorește scaparea numai repeginei calului grabnică prefacere a acestor lucrări și său. În partea de la Eupatoriea n'au urmat nici o scimbare între ambe armiile luptătoare Croartira generală Roșieană este tot la Sac, iar Cazacii ce înaintescu cu pipe pănă aproape de morile de vănt. la Odesa au fire de an Sevastopoli pănă la 15 a curentei, bombardarea tot continualur C. mai ARISTOCRATIE A NEAPOATrană (Urma.) Pe timpul restatornicirei, adecă pe la 1815, Ferdinand bunicul regelui de astădzi, întorcăndusă la Neapoli pe care'l părăsise de vreo 12 ani, poi a reî nființa gvardiea regească. Prin urmare au început a ce recruta astă trupă priviligetă între cele întăi familii a ambelor regaturi, și le au împărțit în 4 companii, dintre care doue Helpolitene mi dose Siciliene Aste dese popoare sunt pururea neunite și se rivalizează cu cea mai mare actinitate. Ce înțălege clar că Sicilienii Neapolitanii nu se aflau în antică era încă caldă, și bună armonie, ales acela epocă pe cănd zanistien și clar certele au început iarăși. Mai întăi au urmat multe duele fară nici un rezultat, dar apoi s'au hotărăt a alege soarta cauzei a acestortor dese n popoare prin doi luptători numiți dintre fiii lor. Prin asta aveau a npezide nu numai o ură pempacată, dar chiar o eaperstițioasă discoperire a viitorului. Alegerea căzu asupra Marchizului de Crestiniani, Sicilian, și asupra Prințului Mireli Neapolitan. Această alegere făcută, și priimită de adversari, au hobate cu pistolul la tărătase 20 pași, cănd se pot răni greu și periculos Acesta, un tănăr de 2 29 ani, era prinț de Teora, Marchiz de Mireli, conte de conpa și coborător din liniea dreaptă a faimosului Dodon de conta despre care vorbeșc Taso; și pe el era aput, frumos, lăngă și poet. toate acesteal prin urmare au fost înpodobit de la Natură cu cele mai plăcute calități pentru a petrece o vieață fericită. Însă o persită și întristă vieței chiar de la cea întăi oară a arătărei sale în lume. Mireli era păscut la tărgușorul Sant- Antimo, proprietar familiei sale; abie au aflat despre nașerea sa și îndată s'au triște a se trage la capela de la schitul tărgușor, spre a anunța astă clopotul acelui fericire la toată populațiea. Clopotarul un călugăr se însărcină cu aceleta, dar nedipline fiind a doiotări, nu era acasă, s'au rădicat în sus de frănghie, și la o mare înălțime, sfărmănduși capul, nepdi cumpătul, și lisindușă de frănghie, căză goi strivănduși ambe picoarile. Cu toate că era de tot slălcit, bregul călugăr cu marea nepoință să tără pănă la poartă cerănd ajutor. Nișe confrați ai lui se grăbi al agugora, ăl luă pe măni și BA transportă la chiliea Ca, dar cu tonîntrebuințat spre al decăt pănă a doua dzi, cănd în mari suferinți ăși dădu suflarea. Astă întămplare întristă pre mult pe familiea ca și istorisită adesă ori lui Mirle sau încare Neapolul sau ales de luptătoriu și apărătoriu a drepturilor sale, căt despre .. de Clașun acesta era un om demn în toate privirile de a se opune lui Mireli, deși calitățile ce el le priimise de la natură, erau poate mai puțin strălucite decăt acele a contrariului său. La dzica și oara însemnată ambii luptători ce aflau fapă, nici unu nici altu nu erau însuflați le vre-o ură personală și păn' atunci au nețunt putem dzice mai mult Ka amici decăt ka dușmanisau străne de mănă zimțind, mi au început à convergend au sosit la locul destinat amăndoi ca despre alte lucruri, în timp ce martorii regulau condițiile luntei. Momentul eosiel ce depărtă de 20 nași, priimi armile încărcate, se saluteză zimbind, mi apoi la semnul dar trasă amăndoi unui JAN contra celuialalt, dar nici cum as sau lovit. Pe cănd secondanții încărcați de a doua oară armele, Mireli și Creedmani, au mai porbit ceba fără dușmănie, dar peschimbănd nici vum locul; Ai sau dar pietonalele încărcate din nou, ef trasă de a doua oară, dar mi astă dată ba și întăiu nu eau putut lovi nici una. În sine la a treia descărcătură Mireli căzu. Un toț lau crezut de mort, dar rend s'au apropiet de ex luperut KB nu era decă numai ponir, dar vena ce'i piept era de moarte. Glontele i'au trecut prin tot trupul, și în trecere au deschie o opărtură în văna de căpitenie. (Va urma), glonte sau petrecut prin amve șoldurile; poliPĂNI te îngrijerile ce s'au ecapa, totuși el nu trăi Ce vorbim puțin despre Prințul Mireli cu care ahem a pe ocupa Mai mult, gpinării adănc în inima lui. Iată omul pe Callenn !