Gazeta literară, ianuarie-iunie 1957 (Anul 4, nr. 1-26)

1957-01-03 / nr. 1

* LA CE VETI LUCRA IN 1957 ? In 1957 trebuie să mă căznesc să scriu mai bine şi mai frumos, dacă bine­înţeles afluc primăvara viitoare şi dacă am cer­neală mai gustoasă, înco­lo, nu ştiu exact ce-o să fac. Doresc cititorilor mei mulţi ani şi să se gin­­dească bine la ce gindesc. Tudor Arghez! Dat fiind că de patru ani de zile n-am mai tri­mis la tipar nici o carte, anul 1957 mă prinde a­­glomerat cu două volu­me de versuri originale şi vreo patru de tradu­ceri. Editura Tineretu­lui îmi editează „Dra­goste şi ură“, iar ESPLA — „De la ini­mă cetire". Un volum de „Versuri alese" de Ut­kin, la traducerea căruia lucrez mai de mult, pre­­gătesc pentru editura „Cartea rusă“. Pentru Editura Tineretului tra­duc poezii de dragoste culese din lirica latină (Ovidiu­, Horaţiu, Tibid, Proporţiu, Petroniu), cum şi o plachetă de versuri pentru copii de Milan Forks (poet slovac). La ESPLA am să scot, tot în 1957, un volum de traduceri din poetul ma­ghiar Kiss Jenő. Sunt poate prea multe volume, dar o bună par­te sunt restante din anii precedenţi. Al. Andriţoiu In anul­­viitor mi-ar place să termin piesa mea de teatru în trei ac­te şi să continui romanul început. In afară de a­­ceasta să scriu trei nuve­le, pe care le am în plan. In sfîrșit, să poată apă­rea volumul meu de nu­vele scrise după eliberare sub titlul „Omenie". Cred că e cam mult într-un an, cu atit mai mult cu Cit orice scriitor dorește să dea cititorului literatură. Asztalos István In cursul anului 1957, şi anume în primul­­tri­mestru, vor apărea două dintre cărţile mele: „Din­colo de iarnă", carte de poezie închinată naturii, şi „Colocviu critic", vo­lum care adună o serie de articole şi studii, mai cu seamă despre poeţi şi poezie. Tot in anul viitor intenţionez să ti­păresc două antologii, dintre care una va cu­prinde poezia lirică a anilor 1946—1956, iar cealaltă va fi o antolo­gie a liricii lui Mihai Beriuc, editată în cins­tea celor cincizeci de ani pe care-l va îm­plini poetul. Ambele an­tologii comportă d­e­po­trivă o muncă pe cit de grea, pe atit de ispiti­toare, cum­ şi — mai cu seamă prima — nume­roase dificultăţi de tot soiul. Cea mai mare di­ficultate va consta in aceea că majoritatea confraţilor mei s-au o­­bişnuit cu antologiile al­cătuite în ample şi pre­lungite dezbateri, în care adese­ori prezenţa unui poet in paginile antolo­giei este hotărîtă prin abordarea celor mai co­mune forme ale scruti­nului — şi astfel le-ar putea părea arbitrară şi abuzivă chiar pretenţia mea de a alcătui o an­tologie care să-mi apar­ţină în întregime, ca lu­crare cu fizionomie pro­prie. Faptul e însă de domeniul unei tradiţii mult prea cunoscute pen­tru ca să fie nevoie să mai insist. Mă gindesc doar cu oarecare duio­şie la versurile năzdră­vanului A. Mirea : ,,A fi sau nu a fi-n antologie... Vezi, şi aceasta este o-ntrebare". In prezent (şi cred că şi în viitorul apromat) scriu versuri de inspi­raţie orientală, adică mai precis extrem-orienta­­lă. Probabil că voi pu­blica apoi o carte de poezie despre universul chino-coreean şi despre Siberia. Poate că în anul care vine îmi voi pu­blica volumul de lirică pe care deocamdată îl intitulez „Fluxul memo­riei", — poate că nu mă voi hotărî. Multe sunt considerentele care te pot determina să ti­păreşti sau să nu tipă­reşti o carte. Imi pare rău că trebuie să vorbesc despre­­ viitoarele mele cărţi cam cu certitu­dinea cu care popularul aproape legendarul Topor, prezice fluctuaţiile cli­materice şi mărturisesc că invidiez profund pe acei confraţi care-şi pro­iectează operele lor cu siguranţă şi dezinvol­tură. A. E. Baconsky In anul 1957 voi tipă­ri, la ESPLA, volumul de „Versuri", care ar fi h .­bruit să se cheme: " ..Soare pe Zăpezi". Ce scriu ? " Pun la punct volumul „Stind de vorbă cu scriitorii", cu­­primind convorbiri cu Iriviu Rebreanu, Mihail. Sadoveanu, G. M. I.am­ . firescu, Hortensia Papa­­dat-Bengescu, Mihail Se­bastian, Perpessiciu­s, Tu­dor Vianu­ şi alţii. Lucrez la volumul­­ 11 din „Scriitor şi om" ( prezentări şi amintiri despre scriitori). Am gata pentru ti­par , volumul de versuri „A ■ iubirii cintare a cântări­lor" şi „Cartea dragostei şi a prieteniei". Volu­mul „A iubirii cîntare a cîntărilor" îl predau editurii in ianuarie 1957. Cam­il Baltazar Pregătesc pentru anul care vine un ciclu de poezii lirice intitulat „Co­locviu cu tinereţea". Este un ciclu de poezii lrice, inspirate din tu­multul frămintărilor so­ciale din ultima vreme, in care predominantă este reafirmarea senti­mentului unei încrederi şi convingeri ferme in superioritatea socialismu­lui. In vederea comemoră­rii a 125 de ani de la moartea lui Goethe, care va avea­ loc în martie 1957, pregătesc un volum de poezii de dragoste din lirica marelui poet ger­man. Pe lingă aceasta lucrez şi la o altă cule­gere din cele mai fru­moase poezii de dragos­te din lirica universală. Maria Banuş Nădăjduiesc ca în cursul anului 1957 să pot termina două lucrări de teatru. Prima, intitulată „De doi lei praf de pu­rici", e o piesă care — deşi are un titlu cântic — va fi o dramă a mo­dului cum a trăit şi a murit o parte a intelec­tualităţii noastre din tre­cut. A doua piesă, pe care am numit-o provizo­riu „Bastonul de mare­şal" sper să fie o come­die, după toate regulile genului. Aurel Baranga In primele luni ale anului 1957 va apare la ESPLA „Groapa" După aceasta, tot ESPLA va scoate de sub tipar vo­lumul „Patra“. Editura Tinerelilui Uni. va publi­ca pină la sfirşitul anu­lui următor volumul de navele „Treptele mării", in prima jumătate a lu­nii ianuarie vor depune la ESPLA două piese de teatru : „,Sfintul" şi „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară". Tot în anul 1957 sper să termin ro­manul „Calea negusto­rilor" continuare la „Groapa". . . Eugen Barbu Un volum de versuri va lua drumul tiparului. Lucrez la un roman, in­titulat „Pe muchie de cu­ţit" , a cărui acţiune se Mihai Beniuc Intîmpin anul 1957, cu destule proiecte, dar şi cu cîteva lucrări în curs de realizare. Mă silesc astfel să termin tradu­cerea piesei istorice in versuri „Voievodul" sau „Visul de pe Volga" de N. A. Ostrovski, o evo­care a unei Rusii medie­vale, aproape legendare, în care critica cirmnuito­rilor abuzivi şi înşelă­tori se însoţeşte cu mo­mente de feerie. Şi caut să-mi îndeplinesc anga­jamentul de a oferi, in douăsprezece mii de ver­suri, o tălmăcire cuprin­zătoare a lui Verhaeren. Aş dori ca un prim vo­lum, antologic, să pună la îndemâna cititorilor vreo patru mii de ver­suri din opera poetului flamand; trei mii am tradus deja, îmi adun versuri mai vechi, şi altele inedite, într-o culegere „Cuvin­tele şi lumea", care va fi tipărită la ESPLA. Pentru Editura Tineretu­lui pregătesc un volum de nuvele, printre care va figura şi „Ceaşca"; se va numi, poate, „Co­pilul în braţele sfinxu­lui”, după titlul unei nu­vele inspirate de recen­tele evenimente din Egipt. La aceeaşi edi­tură am încheiat con­tract pentru u­n roman, „Corabia amintirilor". Respectînd un alt con­tract, vreau să scriu pen­tru teatrul „C. Kottara" o piesă care se va che­ma „Casa cu trei bă­ieţi". Radu Boureanu Sînt abia cîteva săptă­­mtni de cînd am răs­puns anchetei întreprinse de „Gazeta literară“. O n­­oită fantezie ar domni in realizarea planurilor mele liter­are în materie de proiecte sunt constant! Cred, de altfel, că un şantier bine organizat este singurul care per­mite derogările, schimbă­rile de ordine şi de e­­tape, interv­ertirea precă­­derilor, introducerea unor edificii noi. Sunt în tipar „Bucuroşi de oaspeţi" şi a doua ediţie a „Cînte­cu­lui de leagăn al Don­căi", merg la tipar cic­lul de poeme „Dialecti­ca poeziei" şi o cărţulie ilustrată pentru preşco­lari şi şcolarii mici. Se află în fază de finisare trei cinturi din „Poves­tea poveştilor" şi conti­nui să păstrez în proiect intenţia de a aduna ver­surile împrăştiate şi de a scoate la iveală pe cele inedite. Aceasta, fi­reşte, sub vechea rezervă ca poemele noi pe care le voi scrie să-mi dea răgazul unor retrospecti­ve. Rămîn la părerea ex­primată de atitea ori că nu scoarţele asigură viabilitatea pădurii, ci se­va care circulă în fie­care arbor. Marcel Bresla su­ rind respect unei bune tradiţii, „Gazeta literară" întreabă ce planuri am pentru anul viitor. In pri­mul rind, ii mulţumesc de întrebare! Insă, înainte de a lăsa închipuirea să se azvîrlă înainte, întrebarea „Gazetei literare" m-a făcut să mă uit în urmă, şi să mă întreb, plin de grijă,, ce am realizat pînă acum... Mă voi mulţumi să scriu in cursul anului viitor un roman, dacă tot ce am învăţat pînă acum mă va ajuta. E vorba despre „Fuga în Egipt”, din care am şi scris mare parte, dar de care sunt profund nemulţumit. Nu ştiu ce va ieşi din ciocni­rea permanentă dintre do­rinţa ucigătoare de a scrie şi dintre îndoială, nelinişte şi neîncredere. Oricum, vreau, cu toată setea sufletului, după cum e de la sine înţeles, să pot scrie în anul 1957, o carte bună, folositoare! Vreau să fiu folositor generaţiei mele, vreau să fie contribuţia mea la creş­terea mai binelui gene­ral, măcar cu­ un strop de apă în viitoarea Mării... Pentru asta, trebuie să ne fi izbit de viaţă, tre­buie să fim îndrăgostiţi până la durere de tot ce scorneşte şi urmăreşte ne­liniştitul geniu uman. Tre­buie să fim mereu la un pas de steaguri, cum spunea un antic. Eusebiu Camilar Un volum de versuri intitulat „Rouă şi lacri­ma", înmănunchind cir­ca 100 de poezii, — majo­ritatea inedite — este una dintre apariţiile pe care le voi avea în 1957. Sunt cuprinse aci diferite cicluri, cum ar fi, de pil­dă, „muzeul de antichi­tăţi" , pasteluri, poezii de dragoste, călătorii, etc. Va mai apare, de ase­menea, un poem de 400 de versuri dedicat litera­turii pentru copii şi in­titulat : „Bot-gros, căţel fricos“, care-şi propune să educe în cei mici senti­mentul curajului şi al în­drăznelii. Un alt volum pe care îl pregătesc pentru tipar la Editura Tineretului cu­prinde cîteva basme în versuri, sub titlul „ Peşte­ra cu poveşti“. Este vor­ba aici, de o consfătuire a tuturor,­ elementelor na­turii, în care fiecare din­tre ele povesteşte ce a putut vedea de-a lungul unei existenţe milenare. Tot pentru copii am scris şi „Prinţul Miorlan“, o culegere de versuri sati­rice care prezintă o ga­lerie de portrete ale celor mici. Irina Cassian In 1957 continui să lucrez la tălmăcirea in romîneşte a „Operelor" lui Cehov şi pregătesc pentru E.S.P.L.A. un vo­lum de .Versuri alese". Micilor cititori le ofer de asemenea un volum de versuri şi o culegere de schiţe, dintre care u­­nele inedite, „Albumul cu poze". Otilia Cazimir După volumul de „Ver­suri alese", care a apărut anul acesta, intenţionez să trimit la ESPLA, pentru publicare, un nou volum de poezii lirice, inspirate din viaţa satului şi din lupta ţăranilor muncitori pentru o recoltă mai ma­re, pentru o viaţă îmbel­şugată. Volumul va cu­prinde vreo treizeci de poezii. Pe­­lingă aceasta, pre­gătesc un ciclu de poezii satirice, în care vor fi su­puse focului satirei aspec­te negative din viaţa noastră, ca birocratismul, ş.a. De asemenea, în revista „Cultura poporului" sau in ziarul „Pravda" in limba sirbă, sper că vor apare poezii cu teme ac­tuale din viaţa muncitori­lor şi ţăranilor muncitori. Vladimir Clocov De cînd colaborez la „Gazeta literară'', arti­colul meu viitor e pro­iectul care mă preocupă. Nu vă ajunge?’ înainte aveam, ca să spun aşa, unele visuri cărora nu ştiam că li se potriveşte noţiunea de proiecte. Să te înşir, ca pe o flotilă de nori în destrămare. O istorie a literaturii române vechi. O monografie despre memorialişti şi călători. O încercare teoretică despre critica structura­listă şi judecata de va­loare. Un eseu despre ironia lui Caragiale. Altul despre sectorul patetic al operei cara­­gialiene. O monografie despre Ion Codru Drăguşanu. Şi, ca o datorie nepre­­scrisă, pentru hoinărelile pe cheiurile Senei, 1927 —1928, un „Ferdinand Brunetière", ad­usum Gallorum. Intre crizele de reverii, lucrez, într-un colectiv prezidat de acad. Al. Rosetti, la o nouă ediţie de „Opere" ale lui I. L. Caragiale, iar într-un alt colectiv, condus de D. I. Suchianu, la un dic­ţionar de sinonime şi a­­nalogii. In ordinea ur­genţei rămîne subiectul articolului viitor pentru „Gazeta literară". Şerban Cioculescu Acum nouă ani mărtu­riseam că ait de glnd să scriu un roilian din viaţa actuală a satului nostru. Romanul nu a apărut în­că. Nu înseamnă însă că nu l-am scris. L-am scris şi încă de două ori. Lu­crez la romanul acesta patru-cinci-şase luni pe an şi intre timp scriu altă carte, care apare, se vin­de, se citeşte şi... se uită. Sînt şapte ani de cînd scriu la acest roman şi totuşi încă nu pot să spun că l-am definitivat. E foarte greu şi, pe măsură ce trece timpul, încep să văd altfel lucrurile, să am o privire mult mai cu­prinzătoare asupra eroi­lor. Romanul merge pînă în perioada înlăturării Ultimelor elemente feuda­le şi va continua pînă în anul 1949, cînd începe să se pună ascuţit lupta pentru transformarea so­cialistă a agriculturii. De poezie mă ocup mai puţin, fiindcă în momen­tul de faţă 10—12 ore pe zi îmi ia romanul. Mai am un număr de poezii nepublicate încă în volum pe care, mai Urzi­u, probabil că am să le string într-o carte. Dar pe primul plan stă roma­nul, pe care vreau să-l dau editurii in primăvara viitoare. Dacă nu va ieşi un roman în adevăratul înţeles al cuvîntului, sper să fie o povestire de ma­re amploare. Sînt însă foarte exigent şi arunc tot ceea ce mi se pare că nu este bine realizat. Mai bine să arune eu, de­cit cititorul. Mai ales că romanul este scris pentru cei mai exigenţi şi cei mai pretenţioşi cititori: ţă­ranii. Dacă voi reuşi sau nu, asta rămîne de văzut. Dumitru Corbea se voi face în 1957 . In primul rinel voi aş­tepta apariţia volumului meu de articole şi cronici literare, programat pen­tru 1956 şi amînat de ESPLA pentru 1957. A­­poi, intenţionez să scriu o carte, „Restituiri“, des­pre o serie, de scriitori dintre cele două războaie. Şi, fireşte, mereu, mereu cronici literare. Ov.­s. Crohmălniceanu In anul care vine voi publica o piesă de tea­tru in trei acte, la care am lucrat in vara tre­cută : „Arborele genea­logic". Este vorba aici de o galerie de portrete ale vechii aristocraţii care se mai cramponea­ză de embleme şi bla­zoane vechi, se împău­nează cu aureola unui arbore genealogic, şi cul­tivă un dispreţ aristo­cratic pentru tot ce nu­-i de singe nobil. Figura centrală a piesei — Su­­zana Manea-V­oineşti — ascunde sub aparenta strălucire nobiliară cele mai josnice tare ale unei clase decăzute. De asemenea intenţio­nez să public două nu­vele, care sunt şi ele de acum terminate. ..Alt­undeva“ şi „O vinde­care miraculoasă". In ambele nuvele tema centrală dezbate proble­ma capacităţii regenera­toare a noilor relaţii care se stabilesc astăzi între oameni, a dragos­tei care-i leagă­­pe oa­meni, făcîndu-i mai buni, mai generoşi şi mai în­crezători în viaţă. Lucia Demetrius Aş vrea să izbutesc a scrie în anii următori o colecţie de „Biografii contemporane", care să reprezinte pentru gene­raţia care acum are în­tre treizeci şi cincizeci, sau cincizeci şi ceva de ani, ceea ce reprezintă „Cronica de familie" pentru clasa dominantă din Romînia ,dintre..1860 şi 1950. Această genera­ţie are o istorie care trebuie scrisă. Petru Dumitriu In anul care vine va vedea lumina tiparului romanul „Pe urmele zim­brului" a cărui acţiune se petrece in 1847. Eroul e un tinăr francez, secre­tarul lui Lamartine, care aduce din partea aces­tuia scrisori pentru revo­luţionarii romîni. Străbă­­tînd Europa, el intoneşte stări prerevoluţionare. Sosit in Principate, fla­căra revoluţiei ii ajunge din urmă. Voi mai pu­blica în Editura Tinere, tutui o naraţiune în ver­suri „Isprăvile lui Hera­kles". In februarie 1957, Tea­trul Naţional va repre­zenta piesa mea .,Doctor Faust vrăjitor“. Mai adaug că ESPLA îmi va tipări un mare volum de poezii, parte publicate, parte inedite, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate poetică. Victor Eftimiu In primele luni ale a­­nului voi termina un articol mai cuprinzător despre opera literară a lui Cezar Petrescu. Pină la începutul verii cred că voi putea st­ringe la un loc, intr-unul singur, mai micte articole pe care le-am publicat în ultimii doi ani, cu privire la une­le aspecte și probleme ale prozei noastre realist­­socialiste. „Gazeta lite­rară" mi-a promis să-mi adăpostească un șir de însemnări despre scri­itori şi aspecte literare de azi şi din anii 1920-1944, despre care nu s-a scris in ultimii ani.. Mă gindesc de aseme­nea să pot înainta bine în pregătirea unei ediţii critice ample a operei lui Duiliu Zamfirescu. Mihai Gafiţa La începutul anului ce se deschide va apare la ESPLA un volum de arti­cole intitulat „încercări critice“. Intenţionez să scriu un ciclu de­­ artico­le despre poezia noastră nouă. Ciclul va cuprin­de două serii : a) opt sau zece micromonografii, b ) cîteva articole de proble­me ale poeziei noastre. E posibil să mai scriu şi altceva. Paul Georgescu Pentru anul 1957 pre­gătesc al doilea volum de versuri, care nu poar­tă încă nici un litlu. Noua carte va cuprinde — cum am mai spus undeva — unele poezii scrise din 1954 pînă azi, în majoritatea lor publicate în revista Steaua". Aş dori să în­­mănunchiez in această culegere şi unele ver­suri — nu multe — ine­dite, mai ales de dra­goste. Asupra calităţii lor se va pronunţa — sper — critica şi, ceea ce aş dori mai mult, cititorii. Aurel Gurahianu Actualmente revăd un volum intitulat „Drumuri literare“ care va cuprin­de o culegere de studii literare scrise în ultimii ani. Pentru 1957, inten­ţionez să lucrez o nouă monografie Caragiale, mai amplă decit cea apărută pentru care am adunat şi materialul şi un studiu despre proble­matica romanului în le­gătură cu începuturile romanului românesc. Silvian Iosifescu Definitivez comedia „Care pe care", pentru a putea fi dată în lucru, în stagiunea aceasta, la T­eatrul Naţional din Iaşi. Şi scriu ultimele pagini ale unei cărţi au­tobiografice, închinată satului natal, care se va chema probabil „Din neagra ţărănie". Ion (strat) Voi Lucra in 1957 un poem închinat Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, cu prilejul ce­lei de a 40-a ei ani­versări. Un altul, care e inspirat de­ cele vă­zute in Japonia şi care poartă provizoriu titlul „Hirosima”, va­­apare, cred, chiar la începutul anului. Peste puţină vreme, de asemenea, cititorii vor avea la indemină in­­mănunchiate într-un vo­lum de peste 500 de pa­gini — „Poeţii libertă­ţii“ — o bună parte din traducerile mele de după 23 August. Şi tot în 1957 va vedea lumi­na tiparului versiunea romînească a lui ,,lanoş Viteazul" de Petőfi, pe care am predat-o de mult Editurii Tineretului. Pentru ESPLA pregă­tesc un volum de tăl­măciri din poezia lui Nicolas Guillen. In sfîr­şit, m-am angajat să realizez o culegere ma­sivă de versuri din Pe­tőfi şi alta, la fel foar­te cuprinzătoare, din Ady. Mă simt apoi îndem­nat să scriu reportaje, în care vreau să împăr­tăşesc cititorilor noş­tri unele din realităţile interesante cu care am luat contact în călăto­riile întreprinse în ulti­mul an în Japonia, Bel­gia şi Franţa. Eugen Jebeleanu anilor 1953, 1954, 1955, în răstimpul cărora am conceput, elaborat şi ter­­minat poemul dramati în versuri „Ruxandra şi Timotei", un imn al dra­gostei şi al sacrificiului pentru o cauză înaltă Fac ultimele retuşuri, de­oarece trebuie să mă grăbesc ; anul 1957 mi­­aduce o mare bucurie : împlinesc 69 de ani. Bi­neînţeles, socotesc aceas­tă cifră nu ca un sfîr­­şit, ci ce­ un adevărat început. Mestec în minte mai multe proiecte, şi cel care va bate întîi la poarta creaţiei .nete va fi cel binevenit.. Titluri şi subiecte, daţi-mi voie să nu vă spun, fiindcă trezesc .. interesul adora. Al. Kiriţescu Alcătuiesc pentru E.S.P.L.A. o culegere de „Versuri alese“. Şi-mi continui, strădania de a-l face cunoscut cititoritor noştri pe Esenin, din care va apare, in tradu­cerea mea, un volum de „V­ersuri". George Lesnea De curind am început să scriu un ciclu de sone­te bănăţene. In anul vii­tor, sper să continui lu­crul la acest ciclu. Pe lingă aceasta, imi propun să mai scriu alte opt poe­zii, care au ca temă ac­tualitatea. E mult de cînd mă străduiesc să găsesc un nou timbru liric in poeziile mele. N-am reuşit însă să ajung decît la în­cercări, fragmente care încă nu mă satisfac. Am, de asemenea, și unele proiecte de scrieri în proză, In care s-ar îm­bina actualitatea cu trecu­tul. Nutresc şi intenţia de a continua o nuvelă începută mai de mult, din care am realizat pînă a­­cum abia o parte şi pe care urmează s-o rotun­jesc şi să o duc pînă la capăt. Istoria culturii, în legătură cu tradiţiile pro­gresiste ale publicisticii germane bănăţene şi a trecutului vieţii teatrale germane din Banat, mă preocupă în mod deose­bit. Nădăjduiesc că anul care vine îmi va oferi bucuria de a mă consacra mai mult îndeletnicirilor scriitoriceşti. Franz Liebhardt In momentul de faţă lucrez la o piesă într-un act, legată — ca şi „Oaspetele din faptul serii" şi „Hanul de la răscruce" — de problema păcii şi a războiului. Totodată mă preo­cupă (ceea ce în dra­maturgie e un început efectiv de lucru) ideea unui „Vlad Dracul". Dar acesta e un pro­iect temerar şi care nu va fi realizat probabil decit într-un număr oarecare de ani. Pentru 1957 am schiţat liniile unei piese în care voi încerca să dezbat cite­­va aspecte, ce mi se par esenţiale, ale fizio­nomiei generaţiei tine­re postbelice. Horia Lovinescu In prezent lucrez la o piesă de teatru, intitulată „Comedia tristeţii". Nă­dăjduiesc să o termin pe curînd. Este vorba în a­­ceastă lucrare de cîteva vicii contemporane... Tot pentru 1957 pregă­tesc o piesă, căreia n­i i-am aflat încă nimic­. Va fi o dramă — da, nu altceva și, spre regre­tul meu, lipsită de umor. Muncesc de asemenea la un studiu — gînd mai vechi — despre arta lui Caragiale. In sfîrşit, s-ar putea ca in cola-,­borare cu Moni Ghelerter, să redactez un scenariu de film după „Ziariştii“. Al. Mirodan In curind voi preda la tipar romanul „Fericitul negustor". Lucrez acum la volumul de nuvele ,,Hotel Tristeţe" care va fi şi el gata pentru tipar în cursul anului 1957. Francisc Munteanu Despre planurile mele pentru anul viitor, da­­ți-mi voie să vă vor­­besc în cîteva propo­ziţii. In primul rind caut să termin lucrările ce nu le-am putut termina in anul trecut, despre care, dacă-mi aduc bine amin­te ,am vorbit la începu­tul anului 1956 chiar in coloanele „Gazetei lite­­rare". Cu acest prilej, urez cititorilor noştri un an nou mai bogat in cărţi şi în cititori. Şi un an bogat in manuscrise, redacţiei dragi. Nagy István Intenţionez ca , în a­­nul ce vine să tipăresc la ESPLA un volum care să înmănunchieze cîteva dintre piesele pe care le-am scris pină astăzi. Cred că în acest volum va apare o pie­să consacrată vieţii din cadrul unui lagăr de exterminare, intitulată „Pe un pat de sein­­duri“. In afară „Pre­ludiului" şi a „Fami­liei Kovács" volumul va mai cuprinde şi ultima piesă de teatru. Acum lucrez la cele din urmă transformări în vederea definitivării textului acestei ultime piese. Ana Novak Avind în vedere come­morarea primei jumă­tăţi de veac de la răs­coalele ţărăneşti din 1907, am crezut de da­torie scriitoricească să dau precădere acestui e­­veniment, care a însem­nat pentru elevul de pe băncile şcolii de atunci cea dinţii zguduire de conştiinţă a viitorului om şi scriitor. Ca atare, re­văd şi revizuiesc textul romanului „1907“ apărut acum vreo două decenii in trei volume: „Mane, Tekel, Fares“, „Noi vrem pămînt“, „Pămînt, mor­­m­înt“. Cred că titlurile spun îndestul pentru cei rare vor fi uitat cuprin­sul romanului ori nu-l cunosc încă. Apoi, voi reveni la continuarea romanului „Vladim", care va apare la ESPLA, și la romanul, (Continuat în­­ a­­- IV-a) desfășoară in timpul războiului. Totodată, scriu un poem — ,,Ovidiu".. ea-©' s’3 $ Anul 1957 este pen­tru mine compilarea 'Wiki.ps­m ■I Nr. 1 (147)-joi 3 ianuarie 1957 TT GAZETA LITERARA

Next