Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-26 / nr. 94
376 - vof 925 tul pe galbini-- 341 de 179 la saraci. „u galbini s'au împărțit prin D-lui Vornic. D. Bran, iar cu resgalbini s'au cumpărat 30 stănij. lemne, ce urmează a să împărți Vuletinul Oficial publică numele binefăcătorilor generoși. Barna s'au anansat la noi chiar de la început 19 agurentei am avut un frig de 15 roade, de atunce temperatura au sar în 22 m-au cuprins o furtună cu vicol și nipsoare nice care au ținut 24 care, mulțămea omătului. Astădzi avem 8 grade căldură, în un modu aspru fin scăzut, din cele mai puter Casele și stratele erau baricadate (trocnite) de a élé employé à faire Gasnat de 39 toises de bois, distribués aux pauvres inondés par M. le Vornik D. Bran; Ie reste de la somme être | disiribué aux pauvres. Le Bulletin Officiel public les noms de généraux souscripteurs. s'est arnonse chez nous dès son début d'une manière rigoureuse, eu 15 degrès R; depuis Jors la température a bais= opgazan accompagné d'un chasse-neige des plus wio= - L'hiver s Le 10 du ct. nogu avons sé, mais le 22 du ct. un Lepiu, a duré barricadées par ég galement destiné à Les avenues des maisons et les rues étaient | pendant 24 heures. la masse de neige. Aujourd'hui nous avons 8 degrés de chaleur, --- i ... PEBICTD cele mai re, atunce, POLITICĂ. Puțina aplecare a Angliei și a Austriei, de a se priimi la întrunirea Congresului din Paris, nu s'au mai schimbat; cu toate aceste, în general se au mai copede că ceva mai curănd tărziu, aceasta tot va urma. Ele, în adevăr după cum s'au mai arătat, aceasta este singurul mijloc de a eși din încurcătura în care toate puterile au întrat, nu numai în ce se atinge de greutățile orienale, dar înde că și în privirea relațiilor atingătoare de acum. n sine, se cunoaște și hotărășrea Sințezei în cauza Nevsatelului; dupre o depeșă telegrafică espeduită de la Bern în 24 Noemvrie, tare au refuzat Consiliul federal cu unanimieliberarea fără condiții a prizonierilor Roialisti. Întru aceasta, trebue să recunoaștem însă, că în fața ziuei leată de cătră Prusiea, ca Consiliul Federal să se oprească la o altă hotărăre Deacă de căt acea mai . Cap li supus la felul de înfricoșacare rău și fără care i s'au adresat, fără nici o îndoeală n'ar fi caștigat, încuviințarea poporului Confederației, carile, dupre cum ce știe este așa de jaluz pentru neatărnarea sa. În Seama Dietei de Francftort din 20 acestei luni, guvernele Austriei, Prusiei, Bavariei, și a Badenului au făcut cunoscut adunărei, că spre punerea în lucrare a rezoluției din 6, atingătoare de interesele Newsatelului, ele au dat agenților lor diplomatici, acreditați pe lăngă Konxe de partea Sințeză, hotărări. Dupre cum se scrie de la Viena, guvernul din Neapoli au adresat reprezentanților săi din străinătate, o cirgulară prin care le anunță rumperea relațiilor sale diplomatice Fără arăte prin acest document, carile însă este cu curțile din London și Paris, să scris in nișe impresii foarte moderate, are părere de rău pentru astă rumpere, el declară că este gata să pue un capăt cănd va veni timpul. Afară de factul dimisiei ani carile au eșit din ministerul eprăvie chiar a doua dzi după întrarea ca un fac de carile s'au anansat telegraful liric. De căteva dzile, orizonul politic este mult mai liniștit de căt ce așteptate se răspăndise. Din 25 ce pretinda la Paris, că cheștiile politice încep a fi de mult mai încurcate căt au fost pănă Ce dzicea, înțălegerea dintre Franți ea, venirea, în cauza ocupărei Principatelor și a Mărei Negre, este mult mai îndepărtată decăt ori cănd dea se apropie de o dezlegare pacinică. Pe lăngă aceste se încredințează, că o fregată americană, luănd drept pretenst ființa flotei Engleză în marea Neagră, cum ne cănd terminul hotărăt pentru deșertarea acele mări oau espirat de la 28 Octomvrie, avea de gănd să reclame și ea trecerea strămtorilor și KB Mica escadrilă Rușieană care de curănd se află ancorată la Serburg, avea tot același scopu. Însă, pe cănd unii arată ca un sămn de răul carile ar predomni între relațiile din a Franțica și Angliea, alții ce ațin mai ment de finalul său, și prin care se dzice că puterile ne'ncetat vor dovedi spiritul de împăciuire, aroi o speranță temeinică pentru o curăndă întrunire a Congresului, unde se vor împăciui toate greutățile. Fără să găndim și noi că întrunirea totuși se știe că eu pentru deschiderea urma de îndată, însă, toate greutățile conferențiilor, ce au urmat și poate că vor urma În ce ce atinge de circulara Prințului Gorceacofo încă, în fine vor ajunge la asta, despre care se zvorbise de căteva zile, acum nu se mai vorbește nimic din nou. Dar se asigură în chipul cel mai pozitiv că ea există, cu data din 1 Noemvrie și că înțelesul ei este tot acel de mai nainte. Corespondențiile de la Constantinopoli 14 Noemvrie nu aratasă încă nimică despre priimirea portofoliului intereselor străine de cătră Ali-Pașa, ci prin urmare cu atăt mai bin despre lepădarea ca din acest post. contra, acolo se vorbea foarte mult despre greutățile poziției venel, ambasadorul Franției, ca pe punerea în lucrare a tratatului din Paris, în care caë Divanul, după doi întruniri tost cu neputință . Ce înțălege asupra respunsului ce va face la demonstrațiile foarte încurcătoare a reprezentantului Franției, in cea mai de urmă ar fi măntuite în aceea. KE au rugat de guvernul Îmbărătesc de a săi alieați, făgăduind că și el va pune în lucrare cu credință acele ce se va hotără întregi. ACURNALUL de CONSTANTINOISTOLI zice, că după ce se va măntui Basarabiei, ale căreia împoporări vor treburi să , delimitațiea ce unească cu Moldaviea spre a se împărtăși de consfătuire îimpreună cu împoporare Principatelor de acum, după cum aceasta ce prescrie de tratatul din Paris, atunce, ocupațiea Principatelor nu va mai ave rezon să se prelungească. De curănd s'au publicat trei documente politice foarte însemnătoare, atingătoare de p cvestie, carea, dupre acea din NerșaN + 1l tel ocupă mai tare ne Permanten ini Ki barelui dermantea, eg Dieta din Francfort ce va ocupa în curend. Astă creație este acea atingătoare de rela Sliesvig Holstain și Lauenburg și documentele destufle intre Danemarca mi dikarese pre care vorbim ce cuprind: morandum Viena. După încheierea rezbelului, guvernul se ocupă cu reorganizarea administrației civile și militare a Caucazului încredințată noului său locotenent Prințul Bariatinschi. Nie cănd popoarele muntene a lui Șamil se ț Din un me 1 adresat curților de Berlin , prin care, cabinetul de Copenhaga îndreptățește politica sa și aplicarea constituției hărăzite la toate părțile Danemarcei, chiar și la acele Germană, și al 2-le respunsurile Prusiei și Austriei de origină Gusia și Polonia de căpitenie cvestii politice internițe instrucții scrise în sensul acei paționale, cu care se ocupă opiniea publică poera cu greu de arătată. din Constantinopoli în 22 Noemvrie, alte noutăți sănt lipsite cu totul de vreun dali Inși intereselor după vorbele Angliei și Ace s'au priimit pănă ACUMAne la interes cele 14. până peAva se înțălege cu ambii la astă comunicație. Și despre Nora D. TR carile ce Concepistul Guvernial D. Șenbach, un comisar tehnic Inginerul direcțional D. Relmi sn comisar sanitar medicul cercurial D. Simonovici, iar din partea Consilierii consistorial și protosinghel Teoctist Blajevici, astă comislerului și al consistoriului, DD. alt VI și Mariea Doamna întăi săpare se dădu astădzi pe la 10 membrilor familiei lui Ștefan cel Mare, ca oare de mormăntul Mariei, prințesei fiicei lui Stepe numai singură este în năuntrul bisericei Monastifan cel Mare, care precum ce știe mult fată mare carile, dupre cum așezat Mauzoleul lui cel de marmoră, tocmai în mijlocul bisericei. Spre acest scopu, precum și în interesul istoriei și a activităței, de care Guvernul nostru suprem, mult ce îngrijește, ce ordină descoperirea tutulor rei Putna îngropată. Prin urmare descoperirea se începu în sensul acestei orănduțele, dizhuumănd mai întăiu mormintele din partea cea întăi de la ușa bisericei. Spre Meadzi-noapte, în care, monumentelor, se află înmormăntați Bogdan, az VI BB. (mort 4517. 18 Aprilie) fiiul lui Ștefan cel Mare, Mariea Princesa fiica lui Ștefan cel Mare, Ștefan, an VI BB (152%) numit tănărul Crudul, nepot a lui Ștefan cel Mare și fiica lui la 1518. Mormăntul să află bine zidit din cărămidă și boltit. Îndată după scoaterea mizi, din bolta mormăntului, medicul cercă coalitadin năuntru, și aflăndu-se necorupt. Curiozitatea fa mare a vedea operațiea să înainti pretorul rămășițele glorioasei familii Domnitoare a Moldovei, ce mai bine de 300 ani zace astrucată. De față la astă cercetare fu prelăngă comisiea C. R. sus-însemnată, cercuri al D. Ilitei, Arhimandritul Monachipei D. Artemon Borinic, întreaga congregație (sobor) a Monastirei Putna, cățiva preoți de mirit, scriitorul acestei relații, și mare număr de popor. Lucrarea se începu prin o panahidă pentru toți ctitorii Monastirei, cu tămăere și tragerea clopotelor. (pe urma). fie începu adzire a căutărei mormăntului re, dei la 7 oare dimineață lucrările salui Stefan Masă presupune nu e acolo uncel ce în Bordan reș VV. La cea dupre inscripțiile soție a lui Petru Ratea aerului unei cără ri |! Le. $ || {