Gazeta Învățământului, 1955 (Anul 7, nr. 300-351)
1955-07-22 / nr. 328
Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Ministerului Invățâmîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 3284 PAGINI, 25 BANI Vineri 22 iulie 1955 Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri La 18 iulie s-a deschis la Geneva conferința șefilor guvernelor celor patru puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia și Franța Spre această întîlnire de însemnătate istorie mondială este ațintită astăzi atenția tuturor oamenilor cinstiți. Lumea întreagă își îndreaptă speranțele spre șefii guvernelor celor patru puteri și așteaptă ca ei să găsească soluțiile necesare pentru micșorarea încordării internaționale și întărirea încrederii reciproce în relațiile între state, pentru asigurarea păcii și securității popoarelor. La Geneva s-au întîlnit, pentru prima oară în decursul celor zece ani de după război, șefii guvernelor celor patru puteri cărora le revine principala răspundere în rezolvarea celor mai importante probleme internaționale. Conferința de la Geneva constituie un succes însemnat al forțelor iubitoare de pace, un rezultat al eforturilor opiniei publice mondiale, al luptei popoarelor pentru rezolvarea pe cale pașnică a problemelor internationale. In declarațiile lor șefii guvernelor celor patru puteri au arătat în mod clar că se află reuniți la masa conferinței tocmai datorită dorinței de pace și colaborare internațională a popoarelor. Conferința șefilor guvernelor celor patru puteri, convocată potrivit dorinței tuturor părților interesate, are loc într-o perioadă cînd în lume s-a conturat o oarecare slăbire a încordării în relațiile internaționale și s-au ivit condiții mai favorabile pentru reglementarea problemelor internaționale nerezolvate. Cu toate succesele obținute, cu toate că în situația internațională s-a realizat o anumită îmbunătățire, în ansamblul ei această situație continuă să fie încordată. In lume nu s-a creat încă acea încredere nictre state care să asigure popoarelor liniștea zilelor de mîine, care să asigure pondiiiiile unei munci pașnice, constructive. Asa numitul ..război rece“ mai continuă. Mai există încă probleme internaționale care își așteaptă rezolvarea. Marea însemnătate a conferinței de la Geneva constă tocmai în faptul că ea trebuie să găsească căile și mijloacele pentru rezolvarea acestor probleme, pentru slăbirea încordării internaționale. Opinia publică mondială este convinsă că acest lucru este pe deplin posibil. Primele ședințe ale conferinței, primele declarații ale șefilor delegațiilor, multe din propunerile care s-au făcut deja în aceste zile sunt promițătoare. Declarațiile făcute de președintele S.U.A., Eisenhower, primul ministru al Franței, Faure, primul ministru al Angliei. Eden și președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, se caracterizează prin tonul lor conciliant și moderat. Chiar din prima zi a conferinței s-a remarcat atmosfera prietenească în care se desfășoară lucrările ei și dorința comună a participanților de a contribui la slăbirea încordării internaionale. Este semnificativ că pînă și agențiile de știri și presa americană, care pînă nu de mult se arătau foarte pesimiste în legătură cu șansele de succes ale conferinței, comentează, în general, favorabil lucrările conferinței șefilor guvernelor celor patru puteri. „Prima conferință «pentru coexistența pașnică» din istorie — scrie agenția United Press — a început luni la Geneva într-o atmosferă de bunăvoință și cordialitate nemaiîntâlnită după destrămarea marii coaliții antinaziste din timpul războiului. Ea va permite celor patru mari foști aliați să discute la nivelul cel mai înalt pentru a stabili căile și mijloacele pentru a pune capăt războiului rece și pentru a deschide o perioadă de colaborare între est și vest. Se pare că această conferință va înregistra un succes... Eforturile diplomatice sînt sprijinite de presiunile exercitate de evenimente și de dorința de pace a popoarelor, astfel încît pînă și cei mai pesimiști observatori de la Geneva afirmă : «Această conferință nu poate eșua !».“ Faptul că șefii guvernelor celor patru puteri au căzut de acord să discute asemenea probleme cum sânt: problema germană, securitatea europeană, dezarmarea, dezvoltarea contactului dintre Apus și Răsărit, precum și alte chestiuni importante legate de asigurarea păcii are o mare însemnătate. A devenit limpede că există probleme în care schimbul de păreri poate duce la găsirea bazelor înțelegerii necesare. Există desigur și probleme care necesită un studiu suplimentar, după cum există și unele probleme asupra punctele de vedere sunt diferite, cărora După cum a subliniat N. A. Bulganin, aceasta nu trebuie să împiedice însă activitatea rodnică a conferinței, „in ceea ce-l privește, guvernul sovietic — a spus N. A. Bulganin — va face tot ceea ce depinde de el pentru ca actuala conferință să îndreptățească speranțele popoarelor însetate de o viață pașnică și liniștită“. Merită atenție și cuvintele președintelui Eisenhower care a arătat că delegațiile nu pot și nu trebuie să părăsească conferința fără a arăta lumii voința lor fermă de pace. S-au impus atenției tuturor participanților la conferință, ca și atenției tuturor comentatorilor și opiniei publice mondiale propunerile constructive, concrete și realiste ale șefului guvernului sovietic N. A. Bulganin. Ele au dovedit încă odată politica fermă a U.R.S.S. de pace și coexistență pașnică între toate țările, indiferent de orînduirea lor socială și de stat. Șeful guvernului sovietic a propus discutarea la conferință a problemei încetării cursei înarmărilor, interzicerii armei atomice, folosirii energiei atomice exclusiv în scopuri pașnice. Guvernul sovietic și-a însușit după cum se știe propunerile făcute de puterile occidentale în ceea ce privește armamentele clasice. Este rîndul acestor puteri ca ele să facă acum un pas care să constituie un acord în problema interzicerii armei atomice, ceea ce ar permite situarea problemei dezarmării pe un teren real. Dovedind încăodată dorința sa de colaborare internațională ,în domeniul folosirii pașnice a energiei atomice, guvernul sovietic a hotărît să aloce pentru fondul internațional de materiale atomice de pe lîngă Agenția internațională pentru energia atomică o cantitate corespunzătoare de materiale dezagregatle, de îndată ce se va ajunge la un acord cu privire la crearea unei asemenea agenții. Proiectul delegației U.R.S.S. cu privire la hotărîrea conferinței șefilor guvernelor celor patru puteri asupra problemelor reducerii armamentelor și interzicerii armei atomice constituie o dovadă în plus a eforturilor sincere constructive ale guvernului sovietic în vederea asigurării păcii. O mare însemnătate are discutarea la conferință a problemei securității europene. In centrul atenției stă proiectul tratatului general de securitate colectivă în Europa, prezentat de delegația sovietică. Uniunea Sovietică considera că, ținînd seama de situația existentă, crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar putea fi împărțită în două perioade. In prima perioadă statele participante la tratat nu se eliberează de obligațiile asumate anterior, dar își iau obligația de a se abține de la folosirea forțelor armate și de a rezolva toate litigiile ce se pot ivi între ele prin mijloace pașnice. In a doua perioadă statele respective își asumă prin tratat în întregime obligațiile ilegale de creare a sistemului de securitate colectivă din Europa, încetînd cu totul valabilitatea tratatului Atlanticului de Nord, acordurilor de la Paris și tratatului de la Varșovia și lichidîndu-se grupările de state create pe baza lor. In dorința de a înlesni o apropiere între punctele de vedere exprimate în problema securității europene, delegația sovietică a prezentat în ședința de joi, 21 iulie, propunerea cu privire la principiile fundamentale ale tratatului între grupările de state existente în Europa. Delegația sovietică a declarat că este gata să studieze și alte propuneri cu privire la securitatea colectivă deoarece un sistem de securitate colectivă în Europa ar crea o situație de încredere între statele europene și nu numai între cele europene și ar face ca Europa, dintr-un teatru de război, să devină o citadelă a păcii și securității. Strâns legată de problema securității europene este problema germană. Acest lucru a fost recunoscut de către șefii tuturor delegațiilor participante la conferință. Unificarea Germaniei ca stat democrat și iubitor de pace ar avea o uriașă însemnătate atît pentru destinele păci în Europa cît și pentru națiunea germană însăși. Uniunea Sovietică a fost întotdeauna și este pentru unificarea Germaniei în conformitate cu interesele naționale ale poporului german și cu interesele securității Europei. N. A. Bulganin a declarat din nou la conferința de la Geneva că guvernul sovietic este gata să facă tot ce depinde de ei în această direcție. Șefii tuturor delegațiilor și-au prezentat punctele lor de vedere în legătură cu problema germană. Opinia publică mondială speră că la Geneva se va găsi terenul care să permită cuprinderea și coordonarea acestor puncte de vedere. Toate popoarele speră că șefii guvernelor celor patru puteri vor depune eforturile necesare pentru întărirea legăturilor economice și îndeosebi a celor comerciale, pentru întărirea legăturilor științifice, culturale, ca mijloace importante în vederea micșorării, încordării internaționale. Lucrările conferinței inspiră încredere și bunăvoință. Popoarele urmăresc cu un viu interes și cu vigilență această istorică întîlnire. Nu se poate să nu se remarce că în timp ce majoritatea comentatorilor aflați la Geneva în aceste zile privesc cu optimism și speranță lucrările conferinței șefilor guvernelor celor patru puteri, există și comentatori care vor cu orice preț, în interesul cercurilor agresive, să mențină atmosfera „războiului rece“. Popoarele din toate țările sunt convinse că marea întîlnire de la Geneva poate avea un rol pozitiv și doresc din toată inima ca ea să constituie un pas însemnat pe calea micșorării încordării în relațiile internaționale, pe calea păcii și securității. PENTRU NOUL AN ȘCOLAR De curînd, la Ministerul Invățământului a avut loc o consfătuire organizată în scopul analizării stadiului pregătirilor pentru deschiderea noului an școlar. Cu acest prilej s-au stabilit sarcinile pentru cuprinderea în învățămînt, în anul școlar 1955-1956, a tuturor copiilor între 7 și 14 ani din întreaga țară, precum și pentru alfabetizarea ultimelor serii de neștiutori de carte. In scopul cunoașterii elevilor care urmează să fie înscriși în clasele I-IV, în ziua de 4 septembrie a.c. va avea loc în întreaga țară o acțiune de verificare a copiilor de vîrstă școlară. Anul acesta se va continua acțiunea de sistematizare a materialului predat în școli, programele școlare urmîmd să fie mult îmbunătățite. De asemenea, s-au luat măsuri pentru asigurarea școlilor cu manuale, la timp și în cantități sporite față de anii trecuți. Consfătuirea a stabilit de asemenea sarcinile legate de urmărirea pe teren a aplicării tuturor prevederilor Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă și trai ale cadrelor didactice. In acest număr : Să perfecționăm metodele de educație comunistă a tineretului. (pag- 2) • Prof. G. Nikolaiev: Aniversarea a 125 de ani de la înființarea Institutului tehnic „Bauman“. (pag- 2) • LE. Moskvina: Intr-o tabără orășenească de pionieri. (pag- 2) • Conf. univ. Otto Schechter: Despre căile de luptă împotriva rămășițelor burgheze din conștiința elevilor. (pag 3) • DISCUȚII. — O. Safran: Să ridicăm probleme și să le dezbatem donoret. (pag. 3) • M. Popescu: învățăminte bogate. (pag. 3) • Prof. I. Pîrvulescu: Deputații în ajutorul școlii. (pag 4) • Recoltarea și păstrarea nutrețurilor. v Pag. 4) ® Sărbătoarea poporului polonez. vPag 4) Să sprijinim activ campania agricolă de vară Roadele muncii harnice Fiecare lucru trecut prin mîinile harnice ale omului dobîndește o nouă frumusețe, strălucește cu o nouă putere. Fiecare lucru răsplătește astfel truda cu care a fost muncit, dind omului, fără greș, neasemuita bucurie a culegerii roadelor muncii sale. Pămintul, muncit cu dragoste, dă mai mult, el se acoperă cu aur. Minunat este în acest an rodul pămîntului, pe care oamenii din Cerătu, satul așezat pe întinsele plaiuri craiovene, îl aduc pe aria bătută de soare. E vreme de sărbătoare aici. Rodul ogoarelor e îmbelșugat și vremea prielnică strîngerii lui. Veselia răsună pe arie în glumele oamenilor, în buduitul batozei, în zumzetul spornic al dinamului. In lumea aceasta veselă de pe arie, dacă pe învățătorul Ion Florea, directorul școlii din sat, nu-l cunoști dinainte, nu-l poți deosebi de ceilalți oameni. Aceeași pălărie arsă de soare, aceeași cămașă cu mînecile suflecate. Dar cînd vocea lui puțină cheamă oamenii, în clipele de răgaz, sub umbrărul de la marginea ariei, ochii acestora, sub sprincenele încărcate de pleavă, se întorc cu atîta atenție spre el. nicit se vede îndată că locul lui aici e deosebit. Oamenii s-au obișnuit de mult să afle, de la acela care le învață copiii, vești din țară și de peste graniță, să asculte îndrumări pentru viata lor, pentru viitorul lor. Zi de zi, în tot timpul secerișului și al treierișului, ca și în întreg anul, tovarășul Florea și ceilalți învățători ai școlii, tovarășul Florică Iordache, tovarășa instructoare Berceanu și ceilalți, își duc munca în rîndurile țăranilor muncitori. Citindu-le ziare la ane, aranjînd vitrine și fotomontaje, discutînd, seara, din casă în casă, cu fiecare, învățătorii si cheamă la luptă pentru înflorirea satului și a țării. Dacă recolta din acest an e deosebit de bogată, aceasta se datorește în bună parte și muncii lor de lămurire migăloasă a metodelor noi de lucrare a pămintului, pe care le folosesc tot mai mulți dintre țăranii muncitori. Și de aceea, acum, învățătorii iau parte și ei, din toată inima, la sărbătoarea recoltei. Bucuria culegerii roadelor pămintului a cuprins din plin și pe copii. Snop peste snop se adună spicele culese de mimnile lor harnice, înșiruiți, cu cravatele lor roșii, de-a curmezișul ogoarelor aurii, pionierii iau zilnic in răspărmiriștile, culegind spicele rămase în urma combinelor și a secerătorilor. Iar cînd termină cu strinsul spicelor, se adună în jurul batozei, împreună cu învățătorii și instructoarele de pionieri, urmărind cu ochi mari de admirație munca iute a oamenilor. Munca învățătorilor în mijlocul țăranilor muncitori, sîrguința copiilor pe miriști, munca tânărului mecanic și a celorlalți oameni de la batoză, la fel de tineri ca și el — ceea ce, de altfel, a făcut ca această arie să fie numită „Aria tineretului" — toate se contopesc, se îndreaptă spre același țel, mereu înnoit, spre biruința luptei întregului nostru popor pentru pline, pentru bunăstare și pentru belșug. V. SAPUNA snopul de grîu adunat niște, la școală. Tov. Ion Florea citește oamenilor ziarul. Pe ogoarele satului Lanurile cîmpiei din sudul Moldovei, holdele bogate de grîu unduiesc în bătaia lină a vîntului Oamenii sînt tot mai grăbiți să strîngă la timp griul care a dat în pîrg. In comuna Independenta din raionul Galati lucrează pe ogoare, alături de țărănii muncitori, și numeroși pionieri și școlari, conduși de învățătorii lor, printre care se numără tovarășii Petelea Badiu, Ana Eliza și Niculina Roșea. Aceștia muncesc cu mult spor, arătîndu-le în același timp elevilor cum să procedeze pentru ca să nu se piardă nici un spic. Pioniera fruntașă la învățătură Antonina Stanciu, cea mai bună elevă a școlii, șefa echipei nr. 1,îndreaptă pe fiecare pionier din echipa sa spre lanurile unde crede că se poate culege mai mult. Prin munca însuflețită a învățătorilor și a copiilor, în numai citeva ore au fost strînși doi saci plini cu spice. Ce n-a mai încăput în sacii aduși a fost cărat cu brațele de către pionieri. Campania recoltării păioaselor în comuna Independența este abia la început. Cadrele didactice și pionierii au hotărît să iasă regulat la cîmp pentru a da un ajutor susținut țăranilor muncitori. H. EUGEN Contribuția școlarilor . Și pe școlari îi preocupă strîngerea la timp și în bune condiții a recoltei. Ei au făcut socoteala că a pierde un bob dintr-un spic înseamnă o pierdere de cereale de aproximativ 120 kg. la hectar. De aceea, zorii cîtorva dimineți i-au găsit pe cei peste 100 de pionieri din comunele Pophidia, Cîrlomânești și Ghidigeni pe tarlalele gospodăriei agricole de stat din comuna Ghidigeni, raionul Bârlad. Intr-o singură zis pionierii din aceste comune au strins spice din care la treierat se vor obține 200 kg. boabe. Aproape 800 de elevi din Iași au ajutat duminică la munca de recoltare în gospodăriilie agricole de stat ale regiunii. Lucrind alături de muncitorii și funcționarii din 17 întreprinderi ale orașului Iași, ei au adus o contribuție însemnată la strîngerea recoltei. ®. Pionierii din satul Traian, raionul Brăila, au hotărît să ajute pe părinții și frații lor mai mari la strânsul recoltei. După ce a participat la seceriș, detașamentul clasei a VI-a s-a organizat pentru a ajuta la treierat. Astfel, pionierii contribuie la strânsul pieței, la ducerea paielor cu tîrîsul, dau paie la batoză cu furca, iar o echipă aduce apă muncitorilor de la batoză. Pionierii mai mici string spice de pe miriști. • Pionierii și școlarii din Vadul Săpat, Raionul Mizil, s-au adunat și au pornit la strinsul spicelor. Ei au reușit să adune 300 Jcg.^ -boabe de grîu de pe tarlalele gospodăriei agricole colective Fîntînele. In întîmpinarea tinerilor pedagogi Școlile din regiunea Pitești, ca și toate școlile din țara noastră, au primit pentru viitorul an școlar o nouă promoție de pedagogi —proaspeți absolvenți ai instituțiilor de învățămiînt superior și ai școlilor pedagogice de învățători și educatoare. Armata spadagogilor noștri se complectează cu un nou detașament, menit să aducă o contribuție însemnată la ridicarea nivelului muncii instinctiv-educative, la înflorirea culturală a satelor. Majoritatea tinerilor pedagogi vor lucra în școlile sătești. M--am aflat în mijlocul lor în zilele cînd își alegeau, în fața comisiei de repartizare, locurile de muncă, și am putut să-mi dau seama nemijlocit de însuflețirea cu care s-au pregătit cei mai mulți dintre ei să-și înceapă activitatea nobilă și frumoasă de instruire și educare a fiilor țărănimii muncitoare, de răspândire a culturii în rîndurile oamenilor muncii de la sate. Mi-am dat în același timp seama cît de mare este răspunderea noastră, a acelora care reprezentăm organele învățămiîntuirii și care trebuie să-i ajutăm pe tinerii pedagogi să pornească de la început pe un drum just, să le înlesnim în cea mai mare măsură munca, să-i facem să se simtă cît mai bine în școlile unde vor păși acum pentru prima dată ca dascăli. " Experiența anilor trecuți ne-a arătat că, acolo unde organele locale ale puterii de stat și aparatul secțiilor de învățământ au aplicat cu consecvență prevederile Hotărîrii partidului și guvernului cu privire la cadrele didactice, creînd condiții bune de muncă și de trai tinerilor absolvenți, rezultatele acestora în munca instructiv-educativă și cultural-politică au fost valoroase. In tradiția de muncă a multor sfaturi populare,primirea și Instalarea absolvenților a căpătat o semnificație deosebită. De exemplu tov. Ladislau Suciu, președintele comitetului executiv al sfatului popular al Costești, sau tov. Constantin raionului Tundrea, președintele comitetului executiv al sfatului popular din raionul Horezu, au stat de vorbă personal cu absolvenții, s-au interesat de nevoile lor, le-au asigurat mijloace de trainsport pînă la școlile trebuiau să lucreze și au controlat unde în timpul anului școlar dacă noii numiți în învățămînt își primesc toate drepturile. Va trebui să obținem ca în noul an școlar lucrurile să se desfășoare la fel în toate raioanele. Toți șefii secțiilor de învățămînt raionale din regiunea noastră vor trebui să urmeze pilda tovarășilor, Nicolae Costea, G. Arsene șeful secției de învățămînt a regiunii Pitești din raionul Pitești, Nicolae Apostolache, din raionul Gostești și Ștefan Neferu, din raionul Băbeni, care au crescut cu multă grijă ,pe tinerii pedagogi și i-au ajutat să devină buni organizatori ai activității instructiv-educative, fruntași între cadrele didactice din raioanele lor. De asemenea, va trebui ca în toate colectivele didactice unde-și vor începe munca tinerii profesori și învățători să se creeze o stare de spirit prielnică unei munci rodnice, așa cum s-a creat, de exemplu, în anul școlar trecut în școlile din Mogoșani (director tov. Ion Marrinescu) sau din Horezu (director tov. Ion Mihut). In mod deosebit a contribuit la rezultatele bune pe care le-au obtinut în munca lor cei mai multi dintre tinerii profesori și învățători grija pe care le-au arătat-o organizațiile de partid și U.T.M. Acestea i-au cuprins în învățămîntul politic, le-au dat un ajutor concret în ceea ce privește îmbunătățirea conținutului ideologico-științific ,al activității în școală și pe tăriîim obștesc. Ca urmare, mulți pedagogi tineri au dobîndit o experiență valoroasă în organizarea muncii instructiv-educative și culturale. Printre ei se numără, de exemplu, tovarășii Constantin Iliescu, de la școala de 7 ani din comuna Brezoi, raionul Loviștea, Ion Mătușoiu, de la școala de 7 ani din comuna Zăvideni, raionul Drăgășani, Florica Dumitrescu, de la școala de 7 ani din comuna Deagurile, raionul Costești etc. Trebuie să spunem însă că, din păcate, mai sunt unii învățători și profesori — e drept, puțini la număr — care nu răspund prin fapte grijii ce li se arată, care ar dori să primească totul de-a gata, care fug de eforturi. Astfel, unii absolvenți din ipiromoțiie anilor precedenți nu s-au prezentat la posturile lor sau le-au părăsit în primele zile de școală. Pe baza experienței acumulate în anii trecuți în munca de primire, de instalare și de ajutorare pedagogică a tinerilor învățători și profesori, comitetul executiv al sfatului popular regional Pitești a luat, în cadrul pregătirilor pentru deschiderea noului an școlar, o serie de măsuri care să ducă la asigurarea unor condiții cât mai bune de muncă și de viată pentru tinerii absolvenți numiți acum în școli. Ca urmare, cele mai multe sfaturi populare raionale și comunale din au asigurat de pe acum locuințe, regiune combustibil, hrană și loturi individuale pentru noii învățători și profesori. In acest an școlar vor trebui înlăturate toate lipsurile care au existat în anul trecut în ceea ce privește primirea și ajutorarea tinerilor pedagogi. Astfel, unele sfaturi populare comunale și unii șefi ai secțiilor de învățămînt au privit cu indiferentă primirea absolvenților, lăsîndu-i să se descurce cum ar putea. De exemplu, în raionul Drăgășani, în zilele cînd absolvenții s-au prezentat pentru a fi îndrumați către posturi, n-au găsit pe nimeni la secția de învățămînt, astfel că nu știau încotro s-o apuce și ce să facă. Au existat și directori de școli ca: Ion Năstase de la școala din comuna Ștefănești, raionul Pitești, care au primit cu răceală pe tinerii absolvenți. Pentru ca astfel de lipsuri să nu se mai repete în noul an școlar, comitetul executiv regional a inițiat o consfătuire cu organele de învățămînt, cu comitetul sindical al muncitorilor din învățămiînt și reprezentanți ai U.T.M. în care s-au dezbătut și s-au stabilit căile cele mai potrivite pentru ca absolvenții care vor începe să muncească în școlile din regiunea noastră să poată desfășura o activitate rodnică. Astfel, s-a hotărît ca intrarea în producție a tinerilor pedagogi să fie sărbătorită în cadrul consfătuirii din august. La consfătuiri se va acorda o mare atenție lămuririi noilor învățători și profesori asupra felului cum trebuie să-și desfășoare munca în prima jumătate a anului școlar. Momentul primului contact cu școala, cu satul și oamenii al tinerilor pedagogi va trebui să aibă de asemenea un caracter sărbătoresc. De aceea, directorii școlilor au fost îndrumați să organizeze întîlniri prietenești la care să participe membrii comitetului executiv comunal, deputații și cetățenii satului respectiv, delegați ai elevilor și pionierilor, pentru ca tinerii pedagogi să se simtă încurajați, să vadă că sînt înconjurați cu dragoste și grijă. Ajutând zi de zi pe tinerii pedagogi în munca lor didactică și culturală, noi sîntem sigur că aceștia se vor strădui să-și pună toată capacitatea și tot devotamentul lor în slujba educării tinerei generații, în slujba construirii socialismului în patria noastră. învățători și profesori delegați la Festivalul de la Varșovia r ( ~ In cele mai multe din sediile U.T.M., j (un calendar special numără zilele care i au mai rămas pînă la Festival [UNK] Foto- ] | grafii, broșuri, afișe colorate și o ] j activitate din ce in ce mai susținută ) arată că acum gândurile tuturor tinerilor noștri se îndreaptă către Varrșovia, orașul-erou, locul celui de al V-lea Festival Mondial al Tineret ] Ilui și Studenților pentru pace și prietenie. ) Delegația ce va reprezenta țara noastră la Varșovia a pregătit numeroase manifestări culturale, sportive și artistice. Mîndria ei este însă ] fansamblul U.T.M., formație de cintece își dansuri care și-a cîștigat o bine- \ meritată faimă la festivalurile de pînăye acum. ) \ Deși are o bogată experiență și unui [ repertoriu impresionant, ansamblul U.T.M. repetă acum mai intens ca un ] (ciodata. „Trebuie să arătăm tot ce) . [ știm să facem dovada măiestriei noast] lire și să ridicăm cu o treaptă maii~ sus reputația de care ne bucurăm. Nu uitați că la Varșovia ne va privi tinsrestul lumii întregi" — spunea zilele tre ] [ cute la repetiție tov. profesor Ma ]rin, directorul ansamblului și dirijorul) l lui principal. ] | In cor. ■ ca și în echipele de dansuri, j (Intîlnim elevi, muncitori, studenți și) | tineri profesori, unii „veterani" ai an ] [ samblului, alții debutanți. Tovarășa profesoară Í cu are numai doi ani de Elena Filipes-) învățăm\.înt. ] \ dar este una din cele mai vechi membre l aie ansamblului. Cu vădită bucurie [deapănă ea, în fața tovarășilor ’mai] \ noi, amintirile neșterse pe care i Le-au lăsat Congresul studențesc de la Praga, Festivalul de la Berlin, Congresul ] Uniunii internationale a studenților j (din 1952, turneul în Polonia si Festivului de la București. Avînd o experiență bogată și o înaltă măestrie artistică, tov. Elena Filipescu este și o pildă de conștiinciozitate. Munca artistică în ansamblu i-a fost de marej (folos și in activitatea din școală.) Elevele ei învață cu plăcere dansurile ( nationale si la serbări au totdeauna ] ( succes. „Sper să realizeze mai mult) [ — spune tov. Elena Filipescu — și J - aș avea o mare satisfacție dacă elevele mele vor ajunge peste cițiva ani să je facă și ele parte din ansamblu. Atunci se vom dansa împreună, vom călători si s ( vom cunoaște mai mult din viata și ] I (munca tineretului lumii". Ansamblul U. T. M. mai numără multi tineri învățători și profesori, ba chiar un director de școală, ca tov. ] 'f Stefan Dont, de la școala de 7 ani din comuna Ciocănești, raionul Răcari. (Printre membrii ansamblului se numă \ \ ră și tov. Miclea Aurel, profesor,) ( sau mai bine zis viitor profesor, pentru că a absolvit facultatea de curînd \ \ și a fost repartizat la școala din co- imuna Drăgănești, raionul Cricov. Estei (firesc ca pe viitorul profesor să-l preo ]cupe deopotrivă Festivalul și noua sa muncă ce l așteaptă cu elevii. > „Plec la Varșovia — mărturisește j I tov. Miclea — cu conștiința datoriei împinite. Mi-am terminat facultatea (deși n-am întrerupt repetițiile la an] \samblu nici in timpul examenelor, iar la întoarcere mă așteaptă munca minunată cu copiii. Am conceput ,chiar] \ planul pentru lecția, de deschidere, la) (voi povesti despre Festival, despre Varșovia, despre Nowa Husta — crasul tineretului — despre tinerii întregii lumi. Activitatea mea de profesor va fi începe sub semnul lozincii Festivalullui: „Pace și prietenie !“ j ț f Profesoara Elena Filipescu, membră a Ansamblului U.T.M. fie Profesorul Marin Constantin, dirijorul Ansamblului U.T.M.