Gazeta Învățământului, 1970 (Anul 22, nr. 1024-1069)

1970-07-10 / nr. 1049

BAZA JUDEȚEANĂ A SIMPOZI 1010I NATIONAL­A CADRELOR DIDACTICE Ptimele două săptămîni au înregistrat faze locale ale Simpo­zil ȚÎrhi national c­u ter„na ”Rolul Și locul educatorului în procesul d s“rod­­nizare a invățămintului“, în județele Gorj, Brăila, Brașov și Suceava. Consemnam cîteva dintre contribuțiile care au dat perso­nalitate și contur acestor manifestări. LA TÎRGU JIU, după cuvîntul de deschidere al prof. Vasile Ro­­­manescu, inspectorul școlar general al județului Gorj și cuvintele de­­ alut ale tov. I. Duna din partea Comitetului județean de partid și C. Ștefanescu din partea Biroului executiv al U.S.I.C., participanții la simpozion au ascultat expuneri prezentate de lector univ. Ștefan Costea, director general adjunct în Ministerul Invățămintului Ro­meo Dascalescu, director adjunct la Institutul de științe pedago­­gice și Leon­­ Topa, cercetător principal la acest Institut. Prof. Ion Jalaba a înfățișat apoi preocupările actuale ale sindicatului învă­țăminte și inspectoratului școlar județean în domeniul informării și stimulari cercetării pedagogice. în lucrările pe secții s-au impus atenției comunicările privind dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor și stimularea dragostei­ lor pentru ținutul natal (educ. Maria Șendroiu și educ. Gabriela Băr­­bulescu), experimentarea unor procedee de cercetare psihopedago­­gică la școlarii mici (înv. Melania Anghelescu), contribuții la ac­țiunea de educare patriotică și estetică (înv. Aurelia Găvănescu și înv. Marioara Petre). Au suscitat de asemenea interesul participanților expunerile prezentate de prof. Ion Blendea despre orientarea profesorului în materialul informațional, prof. G. Pupăză despre valențele educa­tive ale folclorului local, prof. Gheorghe Dinu și Ion Cumpănașu despre unele mărturii inedite de istorie locală, prof. Petre Petraș și Gh. Gogonea despre personalitatea profesorului și procesul educa­țional, prof. Ion Bălăcenoiu despre aplicarea în pedagogie a unor metode matematice, prof. Haralambie Dina, Const. Chiosa și Elena Dabija despre unele valențe educative ale lecțiilor de științele na­turii. LA BRĂILA, cuvîntul de deschidere a lucrărilor simpozionului, rostit de prof. emerit X. Petride și saluturile reprezentantului Comi­tetului județean de partid și al Biroului executiv U.S.S.C. au fost urmate de expuneri făcute în plenară de către prof. Ștefan Rădu­­lescu, prof. Florica Gorincu și prof. Ștefan Pascu. O caracteristică a manifestării de la Brăila au constituit-o con­tribuțiile remarcabile ale filialelor locale ale societăților științifice ale cadrelor didactice, care au făcut ca lucrările să îmbine strîns aspectele cercetării științifice propriu-zise cu cercetarea metodico­­r didactică. Astfel, în domeniul cercetării științifice s-au remarcat stu­diile efectuate de prof. Ion Mustea, prof. Alexandru Moldovan, prof. Angh­el Avram, prof. Ion Lungu, prof. Anastase Popescu și prof. Eu­genia Filipescu. Puncte de vedere interesante cu privire la per­fecționarea unor aspecte ale metodicii de predare au adus prof. Emi­lian Micu, prof. Aristică Albiei, prof. Virginia Andrei, prof. Marin Stratan, prof. Nicolae Stoica, prof. Cornelia Petrea, prof. Ion Mă­­răcineanu. Se cuvine remarcat de asemenea, pentru dezbaterea multilate­rală a unor probleme de actualitate, studiul despre contribuția sin­dicatelor din învățămînt la modernizarea procesului educativ elabo­rat de prof. Corneliu Vîrgolici, prof. Iancu Nedelcu și prof. Con­stantin Sîrbu. LA BRAȘOV, participanții la faza județeană a Simpozionului național au fost salutați de prof. Elena Georgescu, inspector școlar județean, tov. Alexandru Crișan din partea Comitetului județean P.C.R. și prof. Elena Cojan, secretar al Comitetului U.S.I.C. Cu deo­sebit interes a fost audiată apoi comunicarea „Coordonatele progra­mului de modernizare a invățămintului“ prezentată de conf. univ. d­r. George Văideanu, directorul Institutului de științe pedagogice; în continuare, lucrările simpozionului s-au desfășurat în ca­drul a 14 secții, unde au stîrnit în mod deosebit interesul o serie de comunicări cum au fost cele privind contribuția lecturii extrașcolare la dezvoltarea personalității elevilor mici (înv. Melania Moldovan), rolul și metodica exercițiilor structurale (prof. Sanda Ghiuță), rolul și poziția educatorului în perfecționarea procesului de învățămînt (prof. Ion Ciurea și prof. Magda Illy), cunoașterea didactică și cu­noașterea științifică (prof. Al. Găvenea, prorector al Institutului pe­dagogic din Brașov), folosirea izvoarelor istorice în lecții (prof. Ioan Nicoară), aplicarea graficelor în învățămînt (lector Tiberiu Ghe­­ție). Cîteva remarcabile lucrări prezentate de prof. Ladislau Mu­­ranschy și de maiștrii instructori Dumitru Delcea, Antonin Babarie, Ion Ghițoiu și Mihai Brașoveanu au fost consacrate unor probleme de tehnică și tehnologie didactică. LA SUCEAVA, lucrările Simpozionului au fost deschise de sa­luturile pe care le-au rostit prof. Eugen Pleșca, inspector școlar ge­neral, tov. Arsenie Velicu, din partea Comitetului județean de partid și prof. C. Drăgulescu, președintele comitetului U.S.I.C. După o interesantă expunere prezentată de conf. univ. dr. Va­sile Bunescu, lucrările au continuat pe secții, un­de au fost prezen­tate 65 de comunicări și referate. Dezbateri deosebit de vii au fost purtate în secțiile privind predarea la clasele I—IV, limba și lite­ratura română­, istoria, filozofia, matematica și problemele educa­tive, fiind apreciate în mod deosebit lucrările prezentate de înv. Ma­ria Filoș, prof. Teodor Lațiș, conf. univ. Alexandru Vasilescu, prof. Nicolae Cimpoiașu, prof. Marcel Panalache, prof. Mircea Constan­tin, prof. Constantin Ionescu, prof. Ioan Cuciureanu. Din progra­mul dens al secției biologie-agricultură s-au remarcat cercetările cu caracter științific aplicativ cu privire la relația între diferite specii de plante și animale și microclimatul sucevean efectuate de prof. Mircea Sandu, prof. Catinca Cazacu și prof. Gh. Ioanovici. Aspecte interesante și actuale ale activității sindicatelor din în­­vățămînt au prezentat în lucrările lor prof. Adrian Bocancea, prof. I. Coroliuc, prof. Maria Ciornei și prof. H. Rimer. PAGINA 2 ­0T~~ — -----------------------­ UN PAS ÎNAINTE PE CALEA ABORDĂRII ȘTIINȚIFICE A „TELEȘCOLII" INAUGURAREA STUDIOULUI DE TELEVIZIUNE EDUCATIVA Institutul de științe pedago­gice a organizat recent un studio experimental de televi­ziune școlară cu circuit închis. Obiectivele acestuia : elabora­rea unor emisiuni care să se integreze în lecții sau să fie complementare acestora, în scopul sporirii eficienței lor pedagogice, precum și deter­minarea cadrului și condițiilor optime de transmitere a unor astfel de emisiuni. De aseme­nea, studioul își propune să e­­laboreze emisiuni destinate perfecționării și reciclării per­sonalului didactic (în special demonstrații practice de in­struire programată, de studiu prin problematizare, de studiu al structurilor etc.). Zilele acestea a avut loc la studioul experimental , o pri­mă demonstrație publică, la care au participat prof. univ. Mircea Malița, ministrul învă­­țămîntului, ing. Vasile Ale­­xandrescu, adjunct al minis­trului, cadre de conducere din minister, specialiști ai Institu­tului de științe pedagogice, re­prezentanți ai presei. Cu acest prilej a fost prezentată o emi­siune de tip integrat, avînd ca temă „Fiziologia inimii“, trans­misă „în direct“. în continua­re a avut loc un foarte inte­resant schimb de păreri la care și-au spus cuvîntul conf. dr. George Văideanu, directo­rul Institutului de științe pe­dagogice, dr. Alexandru Gheor­­ghiu, șef de sector îl­ Insti­tutul de științe pedagogice, Ion Covrig, redactor șef al e­­misiunilor pentru tineret ale televiziunii și alții. Vorbitorii s-au referit la eficiența didac­tică și economică a televiziunii cu circuit închis, la orientarea investigațiilor colectivului din cadrul studioului experimental în raport cu cercetările exper­ților din circuitele de tele­­școală, la valoarea pedagogică a emisiunilor educative adre­sate școlilor, la specificul și particularitățile „lecției“ tele­vizate în raport cu transmite­rea cunoștințelor prin alte metode didactice. S-a cerut în­deosebi să se elimine din e­­misiunile educative didacticis­mul încruntat și pseuderudit, să li se asigure un stil alert, destins, care să-i facă pe elevi participanți ai acestora, nu spectatori exteriori. Pornind de la constatarea unor caren­țe comune ale emisiunilor de televiziune școlară — prezen­te de altfel și în emisiunea ex­perimentală a studioului de sub egida Institutului de știin­țe pedagogice — prof. univ. Mircea Malița a subliniat fap­tul că televiziunii educative i se cere, ca primă dovadă de maturitate, să depășească con­diția de lecție tradițională transmisă prin intermediul micului ecran, după cum, la e­­poca respectivă, cinematogra­ful a depășit condiția de tea­tru filmat. La rîndul ei emisiu­nea educativă este cu totul alt mijloc instructiv decit lecția „ex cathedra“, ea dispu­­nînd de un număr de mijloa­ce tehnice specifice, avînd legi proprii, un stil propriu, ca și forme proprii de captare și fi­xare a atenției. în ansamblu demonstrația a arătat legitimitatea experi­mentului întreprins de stu­dioul de televiziune educativă al Institutului de științe peda­gogice și utilitatea desfășură­rii lui în continuare, într-un cadru și cu mijloace supe­rioare. Evident, pentru faza urmă­toare a acestui experiment se pune cu acuitate: In strînsă legătură cu fundamentarea di­dactică mai temeinică și cu Îmbunătățirea cadrului tehnic al activității, problema profe­sionalizării. Amatorismul — faptul a fost evident și în de­monstrația efectuată — tră­dează adesea intenții valoroa­se nereușind să le realizeze in mod corespunzător. De aceea este necesar ca emisiunile să beneficieze de întreaga expe­riență profesională acumulată de specialiștii rețelei naționale de televiziune, astfel incit ob­servațiile privind eficiența „teleșcolii“ să pornească de la realizări care să îmbine înalta calificare didactică, pedagogi­că și de specialitate cu capa­citatea artistică și abilitatea tehnică. în acest scop se cere să fie lărgit cadrul colaborării între organismele de speciali­tate ale Ministerului învăță­­mîntului, grupul de studiu de la Institutul de științe peda­gogice și redacția emisiunilor educative ale Televiziunii. H. MIRCEA EXPOZIȚII Expozițiile școlare — mai ales cele care marchează încheierea u­­nui an de activitate educativă — tind în primul rînd să se impună ca un bilanț și ca o demonstrație. Se poate afirma că expozițiile pre­zentate la acest sfîrșit de an de că­tre școlile profesionale și tehnice, de către liceele industriale și șco­lile de specializare postliceală din sectorul construcției de mașini, al industriei ușoare și industriei fo­restiere atestă orientarea către acti­vități cu grad sporit de eficiență și rentabilitate, în expoziția școlilor din rețeaua Ministerului Industriei Construc­țiilor de Mașini, de pildă, ponderea de bază a exponatelor s-a deplasat către panouri și machete de ■­de­monstrație tehnologică, aparate și instalații didactice de înaltă tehni­citate, machetele miniaturale, a că­ror funcționalitate didactică a scă­zut datorită introducerii noilor me­tode și mijloace de predare, ocu­­pînd de astă dată un loc mai mo­dest. ( „Vedetele“ expoziției sunt UNICT­­DAC 1 — primul din seria unor mi­crocalculatoare electrice pe care își propune să le realizeze Grupul șco­lar „Unirea“ din București — apa­rat de măsură universal realizat pentru prima oară în țara noastră și produs în serie mică de către a­­celași grup școlar, aparatul electro­nic de verificare a cunoștințelor și modelul cuptorului electric cu re­­­­glare automată a temperaturii rea­lizate la Liceul industrial de con­strucții de mașini din București, trusele cu piese model pentru de­sen expuse de Grupul școlar „Stea­gul Roșu“ din Brașov și panoul de­monstrativ privind transmiterea mișcării de rotație realizat cu Școa­la profesională a uzinelor ,7 No­iembrie“ din Craiova. Majoritatea lucrărilor prezentate în expoziție sînt în fapt prototipuri de autodotare și chiar de producție în serie pentru laboratoarele șco­lare din întregul sistem de învă­țămînt. In mai mică măsură s-a manifes­tat această orientare pozitivă în expoziția școlarilor din sectorul in­dustriei forestiere. Aici au domi­nat încă micromachetele funcționa­le, iar lucrările realizate în cadrul programului de instruire, deși e­­xecutate cu acurateța, sunt necon­­vingătoare în ceea ce privește funcționalitatea pregătirii elevilor. Expoziția școlilor din rețeaua in­dustriei ușoare este prin excelență o expoziție a producției, care se ca­racterizează prin bun gust, prin îmbinarea simțului artistic cu pre­cizia detaliului și acur­atețea exe­cuției generale. în mod deosebit se remarcă pe această linie adevăra­tele creații în domeniul confecții­lor, tricotajelor, marochinăriei și încălțămintei realizate de grupul școlar F.R.B.—București și grupu­rile școlare din Cluj și Timișoara, în mai mică măsură atestă însă o­­rientarea către creația originală exponatele școlilor profesionale de pe lângă întreprinderile de sticlă și ceramică. Impresia de ansamblu în urma vizitării acestei expoziții este însă neîndoielnic aceea a unui bilanț pozitiv. Mai prețioasă decit acest bilanț poate deveni însă concreti­zarea mai deplină, într-un viitor a­­propiat, a capacităților de produc­ție de care dispun școlile pentru pregătirea muncitorilor și tehnicie­nilor, a marilor disponibilități pe care le au acestea de a deveni u­­nități productive, veritabile micro­­uzine. FLORIN ALEXANDRU Concursurile artistice, festivalu­rile și expozițiile organizate în fie­care an de Consiliul Național al Organizației Pionierilor, capătă o tot mai puternică audiență în rîn­dul copiilor, marcînd an de an un tot mai înalt nivel calitativ. Acest lucru se vede din plin și la Expo­ziția republicană de desene a pio­nierilor și școlarilor deschisă anul acesta în Brașov. Expoziția arată că alături de va­loroase centre artistice care s-au afirmat viguros încă din anii tre­cuți — cum sunt cele de la Vultu­rești și Bolintin Vale — anul a­­cesta au apărut altele noi. Prin realizări deosebite se afirmă, de pildă, pionierii din Afumați — Il­fov, ale căror lucrări se impun prin culori strălucitoare, deosebit de bine armonizate. în ceea ce pri­vește creația plastică, pionierii din județul Ilfov dovedesc anul acesta, alături de cei din județul Argeș, cea mai mare vrednicie. Astfel, pe lângă lucrările copiilor din Afu­mați, se remarcă lucrările celor din Cucuieți, Plătărești, Cernica, Pipera, Voluntari, Giurgiu și altele. Bucureștiul, la rîndul său,­­este mai bine reprezentat decit în anii trecuți. Pe lingă unitățile care au trimis lucrări valoroase și la­ expo­zițiile trecute, în actuala expoziție se impun unitățile de la școlile ge­nerale nr. 95 și nr. 89, ca și cele de la școlile generale nr. 31, nr. 32, nr. 44, nr. 76, nr. 85, nr. 182 și de la Liceul nr. 32. Pionierii din județul și orașul gazdă — Brașov — se afirmă prin creațiile realizate la Casa pionie­rilor, la școlile nr. 14 și nul 12, pre­cum și la școlile din Codlea și Voila. Prin selecții demne de luat în com»»­­ și lucrările pio­nierilor din județul Arad (toate lucrările trimise de aici au fost admise în expoziția republicană), Brăila, Galați, Dîmbovița, Bihor, Iași (menționăm îndeosebi picturi­­le pe sticlă realizate la Casa pio­nierilor ieșeni), Mureș, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Olt. Spațiul de cuprindere n-a per­mis decit expunerea unui număr de 277 de lucrări. Prin valoarea lor meritau însă să fie expuse cel pu­țin 800 din lucrările ce au trecut prin fața juriului care a făcut se­lecția la nivel republican. Conf. univ. dr. ALEXANDRU TOHANEANU 9 EXPOZIȚII • Aspect din expoziția școlilor din rețeaua Ministerului Industriei Construc­țiilor de Mașini Aparat electronic cu scop didactic construit la Grupul școlar „Unirea“ din București ACTION! > DT PERSEMRE în aceste zile, peste 10 000 de profesori stagiari de toate specialitățile parti­cipă la cursurile de pregăti­re organizate de Institutul central de perfecționare a personalului­­ didactic și de filialele acestuia pentru exa­menele de definitivare in învățămînt. In cadrul unui program bogat conținînd prelegeri, seminarii și lucrări practice cursanții se pregătesc pen­tru examenul pe care il vor avea de susținut în perioa­da 25 august — 1 septem­brie. La Institutul central pen­tru perfecționarea cadrelor didactice sînt pregătite in prezent, pentru a fi date publicității, noile programe pentru examenul de defini­tivare în învățămînt și pen­tru colocviul de gradul II. De asemenea, în curind va apare în revista „Colocvii" tematica orientativă, pe specialități, pentru lucrări­le metodico-științifice în vederea examenelor de gra­dul I. Vineri 10 iulie se deschi­de la Sinaia un curs pentru profesorii de limbi moder­ne organizat de I.C.P.P.D. La curs participă circa 300 de profesori de limbi mo­derne din întreaga țară. în afara lectorilor români, au fost invitați să țină prele­geri lectori din Anglia, Franța, Republica Demo­crată Germană, Republica Federală a Germaniei, Sta­tele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. Timp de 20 de zile parti­cipanții la cursuri vor avea posibilitatea să audieze conferințe și să participe la seminarii. Un loc deose­bit va fi acordat celor mai moderne metode de preda­re a limbilor străine folo­site în prezent pe plan­­ mondial 0 microsesiune a tinerilor­­ cercetători Recent, la Institutul de științe pedagogice s-a des­fășurat o microsesiune de comunicări științifice a ti­nerilor cercetători cu te­ma : „Metodologia cercetă­rii științifice in pedagogie”. Inițiată de organizația U.T.C. din cadrul institutu­lui, această acțiune a avut drept scop stimularea mun­cii de cercetare pe care ti­nerii cercetători o desfă­șoară în diversele ramuri ale pedagogiei. Descoperiri arheologice la Obirșia Nouă Obîrșia­ Nouă, satul unde lucrez ca învățător este a­șezat la izvoarele pîrîului Obirșia, la vest de punctul istoric Vădastra și la nord­­vest de localitatea Celei, E­ste un sat modern, cu u­­lițe drepte și paralele, cu oameni harnici și muncitori. In discuțiile cu bătrînii satului, am aflat că uneori, cu ocazia unor săpături o­­bișnuite pentru puțuri, piv­nițe etc., au ieșit la iveală diferite fragmente de pia­tră, țiglă sau ceramică, pre­­­­cum și oseminte și mone­de, cărora însă nu le-a dat nimeni nici o importanță. Devenit atent, i-am­ rugat pe elevii mei să mă anunțe atunci cînd află că se fac undeva săpături. Așa am în­ceput să depistez zonele de relicve istorice și să colec­ționez primele monede. A­­poi, cu ocazia unei lecții de geografie cu tema „So­lul", am organizat cu elevii clasei a IlI-a o excursie la izvoarele pîrîului Obirșia. Aici, în mai, am descoperit, printre altele, fragmente de ceramică. Ulterior am găsit ciocane de aramă, vîrfuri de săgeată, așchii de silex etc. O excursie cu tema „Căutătorii de comori“ ne-a dus la descoperirea unui schelet. Fiind anunțat ins­pectoratul școlar, vestea despre descoperirea noastră a ajuns la Facultatea de istorie-geografie a Universi­tății craiovene, care a tri­mis aici mai mulți specia­liști. Intrucît sondajele fă­cute de aceștia au fost po­zitive, s-au organizat săpă­turi arheologice mai siste­matice și astfel a fost des­coperită o necropolă din secolele VIII-IX, o altă ne­cropolă din secolul XVII, o așezare din secolele II-III. In prima necropolă au fost cercetate 34 de mor­minte, din care s-a recoltat un bogat inventar de cer­cei, pandantive, inele, vase etc. Descoperirile au făcut să crească mult interesul și dragostea elevilor pentru studiul istoriei. înv. Emil DIACONU Consfătuire cu tema: „Cunoașterea personalității copilului“ Nu de mult, inspectoratul școlar județean Dîmbovița, in colaborare cu Comite­tul municipal al sindicatu­lui învățămînt și cultură din Tîrgoviște, au organizat o consfătuire cu învățătorii la care au fost dezbătute teme legate de cunoașterea personalității copilului și de aplicarea principiilor didac­tice în scopul optimizării procesului de învățămînt și al sporirii eficienței lecției. Au prezentat expuneri pe a­­ceste teme prof. Iosif Mărcușanu, director adjunct la Liceul pedagogic din Cîmpulung-Muscel și Ale­xandru Bunescu, profesor de pedagogie la același li­ceu. Acțiunea aceasta se în­scrie pe linia preocupărilor inspectoratului școlar pen­tru perfecționarea cadrelor didactice și va fi urmată de alte întîlniri și consul­tări între cadrele didactice din județ și cercetătorii din domeniul pedagogiei. Pentru amatorii de turism de curând, pe lângă Uni­versitatea populară din București s-a constituit clu­bul „Terra 2000“. Clubul își propune ca, printr-o se­rie de acțiuni adresate spe­cialiștilor, dar și publicului larg să contribuie la intensi­ficarea și popularizarea tu­rismului în țara noastră. Firește, locul de frunte in programul clubului 11 dețin excursiile. Primele excursii organizate de club poartă nume deosebit de atrăgătoa­re : „Acasă la Brâncuși", „Drumul lui Traian in Da­cia", „Itinerar literar", „Pe paralela 45“ etc. Printre numeroasele ac­țiuni pe care clubul le-a introdus în programul său se numără de asemenea dezbaterile tematice „Patri­moniul turistic al României și conservarea lui", „Isto­ricul turismului“, „Pagini din istoria descoperirilor geografice", „Probleme ac­tuale ale cercetării Ter­g,", precum și numeroase expo­ziții, întîlniri cu savanți și oameni de specialitate ro­mâni și străini, ca și pro­grame de filme documenta­re și diapozitive cu teme geografice și turistice. Bogata activitate a clu­bului este completată de organizarea unor concursuri, a unor simpozioane, de în­ființarea unor fonoteci etc. „Tribuna școlii argeșene“ inspectoratul școlar al județului Argeș a elaborat recent, în colaborare cu Co­mitetul sindicatului învăță­mînt Pitești, o interesantă culegere de articole și stu­dii menite să valorifice și să popularizeze experiența dobindită de o seamă de colective didactic sau pro­fesori care, prin activitatea lor neobosită, contribuie la dezvoltarea și perfecționa­rea invățămintului. La rea­lizarea ei au contribuit nu­me de prestigiu ale învăță­­mîntului argeșean, ca prof. univ. dr. Augustin Z. N. Pop, rectorul Institutului pedagogic din Pitești, pro­fesorii Radu Albu, Zenovie Păun, Florin Angh­el,­ Nico­lae Spinei, Aurel Stănescu. Culegerea, care poartă titlul „Tribuna școlii arge­­șene", cuprinde capitole re­feritoare la studiul unor discipline, la metodica pre­dării, la modernizarea in­­vățămîntului, consultații, o­­pinii, puncte de vedere, precum și evocări. Dintre articole menționăm „Coor­donate noi în învățămintul general", semnat de inspec­torul general Florian Dițu­­leasa, „Din istoricul invă­­țământului în orașul Pîr­tești“ de C. Dumitrescu și E. Racilă, „Școala și guver­nul revoluționar de la 1848“ de Augustin Z. N. Pop, „Discuții și precizări în le­gătură cu limba literară" de S. Țepelea, „Uzina și școala“ de D. Codăuș. Muzeu școlar Colectivul profesorilor de istorie de la școala genera­lă din orașul Sinnicolaul Mare, jud. Timiș, a orga­nizat un muzeu școlar cu caracter istoric și etnogra­fic. Cele nouă vitrine ale muzeului cuprind ceramică dacică și romană găsită pe teritoriul orașului: arme, unelte, o bogată și variată colecție numismatică, o în­căpere țărănească, precum și costume naționale in mi­niatură și diferite obiecte vechi de uz casnic. Se gă­sesc, de asemenea, In mu­zeu piese de ceramică lu­crate in stilul specific al regiunii. La colecționarea prețioa­selor obiecte au adus un aport însemnat elevii, membri ai cercului școlar de istorie.L SAMOILA 50 de ani de succese artistice in­ La Oradea a fost sărbăto­recent, intr-un cadru festiv, semicentenarul co­rului sindicatului invăță­­mint. In cele cinci decenii cind promovează muzica corală și arta interpreta­tivă pe meleagurile biho­­rene și în orașul de pe Gri­șul Repede, formația artis­tică a dascălilor orădeni a fost prezentă la toate ma­nifestările menite să con­tribuie la răspîndirea cul­turii. Pentru bogata sa ac­tivitate, pentru rezultatele obținute cu prilejul unor întreceri și concursuri cul­­tural-artistice pe plan local, județean și național, Consi­liul Central al U.G.S.R. a acordat recent acestui cor diploma de formație frun­tașă în activitatea cultu­rală, iar membrilor săi in­signa de „Evidențiat in munca artistică.“ In sala Teatrului de stat din Oradea, sub bagheta neobositului compozitor și dirijor prof. I. R. Botta, corul a susținut de curând, în fata cadrelor didactice, un reușit concert la care s-a alăturat în partea a H-a a programului, semn de prietenie și pre­vi­zuire, corul bărbătesc „Cîntarea Bihorului". Cinestudio - 8 Casa de cultură a tinere­tului din sectorul 8 al Ca­pitalei a luat o inițiativă lăudabilă : aceea de a crea, cu sprijinul Casei centrale a creației populare și al Comitetului pentru cultură și artă al municipiului București, un cinecal­ care va purta numele „Cinestu­­dio­ 8“. In cadrul lui se vor produce filme axate cu precădere pe probleme de etică și, în același timp, se va completa educarea este­tică a tineretului, astfel in­cit el să înțeleagă valorile cinematografice autentice. Printre cei care au îm­brățișat cu deosebit inte­res această inițiativă se nu­mără și numeroși elevi ai școlilor din sectorul 8 care, în aceste zile de vacanță, sunt oaspeți frecvenți ai ca­sei de cultură. „TERRA* Revista Terra, nr. 2/1970, cuprinde în capitolele și ru­bricile sale sinteze referi­toare la dezvoltarea creșterii animalelor în țara noastră (1 S. Gruescu), considerații geografice asupra răspîndirii și concentrării­­ industriei In R.S. România (I. Velcea), tratează despre originea sărurilor ușor solubile din Cîmpia Română (N. Florea), despre fiarta morfodinamică actuală (M. Grigore, N. Po­pescu), dau date despre ori­entul asiatic In literatura geografică românească din trecut (M. Popescu-Spineni), prezintă monografia jud. Olt (Al. Popescu-Slatina), as­pecte economico-geografice ale bazinului hidrografic Trotuș Iulia Văcărașu) sau se referă la folosirea date­lor meteorologice în preda­rea geografiei (R. Seitabla). Cîteva note prezintă date actuale referitoare la rezer­vele de petrol ale lumii (I. Letea), la descoperirea unor zăcăminte de gaze naturale în Marea Nordului (L. Bălă­­uță), la lucrările congresu­lui internațional INQUA, la preocupările și sarcinile co­misiilor U.I.G. în perioada 1968—1972. „Cronica geogra­fică“ a revistei ne informea­ză despre sărbătorirea prof. dr. doc. Vintilă Mihăilescu, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani și a conf. univ. Vasile Ghibedea cu prilejul împlinirii a 65 de ani. Pentru elevi, Terra nr. 2/ 1970 publică lecturi geogra­fice despre Asia, teme cu caracter de g­eografie dis­tractivă, note și informații

Next