Gazeta de Sud, aprilie 2002 (Anul 8, nr. 2155-2180)

2002-04-16 / nr. 2168

2 COTIDIAN Acroșat de o mașină în timp ce mergea cu bicicleta on Tucă, de 53 de ani, din Craiova, a fost victima unui accident rutier petrecut în dimineața de luni, 15 a­­prilie/pe strada Calea București. El a fost acroșat de o mașină în timp ce se ducea la serviciu cu bicicleta. „Mai eram cu un coleg cu bicicleta și la Institut, cînd s-a schimbat culoarea semaforului în verde, am plecat. Atunci a venit o mașină din stînga și m-a lovit", a spus Ion Tucă. Polițiștii au început o anchetă pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs ac­cidentul. (S.S.) Factor poștal cercetat pentru delapidare P­olițiștii din Olt au propus începerea urmăririi penale împotiva numitei Iuliana Adelina Célin, de 36 de ani, din Drăgănești, aceasta fiind cerce­tată pentru săvîrșirea infracțiunilor de delapidare, fals în înscrisuri sub sem­nătură privată și uz de fals. In peri­oada decembrie 2001-martie 2002, în calitate de factor poștal la Oficiul Poștal din localitate, a semnat în fals în locul a cinci persoane, însușindu-și astfel suma de 25 de milioane de lei, reprezentînd ajutoare de înmormîn­­tare. Prejudiciul a fost recuperat. (M.M.) Florin Cîrciumaru și-a cerut scuze ziariștilor acidentul petrecut sîmbătă, 13 aprilie, la poarta Stadionului Mu­nicipal din Tîrgu Jiu, cînd mai multor ziariști li s-a interzis accesul pe sta­dion, l-a determinat pe primarul Florin Cîrciumaru să își ceară scuze public. Acesta a spus că a fost vorba de o neînțelegere, compătimindu-i pe toți cei care au fost nevoiți să sară gardul sau au plecat acasă. „Ne cerem scu­ze pentru ceea ce s-a întîmplat. A fost o neînțelegere. Eu nu am fost la sta­dion. Data viitoare, totul o să se des­fășoare normal. Eu voi fi acolo și toa­tă lumea va intra pe baza legitimației de presă", a precizat Florin Cîrciu­maru. (E.M.) Furturi record în numai cîteva luni­ ucrătorii IJP Olt au reușit să identifice cinci tineri care, în pe­rioada decembrie 2001- aprilie 2002, au sustras din 11 societăți co­merciale și din două locuințe de pe raza orașului Corabia bunuri și bani în valoare de 300 de milioane de lei. In urma cercetărilor efectuate, Emil Vasile Costea, de 21 de ani, Marian Cătălin Pitulice, de 26 de ani, și Florin Nicolae, de 19 ani, din Corabia, au fost reținuți. Polițiștii întreprind acțiuni pentru prinderea altor doi complici. Este vorba despre Andrei Cotizo Ursa, de 21 de ani, din Drobeta Turnu Severin, și Marin Mirea, din comuna Urzica - Olt, care au dispărut de la domiciliu. Tinerii deja prinși sînt cer­cetați în stare de reținere pentru sta­bilirea întregii activități infracționale. Ei urmează să fie prezentați Parchetului de pe lîngă Judecătoria Corabia, cu propunerea de arestare preventivă. (M.M.) Referendum în rîndul profesorilor P­rofesorii din Gorj va trebui, în maximum o luna, să ia o decizie în scris privind declanșarea unei noi gre­ve. Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățămînt (UJSL­) Gorj va face în această săptămînă un referen­dum în rîndul personalului didactic, nedidactic și auxiliar. Peste 6.300 de salariați trebuie consultați în vederea declanșării grevei generale, care ar putea duce la blocarea anului școlar. Gheorghe Cîlniceanu, prim-vicepre­­ședintele UJSS­ Gorj, a spus: „în urma întrunirii Consiliului Liderilor de la Olă­­nești s-a stabilit ca, în cazul în care profesorii vor fi de acord, să declan­șăm greva pe 27 mai. Nemulțumirile noastre sunt legate de salarizare, acor­darea sporului rural, precum și de proiectul noii Legi de salarizare a pro­fesorilor." Procentul de participare a profesorilor gorjeni la ultima grevă, care a durat două ore, a fost de 93%. (E.M.) Prilej de reuniune a foștilor primari din Tîrgu Jiu S­ediul Primăriei Tîrgu Jiu este de mai multe luni în reparații. Con­ducerea acestei instituții spune că lu­crările vor fi finalizate pînă la sărbă­toarea Sfinților Constantin și Elena, patronii orașului. Un sobor de preoți va sfinți atunci primăria, iar la ma­nifestare vor fi invitați toți primarii și viceprimarii pe care i-a avut orașul și care mai sînt în viață. „Fiecare la tim­pul lui a făcut cîte ceva, așa că merită să-i invităm la o asemenea ceremonie. Este și o ocazie unică să fie toți la un loc", a spus primarul Florin Cîrciu­maru. (C.C.) I­I­L GARETA de S­UD, Marți, 16 aprilie 2002 Tot mai mulți mehedințeni preferă să facă naveta Viața la oraș a devenit săracă, scumpă și grea de Florin LORDA Nici orășean, nici țăran, nici că­lare, nici pe jos, nici in căruță, nici in mașină, nici la bufetul din sat, nici la restaurant. Navetistul este „jumătate orășean, jumătate om de la țară", fa­miliarizat, oarecum, cu viața deochea­tă de la oraș, dar și cu sapa de lemn de la prășitul de­ duminică. Drobeta Turnu Severin, oraș „de mici trafican­ți", a devenit, o dată cu dezvoltarea unor platforme industriale, oraș de na­vetiști. Mehedințenii preferă să locuia­scă la țară, unde viața e mai ieftină, și să muncească la oraș, unde veniturile sînt mai mari. în Gara Drobeta Turnu Severin peronul se umple la ora 6.20, cînd vin navetiștii. Unii au coborît între Șimian și Turnu Severin. E mai aproape Combinatul chimic de la Halînga de acolo. Navetiștii se grăbesc să nu piar­dă mașina specială și e bine să nu le­ stai în cale. După 6.30, pe peronul gării mai rămîn cîțiva navetiști care mai au ceva timp „de una mică“. Se îndreaptă spre „Personal“, denumire pe care au dat-o unui bar din gară, și își cumpără „cîte 50“ de votcă ieftină. După-amiază, pe la ora 16.00, peronul gării devine iarăși neîncăpător. Vine personalul de Orșova și începe îm­bulzeala. „Fă, doamnă, te urci sau co­bori?“ în compartimente s-au încins jocuri de cărți. „Se mai trage cîte un gît“ dintr-o sticlă învelită în ziar. Unul cîntă „Hai, Lelițo-n deal, la vie“. „Acasă sînt musafir, că ajung numai seara..." Ștefan Horovei are 51 de ani. Are un ochi bolnav, de la un accident de muncă. E din Peri, Mehedinți. Face naveta de cînd era adolescent. Ca să ajungă la haltă, trebuie să treacă un deal, de vreo doi kilometri, așa că pleacă de acasă mai devreme cu o ju­mătate de oră. Pînă în 1998 a lucrat la Uzina de Vagoane MEVA, iar apoi s-a mutat la TERMO Halînga. La început făcea naveta cu soția lui, care lucra la fabrica de bomboane. Soția e acum șomeră și stă la Peri, avînd grijă de gospodărie. Ștefan Horovei se trezește la 4.30 dimineața. La 5.20 are per­sonal spre Turnu Severin. Muncește pe brînci pentru că are două fete de crescut. Cea mare a dus-o la oraș să facă liceul. „Că la țară nu se face car­te. Plătesc gazda fetei cu 800.000 de lei pe lună, iar 500.000 de lei îi dau pe tren. Acasă sînt musafir, pentru că ajung seara, la șase jumate. Ce pot să mai muncesc acasă? Pămînt nu prea am, că, dacă am lucrat la oraș și nu am fost în CAP, nu ne-au dat, în schimb, am porc, găini, ca la țară. Soția are grijă de animale. în 1991 am avut un accident de muncă și aproape am ră­mas fără un ochi“, spune Horevei. E un om simplu, care a muncit toată viața. Navetist a fost mereu. Orașul nu-i mai fascinează pe țărani Dacă în anii socialismului multi­lateral dezvoltat, oamenii migrau de la țară la oraș, acum e invers. Orașul nu le mai oferă nimic. Doar sărăcie. Ius­tin Florescu, director la Agenția Ju­dețeană de Formare și Ocupare Pro­fesională Mehedinți, a spus că nu­mărul celor care fac naveta a scăzut: „Orașul a reprezentat o influență fas­cinantă asupra locuitorilor din sate, în special asupra tinerilor, apărînd astfel o mobilitate de ordin profesional. O mare parte dintre lucrătorii industriali aveau domiciliul în sate și practicau o așa-zisă agricultură de tip parțial. Această migrație precede mobilitatea socială, deoarece salariul determină la populația rurală un alt comportament social și noi valori sociale. Majorita­tea navetiștilor din perioada comu­nistă se încadrau în categoria de vîrstă 35-45 de ani, persoane care sînt astăzi în pragul pensionării, facilitînd mi­­grația de la oraș la sat, concomitent cu descreșterea numărului celor care fac naveta“. în Drobeta Turnu Severin, fe­nomenul navetismului este mai pro­nunțat pe platforma industrială RO­­MAG TERMO și PROD. Dar și aceste societăți au concediat masiv, cei mai mulți disponibilizați fiind din rîndurile navetiștilor. Drobeta Turnu Severin a reprezentat în anii '80 o ma­re fascinație pentru locuitorii de la sate. Combinatul de apă grea, șantie­rul naval, uzina de vagoane, fabrica de mobilă sau de confecții, au repre­zentat pentru țărani o adevărată mană cerească. Majoritatea s-au angajat la oraș. Dar, în ultimul timp, viața la oraș a devenit săracă, scumpă și grea. Cei mai mulți navetiști au văzut că nu mai rentează să bați drumurile. încet, în­cet, ei se întorc din nou cu fața către sat. Pentru că viața grea de navetiști i-a învățat să urască orașul. Mulți mehedințeni sînt nevoiți să facă naveta La Tîrgu Jiu, zicala „Pîine și circ “ nu prea are susținători Circul Pironkov nu-și va deschide porțile pînă nu dezlipește toate afișele din oraș Administrația locală din Tîrgu Jiu primește în fiecare vară solicitări pentru a autoriza desfășurarea unor spectacole de circ care au lo­c, de o­­bicei, pe insulița de pe rîul Jiu. Orga­nizatorii aduc cu ei nu numai animale exotice, ci și o grămadă de probleme. Circul de anul trecut a devenit celebru în întreaga țară după ce presa a sesizat că spectacolul anunțat de afișe nu avea nici o legătură cu cel de pe scenă. Șarpele boa a murit de frig, leul și-a rupt laba, iar proprietarii circului s-au ales cu un control de la Oficiul­­ Județean pentru Protecția Consuma­torului Gorj, care i-a obligat să le re­­turneze banii spectatorilor. Un alt circ și-a anunțat prezența la Tîrgu Jiu în zilele care urmează. Nici de această dată autoritățile locale nu au scăpat de probleme. Nu se știe încă dacă ani­malele care vor evolua pe scenă sînt sănătoase, dar primarul Florin Cîrciu­maru refuză să dea autorizația de funcționare. „Nu se ține nici un spec­tacol pînă cînd proprietarii circului nu dau jos toate afișele cu care au umplut clădirile și gardurile din oraș. Au ve­nit la mine și le-am spus că nu mă in­teresează dacă le spală ei sau îi plătesc pe cei de la Direcția de Servicii Co­munale să le curețe. Am amenajat pa­nouri în oraș pe care afișajul e gratuit, așa că au unde să-și anunțe specta­colele“, a spus Florin Cîrciumaru. Or­ganizatorii au anunțat că spectacolele vor începe pe 17 aprilie, așa că nu mai au la dispoziție decît o zi să dea jos afișele. (C.C.) Circul de anul trecut Nemulțumiți de conducerea Inspectoratului Școlar Județean Romii din Gorj vor protesta în fața Ministerului Educației și Cercetării Președintele Partidei Romilor Gorj, Nelu Pavel, a declarat că-l va da în ju­decată pe inspectorul general al Inspec­toratului Școlar Județean, Nicolae Mergea. Liderul romilor este nemulțu­mit de faptul că postul de inspector pe probleme de minorități a fost ocupat de o persoană nerecunoscută de către re­prezentanții acestei etnii. Un alt motiv de nemulțumire a fost și faptul că unul dintre profesorii romi, Viorel Văduv, care a predat cursuri în limba romani pentru copiii romi din trei școli generale, nu a fost plătit. „Am emis numeroase adrese autorităților locale. Am solicitat sprijinul lui Mădălin Voicu. Am trimis o situație clară cu ce se întîmplă aici, la Ministerul Educației și Cercetării. Pot să Nelu Pavel, șeful romilor din Gorj spun că nu există nici o colaborare între noi și Inspectoratul Școlar Gorj. Dacă nu vom primi sprijinul factorilor centrali, nu-mi rămîne decît să organizez un pro­test, să-mi adun romii în trei-patru autocare și să mergem la București. Legea ne dă dreptul să avem un inspec­tor pentru romi, dar nu-1 avem. Am avut un profesor de limbă romani, dar a plecat pentru că nu a fost plătit de peste patru luni “, a spus șeful romilor. Ni­colae Mergea a spus: „ Pentru a ocupa o funcție de inspector, fie și cu o jumătate de normă, trebuie să ai opt ani vechime în învățămînt, gradul didactic 2, și să fii titular în specialitea de pe diplomă. Ori, nu s-a prezentat nimeni din partea ro­milor la concursul care a fost anunțat în termenul stabilit de lege, în ceea ce-l privește pe Viorel Văduva, acesta nu este calificat. Am înțeles că a ținut cîteva ore cu elevii romi, dar nu a fost prins pe statul de plată și, ca atare, nu a fost plătit“. • Mihaela C­­HORVATH Șeful culturii gorjene nu înțelege de ce prefectul vrea să îl schimbe .M-oi fi sclerozat dracu'!? Eu sînt un tip mai bolovănos!“ Șeful culturii gorjene, Ion Sanda, a organizat o conferință de presă în care a oferit detalii legate de conflictul care există între el și prefectul de Gorj, Toni Greblă. După cum a spus Ion Sanda, în această săptămînă va fi prezentă la Tîrgu Jiu o comisie guvernamentală care îi va verifica activitatea. Actualul șef al culturii a fost numit în funcție prin con­curs în urmă cu peste trei luni, timp în care Ion Sanda s-a plîns că Direcția pentru Cultură Culte și Patrimoniu Na­țional Cultural (DCCPNC) Gorj a fost supusă unui embargo to ceea ce privește, finanțareai de­ către consiliul județeann. Acesta a mai declarat că între el și o parte din angajații săi există, de aseme­nea, de­ mai mult timp un conflict. „Unii angajați de-ai mei au elementul răului în­­ ei. Și nu îmi place pentru că nu sînt drepți. Nu vreau să mă răzbun pe ei și nu vreau să dau pe nimeni afară. Iar cu domnul prefect este altă problemă. Face niște declarații că voi fi schimbat. Mi se comandă dosare. Vor să mă prindă. Cred că am greșit odată cînd am zis că aș concura pentru postul de prefect. Cîndva m-am înțeles cu el, acum nu mai sînt bun. M-oi fi sclerozat dracu­!? Eu sînt un tip mai bolovănos și zic în față. Domnul Mischie s-a ferit de treaba aceasta că nu am valoare, iar Cu primarul Cîrciumaru mătețeleg­ perfect“.­­ K '=6Cj ; ■ '• Eugen MĂRUȚĂ Ion Sanda, șeful DCCPNC Un craiovean a făcut provizii de suc pentru familie pe 250 de ani • Prins cu 140 kg de concentrat de suc în portbagajul mașinii, Costin Marius Pîrvu le-a explicat comisarilor Gărzii Financiare că e vorba de provizii „pentru familia sa“ • în aceeași situație a fost și Mihai Marius Latea, care a motivat că-și cumpărase „pentru el“ aproape 1.500 de pachete cu țigări în timpul controalelor pe care le fără a avea vreun document de pro­­fac în zona Calafat pentru depistarea veniență, Costin Marius Pîrvu­­ și­­faptelor de contrabandă, comisarii șerul autoturismului, a încercat o ex- Gărzii Financiare Dolj and cele mai plivație puerilă. „A susținut că tot su­ciudate explicații privind mărfurile transportate fără documente de diferiți cetățeni, 280.000 de litri de suc pentru trei persoane Garda Financiară doljeană, în co­laborare cu Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Dolj, a continuat și săptămînă trecută controalele în zo­na de frontieră Calafat, în vederea de­pistării actelor de contrabandă cu ți­gări ori cu alte produse. Oprind pentru o verificare de rutină autoturismul cu numărul de înmatriculare DJ-10-EZI, oamenii legii au descoperit în port­bagajul mașinii cantitatea de 140 kg de concentrat de suc (pulbere) am­balat în pliculețe de 0,5 g. Prins cu mîna în sac și cu sucul în portbagaj cui îl cumpărase pentru a fi consumat de familia sa, formată din trei per­soane“, menționează Ion Vănușcă, purtătorul de cuvînt al Gărzii Finan­ciare doljene. Comisarii și polițiștii au făcut imediat un calcul: dacă din fie­care pliculeț ar ieși un litru de suc, cantitatea pe care ar bea-o într-o sin­gură zi fiecare membru al familiei lui Pîrvu, din marfa achiziționată s-ar produce 280.000 de litri de suc, care ar ajunge pentru nevoile familiei pen­tru cel puțin 250 de ani. Varianta ne­­fiind tocmai credibilă, oamenii legii n­­au „înghițit gălușca“, sancționîndu-l pe individ cu o amendă contraven­țională și confiscîndu-i întreaga marfa, în valoare totală de 57,5 mi­lioane de lei. Un fumător „înrăit" La un alt filtru de același gen, po­lițiștii și comisarii Gărzii Financiare au făcut o altă cap­tură impresionantă - țigări, de această dată. Pe DN 56, aproape de comuna Maglavit, au oprit autoturismul cu nu­mărul de înmatriculare DJ-77-FLA. Șoferul, Mihai Marius Latea, n-a avut „pe unde să scoată cămașa“, fiind ne­voit să deschidă portbagajul, în inte­rior, 1.469 de pachete cu țigări, din care 1.099 de Ronson, 220 de Kent și 150 de Chesterfield. Cînd organele de control i-au cerut și documentele pen­tru marfa transportată, Lazea a încer­cat întîi să îngaime că-și cumpărase țigările „pentru el“. Dîndu-și seama că „n-o să țină“, a recunoscut că nu are nici un document pentru țigările de­ținute: „Luați-le, dom­ne, confiscări­le, că nu am acte pe ele!“ Cum nici însoțitorul lui, Flavian Mihai Neagoe, n-avea vreun document pentru cele aproape 1.500 de pachete cu țigări, comisarii Gărzii Financiare și poli­țiștii n-au stat pe gînduri, au confiscat întreaga marfă - ce nu valora „decît“ 125 de milioane de lei - și i-au mai aplicat șoferului și o amendă. Așa, ca supliment... • Adrian DINU NIJ fi] 1 Ini J11*1 H f­| k­f­ i # INTUITțTfl Data apariției I jii.11 <>T»H­f"1\19 aprilie 2002 1 Rubrica DATELE SOLICITANTULUI I Numele și prenumele_____________________ I­I Adresa------------------------------------------------------------... gang I — ........ ..................................... J Tel.______B.l. seria n­ ____Poliția_________________J I TEXTUL ANUNȚULUI ______­^CX_____________ | I V QY^|- -......................­| | |-------------------------------------------------------------------------| | [ îmi asum răspunderea pentru conținutul anunțului de mai sus. 1 Semnătura solicitantului. ■ I Taloanele se vor aduce la biroul­u­i de publicitate pînâ cel tîrziu MIERCURI,­­ CU NUMAI 60.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna mai și puteți beneficia de unul din cele­­ Douăzeci de premii a cîte 1 MILION DE LEI ȘI ECONOMISIȚI Noi sîntem la locul faptei!­­ și întotdeauna la timp­­ J,­n M Hw.t fiu­ am 65.000 DE LEI Iar în fiecare zi de marți aveți un cupon de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 mai și participați la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al­­ b­uctei .Ic Su­l nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maiorescu nr. 10, la Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Relații la telefon: 051-412.253 ABONAMENTE LA REVISTA i­ncus magazin ................ T­II IUI............—1 prin oficiile poștale, la sediul redacției Gazetei de Sud din str. Ion Maiorescu nr. 10, Craiova­ și prin distribuitorii ziarului. Relații la fel: 41.22.53

Next