Gazeta Învățământului, 1960 (Anul 12, nr. 546-593)
1960-07-22 / nr. 573
11 Elevii coreeni care au în țara noastră se întorc Prietenie trainică a trecut aproape nouă ani ele când poporul din „Țara dimineților liniștite“ a avut de înfruntat crunta urgie a războiului dezlănțuit de imperialiști și slugile lor. Bombele barbarilor secolului nostru au prefăcut în ruine și scrum mii de așezări, zeci de orașe înfloritoare, mărturii ale unei milenare culturi, au adus urgie și lacrimi în zeci de mii de familii. Atunci, în acele clipe grele, poporul coreean a simțit sprijinul frățesc al tuturor popoarelor din țările socialiste. Mii de copii coreeni orfani au găsit în țările prietene un nou cămin, în care, înconjurați cu toată dragostea, au fost ajutați să-și însușească tainele culturii și științei, să devină oameni adevărați. In căldura cu care a înconjurat poporul nostru sutele de copii coreeni crescuți și educați la noi în țară s-au contopit sentimentele de dragoste, internaționaliste care ne leagă de poporul coreean. Agresorii americani și slugile lor din Coreea de Sud n-au izbutit să fringă dîrzenia poporului coreean, să înăbușe flacăra revoluției socialiste. In anii care au trecut de la încheierea armistițiului in Coreea, poporul Republicii Populare Democrate Coreene a izbutit să vindece rănile pricinuite de război, să-și reconstruiască patria, să refacă orașele și satele, uzinele și căminele. Țara noastră este mîiniră că poate înapoia poporului coreean copiii pe care i a primit în anii urgiei războiului, astăzi tineri harnici, multilateral dezvoltați. Reîntorși în țara lor natală, acești tineri nu vor uita niciodată „cea de a doua patrie a lor, Republica Populară Romina", nu vor visa oamenii, poporul care i-a înconjurat cu nețărmurită dragoste. Aceasta este adînca semnificație a festivităților care s-au desfășurat de curind la colonia de copii coreeni din Pîclișa, raionul Iațcg, cu prilejul reîntoarcerii in patrie a copiilor din această colonie. o vestește Kim Ka Bun, tînăra coreeană, prietenei ei, Felicia Reiff, fiică de minei din Lupeni. — Vezi tu. Felicia. Istoria noastră vorbește despre viteazul Ri Sun Sin, luptător neinfricat al cărui nume » înspăimînta pe dușmani, pe cotropitori și trădători— La fel ca și Ștefan cel Mare... — Da, da. Numai că Ri Sun Sin a luptat pe mare. El construise un fel de corabie care mergea pe sub apă și cu care se apropia nevăzut de corăbiile dușmane, aprinzîndu-le. Mulți dintre eroii războiului împotriva cotropitorilor americani au fost comparați pentru vitejia lor cu Ki Sun Sin- Un asemenea erou a fost maiorul Kim Eun Ok, care cu trei bărci rapide a scufundat o mulțime de vase ale americanilor, răzbunînd moartea părinților noștri. Chipul fetei din Coreea se întunecă de valul amintirilor dureroase. Felicia își cuprinde strîns prietena de după umeri... încep apoi să vorbească despre prezent și despre viitor, despre minunatele perspective ale construcției socialiste. Grupuri, grupuri, s-au strîns la sat prietenii — elevii coreeni din colonia școlară de la Pîclișa și elevii romîni din taberele de la Hațeg,de la Săcel, de la Sarmisegetuza, care au venit să petreacă împreună cu tinerii de la Pîclișa aceste minunate zile închinate prieteniei-Avîntate visuri tinerești, planuri de viitor, amintiri și impresii ce vor rămîne neșterse Se deapănă pretutindeni... Discuțiile despre viitoarea profesie sînt la loc de cinste mai în toate grupurile- Viitorii strungari și viitoarele țesătoare, agronomii și medicii de mîine, inginerii și profesorii caută să dovedească temeinicia cunoștințelor pe care și le-au însușit în școală. E o mică olimpiadă in care întrebările și răspunsurile de chimie și fizică se încrucișează cu cele de matematică și științele naturale. Căci oricare ar fi meseria pentru care se pregătește unul sau altul dintre copiii romîni sau coreeni, fiecare din ei dorește să fie un constructor de nădejde al socialismului și comunismului.iecare colț al coloniei întruchipează o imagine a minunatei prietenii care leagă pe elevii romîni de cei coreeni, o imagine a prieteniei între popoarele român și coreean. Pe scena din centrul taberei se succed, întîmpinate cu nesfîrșite aplauze, echipe de dansuri și coruri ale copiilor coreeni și romîni. Dansului popular romînesc interpretat de pionierii din tabăra de la Săcel îi urmează gingașul balet coreean ,,Evantaiul“, interpretat de fetele coloniei din Pîclișa. Cîntecului ,,Măreț pămînt al patriei iubite“, intonat de corul taberei de la Hațeg, îi urmează cântecul coreean ,,Odihnă la muncă“ Tinerii coreeni au ținut însă să dovedească și cu acest prilej dragostea lor puternică pentru țara noastră. La un moment dat, dacă nu te ai fi uitat pe scenă nu ți-ai fi putut da seama care dintre elevi cîntă, căci corul coloniei de elevi coreeni cînta în romînește cîntecele :,Te iubim tinerețe“ și „Azi e zi de sărbătoare". Pe terenurile de sport se întrec la fotbal, la volei și la baschet echipele coloniei de copii coreeni din Pîclișa și ale taberei de copii romîni din Hațeg. In special meciul de fotbal dă naștere la o dispută deosebit de însuflețită. Pe celelalte terenuri de sport victoriile au fost împărțite. La volei au câștigat elevii din Hațeg, în timp ce la baschet băieții conduși de micul Ri Su Nam, o adevărată sfidează vie, s-au dovedit de a dreptul imbatabili... u există clipă în care directorii-adjuncți ai coloniei, Ion Udrea și Scarlat Drăghici, ca și profesorii Mircea Handoca, Maximilian Weber sau Ana Serdenciuc să nu fie înconjurați de copiii coreeni, care vin să le ceară în ceasul plecării sfatul ca unor educatori dragi, ca unor adevărați părinți. O mărturie de preț a aprecierii date strădaniilor depuse de pedagogii care s-au ocupat de îndrumarea tinerilor coreeni a fost emoționantul miting care s-a desfășurat în colonie cu ocazia vizitei delegației poporului coreean venită să mulțumească poporului nostru pentru grija părintească pe care a purtat-o celor 1700 de copii coreeni orfani, care au trăit și au învățat la noi în țară. Cu acest prilej tovarășul Sin Hva Zm, adjunct al ministrului Invățămîntului și Culturii din RPD. Coreeană, șeful delegației, a înmînat, în numele prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Democrate Coreene, ordine și medalii unor activiști de partid și de stat din regiunea Hunedoara și unor pedagogi ai Școlii ,,Kim Ir Sen“ din Pîclișa pentru grija deosebită și plină de adincă înțelegere care au purtat o copiilor coreeni. Fiecare nume rostit de șeful delegației poporului coreean, fiecare din cei dinstinși cu ordinul .,Drapelul R. P. D Coreene“ și , Medalia Muncii“ era primit cu ovații de aprobare de copiii coreeni. „Da, aceștia sunt cei mai dragi dintre cei dragi- Aceștia sunt profesorii noștri iubiți, educatorii noștri, cei care ne-au purtat de grijă în fiecare clipă sînt nespus de emoționante clipele despărțirii. Emoționante pentru copiii romîni din școlile regiunii Hunedoara, care au venit să-și conducă la gară prietenii dragi, emoționante pentru copiii coreeni, care au crescut ani de a rîndul la noi în țară, pentru pedagogii Școlii ,,Kim Ir Sen" care s.au legat sufletește de acești copii. Gîndurile fiecăruia dintre copiii coreeni care pleacă în patria lor, despărțindu se de ospitalierul pămînt al țării noastre, sînt exprimate cu deosebită căldură în cuvintele simple ale scrisorii pe care elevii Școlii „Kim Ir Sen“ din Pîclișa au trimis-o conducătorilor iubiți ai partidului și guvernului nostru : „Permiteți-ne ca înainte de a pleca să exprimăm din toată inima profunda recunoștință Partidului Muncitoresc Român, guvernului Republicii Populare Romîne și dv., ca unor dragi părinți, care ne-ați crescut și îngrijit cu dragoste fierbinte, părintească și să vă urăm tuturor rămas bun“. Arătînd minunatele condiții de viață și învățătură de care s-au bucurat în tot timpul șederii în țara noastră, elevii coreeni își încheie astfel scrisoarea : „De aceea, întorși în parte ca fii și fiice devotate ale partidului, vom munci și lupta cu toate forțele noastre pentru unificarea pașnică a patriei și construirea socialismului, mergînd pe drumul indicat de iubitul nostru mareșal Kim Ir Sen și vom fi luptători înflăcărați ai internaționalismului proletar. învățati în patrie Noi vă dorim din toată inima, ca unor părinți ai noștri, mulți ani și sănătate îndelungată pentru înflorirea Republicii Populare Romîne, pentru fericirea întregului popor român, pentru cauza sfîntă a păcii și socialismului. Trăiască prietenia veșnică, frățească, de nezdruncinat dintre poporul coreean și poporul român !Depărtarea nu poate fi stavilă adevăratei prietenii. Adevărata prietenie este mai tare decit cel mai tare oțel. Aceste cuvinte, expresie a înțelepciunii poporului coreean, atît de apropiate de propriile noastre zicale populare, erau pe buzele, în gîndurile Și în inimile tuturor celor care participau la despărțire. Legați pentru totdeauna de țara noastră nu numai prin frumusețea anilor copilăriei și adolescenței petrecuți aici, ci și prin idealurile comune de luptă pentru comunism, care unesc popoarele romín și coreean, copiii care au crescut și au învățat alături de copiii patriei noastre ne rămîn pentru totdeauna dragi și apropiați, asemeni fiilor poporului nostru. AL. CIUCA Dans popular românesc interpretate de elevi coreeni, un grup de prieteni, elevi romîni și coreeni, petrecând împreună cu prilejul festivității de la Pîclișa intilnirea oamenilor muncii din București cu delegația poporului coreean Sub semnul prieteniei frățești între poporul țării noastre și poporul coreean s-a desfășurat în Capitală, la Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa“, o întîlnire a oamenilor muncii din București și a reprezentanților organizațiilor obștești cu delegația poporului coreean sosită în țara noastră cu prilejul întoarcerii în patrie a copiilor coreeni. Luînd cuvântul cu acest prilej, tov. Lin Hwa Zin, conducătorul delegației poporului coreean, a spus printre altele: Poporul coreean a trimis în țara dv. delegația noastră pentru a transmite profunda recunoștință a Partidului Muncii din Coreea, a guvernului R.P.D. Coreene și a întregului popor coreean, Partidului Muncitoresc Român, guvernului R. P. Romîne și întregului popor român care ne-au acordat ajutorul lor material și moral atît in timpul războiului, cit și după război. Copiii noștri orfani, îmbrățișați in sinul cald al poporului frate român cu 8 ani in urmă, cind ardea flacăra războiului in Coreea, au crescut sub îngrijirea și dragostea părintească a Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, guvernului R. P. Române și a a poporului român. In țara noastră — a spus în continuare vorbitorul — sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncii in frunte cu tovarășul Kim Ir Sen, poporul a depus o muncă uriașă pentru refacerea distrugerilor războiului și îndeplinirea cu succes a primului plan cincinal Astfel, țara noastră posedă în prezent o bază tehnico-materială puternică, care îi dă posibilitatea să-i aducă în țară și să-i instruiască mai departe, după dorința fiecăruia, pe toți orfanii de război care se află in îngrijirea țărilor surori. Aceste condiții permit înapoierea dej finitivă a tuturor copiilor co- sireeni din Romînia. Răspunzînd cuvintelor pline și de căldură ale reprezentanților poporului coreean, tov. Ilie I. Murgulescu, ministrul învățământului și Culturii, a arătat că în decursul întregului război de eliberare din anii 1950— = 1953, poporul coreean s-a bucurat de sprijinul și ajutorul Uniunii Sovietice, care a depus toate eforturile pentru reglementarea pașnică a problemei coreene, demascind și condamnind consecvent și ferm acțiunile agresive și crimele agreorilor americani din Coreea. In susținerea cauzei drepte a poporului coreean o contribuție importantă au adus și țările socialiste. Cind flacăra războiului are dea încă pe pămîntul Coreei, aproximativ 1.700 copii core geni, orfani de război, au fost g găzduiți de poporul nostru, care i-a primit cu dragoste. Poporul român se bucură g din toată inima de succesele g poporului coreean, ca de progriife sale succese. Aceste succese constituie o chezășie sigură a unificării pașnice a Coreei și reprezintă o mare forță care însuflețește poporul Coreei de Sud în lupta împotriva dominațîei colonialiste. Iind glas urărilor de bine ș j ale întregului nostru popor către poporul coreean tov. minis gera Ilie Murgtescu a spus in încheiere: Urăm din toată inima poporului coreean succese in ja munca de construire a socialismului și dorim ca tinerii coreeni care au fost găzduiți în g țara noastră să-și amintească = cu drag de poporul nostru, de conducătorii noștri dragi, de toți cei care i-au înconjurat și a ocrotit cu căldură părintească. §i străduindu-se să !e sădească în suflet spiritul internaționalismului proletar și al frăției g între popoare ^HII IU I I I I I I I I I I I I I IIItH IIltl Ililil I IIIH III I I III inillllllllllilH III I I I I I I I I I I I I I I I I I I IIM ți»!