Gazeta Învățământului, 1960 (Anul 12, nr. 546-593)

1960-07-22 / nr. 573

11 Elevii coreeni care au în țara noastră se întorc Prietenie trainică a trecut aproape nouă ani ele când poporul din „Țara dimi­neților liniștite“ a avut de înfruntat crunta urgie a războiu­lui dezlănțuit de imperialiști și slugile lor. Bombele barba­­rilor secolului nostru au prefăcut în ruine și scrum mii de așezări, zeci de orașe înfloritoare, mărturii ale unei mile­nare culturi, au adus urgie și lacrimi în zeci de mii de fa­milii. Atunci, în acele clipe grele, poporul coreean a simțit sprijinul fră­țesc al tuturor popoarelor din țările socialiste. Mii de copii coreeni orfani au găsit în țările prietene un nou cămin, în care, înconjurați cu toată dra­gostea, au fost ajutați să-și însușească tainele culturii și științei, să devină oameni adevărați. In căldura cu care a înconjurat poporul nostru sutele de copii coreeni crescuți și educați la noi în țară s-au contopit sentimen­tele de dragoste, internaționaliste care ne leagă de poporul coreean. Agresorii americani și slugile lor din Coreea de Sud n-au izbutit să fringă dîrzenia poporului coreean, să înăbușe flacăra revoluției socialiste. In anii care au trecut de la încheierea armistițiului in Coreea, poporul Re­publicii Populare Democrate Coreene a izbutit să vindece rănile pricinuite de război, să-și reconstruiască patria, să refacă orașele și satele, uzinele și căminele. Țara noastră este mîiniră că poate înapoia poporului coreean copiii pe care i a primit în anii urgiei războiului, astăzi tineri harnici, mul­tilateral dezvoltați. Reîntorși în țara lor natală, acești tineri nu vor uita niciodată „cea de a doua patrie a lor, Republica Populară Romina", nu vor visa oamenii, poporul care i-a înconjurat cu nețărmurită dragoste. Aceasta este adînca semnificație a festivităților care s-au desfășurat de curind la colonia de copii coreeni din Pîclișa, raionul I­ațcg, cu prilejul reîntoarcerii in patrie a copiilor din această colonie.­ o vestește Kim Ka Bun, tînăra coreeană, prietenei ei, Felicia Reiff, fiică de minei din Lupeni. — Vezi tu. Feli­­cia. Istoria noastră vorbește despre viteazul Ri Sun Sin, luptător nein­­fricat al cărui nume » înspăimînta pe dușmani, pe cotropitori și tră­­dători­— La fel ca și Ștefan cel Mare... — Da, da. Numai că Ri Sun Sin a luptat pe mare. El construise un fel de corabie care mergea pe sub apă și cu care se apropia nevăzut de corăbiile dușmane, aprinzîndu-le. Mulți dintre eroii războiului împotri­va cotropitorilor americani au fost comparați pentru vitejia lor cu Ki Sun Sin- Un asemenea erou a fost maiorul Kim Eun Ok, care cu trei bărci rapide a scufundat o mulțime de vase ale americanilor, răzbunînd moartea părinților noștri. Chipul fetei din Coreea se întu­necă de valul amintirilor dureroase. Felicia își cuprinde strîns prietena de după umeri... încep apoi să vor­bească despre prezent și despre vii­tor, despre minunatele perspective ale construcției socialiste. Grupuri, grupuri, s-au strîns la­­ sat prietenii — elevii coreeni din colonia școlară de la Pîclișa și ele­vii romîni din taberele de la Hațeg,­­de la Săcel, de la Sarmisegetuza, care au venit să petreacă împreună cu tinerii de la Pîclișa aceste minu­nate zile închinate prieteniei-Avîntate visuri tinerești, planuri de viitor, amintiri și impresii ce vor rămîne neșterse Se deapănă pretu­tindeni... Discuțiile despre viitoarea profe­sie sînt la loc de cinste mai în toate grupurile- Viitorii strungari și vii­toarele țesătoare, agronomii și me­dicii de mîine, inginerii și profeso­rii caută să dovedească temeinicia cunoștințelor pe care și le-au însu­­șit în școală. E o mică olimpiadă in care întrebările și răspunsurile de chimie și fizică se încrucișează cu cele de matematică și științele naturale. Căci ori­care ar fi meseria pentru care se pregătește unul sau altul dintre copiii romîni sau co­reeni, fiecare din ei dorește să fie un constructor de nădejde al socia­lismului și comunismului.­iecare colț al coloniei întruchipează o ima­gine a minunatei prie­tenii care leagă pe elevii romîni de cei coreeni, o imagine a prieteniei între popoarele român și coreean. Pe scena din centrul tabe­rei se succed, întîmpinate cu nesfîr­­șite aplauze, ech­ipe de dansuri și coruri ale copiilor coreeni și romîni. Dansului popular romînesc interpre­tat de pionierii din tabăra de la Săcel îi urmează gingașul balet co­reean ,,Evantaiul“, interpretat de fe­tele coloniei din Pîclișa. Cîntecului ,,Măreț pămînt al patriei iubite“, in­tonat de corul taberei de la Hațeg, îi urmează cântecul coreean ,,Odih­nă la muncă“­ Tinerii coreeni au ținut însă să dovedească și cu acest prilej dragostea lor puternică pentru țara noastră. La un moment dat, dacă nu te ai fi uitat pe scenă nu ți-ai fi putut da seama care dintre elevi cîntă, căci corul coloniei de elevi coreeni cînta în romînește cîn­­tecele :,Te iubim tinerețe“ și „Azi e zi de sărbătoare". Pe terenurile de sport se întrec la fotbal, la volei și la baschet echi­pele coloniei de copii coreeni din Pîclișa și ale taberei de copii romîni din Hațeg. In special meciul de fot­bal dă naștere la o dispută deose­bit de însuflețită. Pe celelalte tere­nuri de sport victoriile au fost îm­părțite. La volei au câștigat elevii din Hațeg, în timp ce la baschet băieții conduși de micul Ri Su Nam, o adevărată sfidează vie, s-au dove­dit de a dreptul imbatabili... u există clipă în care directorii-adjuncți ai coloniei, Ion Udrea și Scarlat Drăghici, ca și profesorii Mir­cea Handoca, Maxi­­milian Weber sau Ana Serdenciuc să nu fie înconjurați de copiii co­reeni, care vin să le ceară în cea­sul plecării sfatul ca unor educatori dragi, ca unor adevărați părinți. O mărturie de preț a aprecierii date strădaniilor depuse de peda­gogii care s-au ocupat de îndruma­rea tinerilor coreeni a fost emoțio­nantul miting care s-a desfășurat în colonie cu ocazia vizitei delegației poporului coreean venită să mul­țumească poporului nostru pen­tru grija părintească pe care a purtat-o celor 1700 de copii coreeni orfani, care au trăit și au învățat la noi în țară. Cu acest pri­lej tovarășul Sin Hva Zm, adjunct al ministrului Invățămîntului și Cul­turii din R­­P­­D. Coreeană, șeful delegației, a înmînat, în numele prezidiului Adunării Populare a Re­publicii Populare Democrate Core­ene, ordine și medalii unor activiști de partid și de stat din regiunea Hunedoara și unor pedagogi ai Șco­lii ,,Kim Ir Sen“ din Pîclișa pentru grija deosebită și plină de adincă înțelegere care au purtat o co­piilor coreeni. Fiecare nume rostit de șeful delegației poporului core­ean, fiecare din cei dinstinși cu or­dinul .,Drapelul R. P. D Coreene“ și , Medalia Muncii“ era primit cu ovații de aprobare de copiii coreeni. „Da, aceștia sunt cei mai dragi din­tre cei dragi- Aceștia sunt profesorii noștri iubiți, educatorii noștri, cei care ne-au purtat de grijă în fiecare clipă s­­înt nespus de emo­ționante clipele des­părțirii. Emoționante pentru copiii romîni din școlile regiunii Hunedoara, care au venit să-și conducă la gară prietenii dragi, emoționante pentru copiii co­reeni, care au crescut ani de a rîn­­dul la noi în țară, pentru pedago­gii Școlii ,,Kim Ir Sen" care s.au legat sufletește de acești copii. Gîndurile fiecăruia dintre copiii coreeni care pleacă în patria lor, des­­părțindu se de ospitalierul pămînt al țării noastre, sînt exprimate cu deo­sebită căldură în cuvintele simple ale scrisorii pe care elevii Școlii „Kim Ir Sen“ din Pîclișa au tri­mis-o conducătorilor iubiți ai par­tidului și guvernului nostru : „Permiteți-ne ca înainte de a ple­ca să exprimăm din toată inima pro­funda recunoștință Partidului Mun­citoresc Român, guvernului Repu­blicii Populare Romîne și dv., ca unor dragi părinți, care ne-ați cres­cut și îngrijit cu dragoste fierbinte, părintească și să vă urăm tuturor rămas bun“. Arătînd minunatele condiții de viață și învățătură de care s-au bu­curat în tot timpul șederii în țara noastră, elevii coreeni își încheie astfel scrisoarea : „De aceea, întorși în parte ca fii și fiice devotate ale partidului, vom munci și lupta cu toate forțele noa­stre pentru unificarea pașnică a pa­triei și construirea socialismului, mergînd pe drumul indicat de iubi­tul nostru mareșal Kim Ir Sen și vom fi luptători înflăcărați ai inter­naționalismului proletar. învățat­i în patrie Noi vă dorim din toată inima, ca unor părinți ai noștri, mulți ani și sănătate îndelungată pentru înflori­rea Republicii Populare Romîne, pentru fericirea întregului popor ro­mân, pentru cauza sfîntă a păcii și socialismului. Trăiască prietenia veșnică, fră­țească, de nezdruncinat dintre po­porul coreean și poporul român !D­epărtarea nu poate fi stavilă adevăratei prie­tenii. Adevărata prie­tenie este mai tare de­­cit cel mai tare oțel. Aceste cuvinte, ex­presie a înțelepciunii poporului co­reean, atît de apropiate de propriile noastre zicale populare, erau­­ pe bu­zele, în gîndurile Și în inimile tutu­ror celor care participau la despăr­țire. Legați pentru totdeauna de țara noastră nu numai prin frumusețea anilor copilăriei și adolescenței pe­trecuți aici, ci și prin idealurile co­mune de luptă pentru comunism, care unesc popoarele romín și co­reean, copiii care au crescut și au învățat alături de copiii patriei noas­tre ne rămîn pentru totdeauna dragi și apropiați, asemeni fiilor poporu­lui nostru. AL. CIUCA Dans popular românesc interpretat­e de elevi coreeni, u­n grup de prieteni, elevi romîni și coreeni, petrecând împreună cu prilejul festivității de la Pîclișa intilnirea oamenilor muncii din București cu delegația poporului coreean Sub semnul prieteniei fră­țești între poporul țării noas­tre și poporul coreean s-a des­fășurat în Capitală, la Casa de cultură a studenților „Gri­­gore Preoteasa“, o întîlnire a oamenilor muncii din București și a reprezentanților organiza­țiilor obștești cu delegația po­porului coreean sosită în țara noastră cu prilejul întoarcerii în patrie a copiilor coreeni. Luînd cuvântul cu acest pri­lej, tov. Lin Hwa Zin, condu­cătorul delegației poporului co­reean, a spus printre altele: Poporul coreean a trimis în ța­ra dv. delegația noastră pentru a transmite profunda recunoș­tință a Partidului Muncii din Coreea, a guvernului R.P.D. Coreene și a întregului popor coreean, Partidului Muncito­resc Român, guvernului R. P. Romîne și întregului popor ro­mân care ne-au acordat ajuto­rul lor material și moral atît in timpul războiului, cit și după război. Copiii noștri orfani, îmbrăți­șați in sinul cald al poporului frate român cu 8 ani in urmă, cind ardea flacăra războiului in Coreea, au crescut sub în­grijirea și dragostea părinteas­­că a Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, guvernului R. P. Române și a a poporului român. In țara noastră — a spus în continuare vorbitorul — sub conducerea înțeleaptă a Parti­dului Muncii in frunte cu to­varășul Kim Ir Sen, poporul a depus o muncă uriașă pentru refacerea distrugerilor războiu­lui și îndeplinirea cu succes a primului plan cincinal Astfel, țara noastră posedă în prezent o bază tehnico-materială puter­­nică, care îi dă posibilitatea să-i aducă în țară și să-i in­struiască mai departe, după dorința fiecăruia, pe toți orfa­nii de război care se află in îngrijirea țărilor surori. Aceste condiții permit înapoierea de­­­j finiti­vă a tuturor copiilor co- si­reeni din Romînia. Răspunzînd cuvintelor pline și de căldură ale reprezentanților­­ poporului coreean, tov. Ilie I. Murgulescu, ministrul învăță­­­­mântu­lui și Culturii, a arătat­­ că în decursul întregului răz­­­­boi de eliberare din anii 1950— = 1953, poporul coreean s-a bu­­­­curat de sprijinul și ajutorul­­ Uniunii Sovietice, care a depus­­ toate eforturile pentru regle­­­­mentarea pașnică a problemei­­ coreene, demascind și condam­­­­nind consecvent și ferm acțiu­­­­nile agresive și crimele agre­­­­­orilor americani din Coreea.­­ In susținerea cauzei drepte a­­ poporului coreean o contribuție­­ importantă au adus și țările­­ socialiste. Cind flacăra războiului ar­­e dea încă pe pămîntul Coreei,­­ aproximativ 1.700 copii core­ g­eni, orfani de război, au fost g găzduiți de poporul nostru,­­ care i-a primit cu dragoste. Poporul român se bucură g din toată inima de succesele g poporului coreean, ca de pro­­g­­riife sale succese. Aceste suc­­­­cese constituie o chezășie sigu­­­­ră a unificării pașnice a Co­­­­reei și reprezintă o mare forță­­ care însuflețește poporul Coreei­­ de Sud în lupta împotriva do­­­­minațîei colonialiste. Iind glas urărilor de bine ș j ale întregului nostru popor că­­­­tre poporul coreean tov. minis­ g­era Ilie Murgt­­escu a spus in­­ încheiere: Urăm din toată inima po­­­­porului coreean succese in ja munca de construire a socia­­­­lismului și dorim ca tinerii co­­­­reeni care au fost găzduiți în g țara noastră să-și amintească = cu drag de poporul nostru, de­­ conducătorii noștri dragi, de­­ toți cei care i-au înconjurat și a ocrotit cu căldură părintească. §i străduindu-se să !e sădească­­ în suflet spiritul internaționa­­­­lismului proletar și al frăției g între popoare ^HII IU I I I I I I I I I I I I I IIItH IIltl Ililil I IIIH III I I III inillllllllllilH III I I I I I I I I I I I I I I I I I I IIM ț­­i»!

Next