Gazeta literară, ianuarie-iunie 1961 (Anul 8, nr. 1-27)
1961-01-01 / nr. 1
Anul VIII nr. 1 (355) 1 ianuarie 1961 SĂRBĂTOAREA REPUBLICII In ziua de 30 Decembrie, anul acesta se împlinesc 13 ani de cînd poporul nostru proclamînd Republica Populară Romînă a aruncat restul care-i stinjenea drumul spre construirea unei vieţi noi. Multe sînt popoarele din lume care şi-au scuturat în ultimele decenii, monarhiile de pe grumazul lor. Toate au simţit prin asta o uşurare de neuitat. Amintirile pe care le-au lăsat monarhiile şi regii pretutindeni sînt pretutindeni odioase. In ţara noastră însă Republica înseamnă mult mai mult decit abolirea unei monarhii. La noi „Republica Populară ..Omma“ înseamnă Preluarea deplină de către popor a tuturor puterilor în stat, înseamnă Aducerea poporului la conducerea destinelor sale, nemijlocit. Proclamarea Republicii în ţara noastră a însemnat nu numai răsturnarea monarhiei, dar şi îndepărtarea celor de pe urmă reprezentanţi ai burghetţiei şi a, tuturor forţelor reacţiunii, grupaţi în jurul camarilei. Republica Populară Romînă înseamnă forma de stat a dictaturii proletariatului şi, prin aceasta, trecerea la cea de a doua etapă a revoluţiei populare, la revoluţia socialistă, parte a aceluiaşi proces unic revoluţionar neîntrerupt. Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în statul democrat popular, a pornit la organizarea planificată a economiei naţionale, punînd la temelia acesteia politica de industrializare socialistă. Sunt treisprezece ani de-atunci. Urmînd cu fidelitate linia învăţăturii marxist-feniniste şi conducînd cu fermitate şi înţelepciune procesul de construire a socialismului, Partidul Muncitoresc Român şi-a văzut încununată această operă cu succesele extraordinare de astăzi. Cu aceasta s-au îndeplinit sarcinile trasate de Congresul al 11-lea al Partidului Muncitoresc Român, care au asigurat creşterea planificată a nivelului de trai al celor ce muncesc. Trebuie adăugate la aceasta rezultatele strălucite obţinute în desfăşu-—- ’--»** •» ’ptut’şî culturale. Analfabetismul e doar o tristă amintire. Invăţămîntul de toate gradele, ştiinţa, arta şi cultura, înfloritoare ca niciodată în trecut, au devenit astăzi un bun al maselor. Conştiinţa socialistă triumfă tot mai mult în lupta cu rămăşiţele şi influenţele ideologiei burgheze din mentalitatea oamenilor. Preocuparea capitală şi constantă a partidului şi guvernului de a făuri un trai tot mai bun maselor, a izbutit să creeze în ţara noastră tuturor oamenilor muncii, condiţii de viaţă pe care nici nu le puteau visa altădată. Viaţa a confirmat justeţea concepţiilor marxist-feniniste aplicate fără abateri de Partidul Muncitoresc Român. Azi, aceste concepţii a fi creat în omenire marea forţă a sistemului socialist mondial. Cu drept cuvînt Declaraţia consfătuirii de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti constată : „Principala trăsătură distinctivă a timpurilor noastre constă în aceea că sistemul socialist mondial se transformă în factor hotărîtor al dezvoltării societăţii omeneşti“. In darea de seamă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la plenara din 19—20 decembrie 1960 a C.C. al P.M.R., se arată în acelaşi sens că : Unitatea şi forţele mereu crescînde ale lagărului Socialist reprezintă o garanţie de nădejde pentru fiecare ţară socialistă împotriva atentatelor reacţiunii imperialiste şi asigură, în cadrul întregului sistem socialist, victoria deplină "a socialismului. Republica Populară Romînă e parte integrantă in sistemul socialist mondial, la care îşi aduce contribuţia sa de forţă, rod al dezvoltării uriaşe a puterii ei industriale şi agricole. Toate siccesele la care sîntem părţii şi pe care le vedem cu ochii, sînt rezultatul noilor condiţii create în Republica noastră populară. Ce a adus Republica Populară Romînă în viaţa oamenilor simpli ? Analfabeţii de altădată iau de la biblioteca căminului cultural, Război şi pace al lui Tolstoi. Pe Donul liniştit al lui Şolohov, le citesc şi le discută. Copiii lor sînt azi bursieri în cămine studenţeşti, învaţă la universitate tainele energiei atomice, studiază posibilităţile călătoriilor cosmice, sau pilotează avioane cu reacţie care zboară cu o viteză mai mare decît a sunetului, cei care altfel ar fi continuat să meargă desculţi. Copiii de 14 ani din cel mai îndepărtat cătun se pot înţelege azi cu orice turist francez rătăcit pe acolo, în limba lui Molière. Mii şi zeci de mii de flăcăi din sate, care altfel ar fi continuat să mîie cu un strujean doi boi costelivi, încalecă şeile tractoarelor, seceră şi treieră cu combine. Colectivizarea agriculturii a transformat adînc mentalitatea şi preocupările oamenilor die îa ţară. Azi ţăranii nu mai vorbesc despre vîrco- laci care măruncă luna sau de an rău fiindcă s-a uitat soarele înapoi, ci de agrotetlică, de îngrăşăminte chimice azote», de productivitate, de zootehnie, de asolamente. Joacă şah la căminul cultural, fac recenzii de cărţi la biloteca satului. Copiii nu mai joacă la rea, ci fotbal şi volei. Unii din « ajung şi în echipa naţională si ng să joace la Moscova şi Paris, iu dansează dansuri populare şi ajig pe scenă tocmai la Londra ca scîştige premiul întii. Filarmonica,chestra simfonică radio, cîntă Chin şi Beethoven la cluburile muncieşti şi întreprinderi. Muncitorii şi fanii fac coruri, orchestre, echipele dans, echipe de teatru, se ridi dintre ei solişti care ajung în ansambluri celebre sau la operă, ferii au deschise în faţa lor toate posibiltăţile. Continua dezvoltare economiei naţionale ca şi a vieţii culturale cere tot mai mulţi specişti, încă multe talente. Întrecerea deschisă orizon- L 'J, o 4.*r g Stitij vrejn.’ic • tz » f*.ce om. In staţiunile Imaterice şi balneare de Ia mu» sau de Ia mare, pe unde nu călcaitădată picior de muncitor decît de pentru a cosi peluzele sau a mira străzile, trec azi la odihnă sute» mii de muncitori, anual. Oamenii muncii, mai mulţi veniţi din sate, fabrică, arcli în ţara noastră, maşini de ,t felul, de la cele mai delicate f® la uriaşele transformatoare efecte, fac vapoare şi locomotive, capane şi tractoare. Mai merg şi India, şi în Goreea şi în China monteze fabrici, uzine şi rafinări cu utilaj făcut tot de ei. Prestigiul Republicii Populare Române, ca stat, a creat în lume considerabil. Ţara nouă e stimată şi preţuită. Glasul ei, eile şi concepţiile ei sănătoase şi ascultate şi luate în seamă. La Organizaţia Naţiilor Unite, la Unesco, în conferinţi internaţionale, la congresele morale, reprezentanţii noştri, oamei noştri de ştiinţă ridică probleme de interes mondial şi le susţin succes. In frontul unit al ţări! socialiste, In frunte cu marea linie Sovietică, credincioasă principiilor ternaţionalismului proletar, ţara lastră păşeşte pe calea marilor viemi. înaintea noastră, orizontul desen de liniile directoare ale programul de dezvoltare a economiei nionale în perspectivă, e larg și lumos. în Republica Populară Romînă socialismul a învins iar respectivele lui sînt nemărginite. El.iduc înainte, sigur și drept, la emunism, la primăvara omenirii. Demostene BOTEZ „gazeta literară“ urează cititorlor şi „La mulţi ani!” ORGAN SAPTAMINAL AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN R. P. R. Cîntec pentru Republică Eşti codana, vatră-n vicuri legendară. Reavăn e pămîntul, . .ci nou îl ară. După vîrsta crudă nu ai trup de horă Dar îţi saltă vremea anul într-o oră. Boiul crud de fată zările îl cheamă, Şi pe calzii umeri ţi-ai lăsat maramă, Nu-i din Gorj, din Argeş, borangicul lunii. Nu-l ţesură-n stratul norilor lăstunii, Nici făpturi de-albastră ceaţă din poveşti ; E marama albă de la Săvineşti Unde cîntă-n fire de păianjen, strune, Alăuta vieţii noi spre nopţi străbune şi ţi-a pus Bicazu-n deget ţară-fată bept inel barajul cu o nestemată ; Zestrea ţi-aş cînta-o, zestrea care creşte, Dar sărac mi-e graiul şi-am puţine „cleşte“ Tot ce e adaos împlinit să număr, Cînd porţi uriaşă soarele pe umăr. . - » 'V A.. ’H Radii Ţara Izbită milenii, bătută de grindini şi foc, Neclintită-ai rămas, Tu, mireasă trezită din piatră carpată. O mie de ape Ţi-au plîns şi îţi rîd azi în glas, Amiezele toate, în joc, Iţi trec peste frunte Borangicul zărilor vaste. Credinţa ta mută şi munţii din loc Cu inima şi cu braţele noastre. Cuvîntul de pace Ţi-l leagănă Dunărea-n jos Să-l cînte marea şi-oceanul Altor ţărmuri, altor gînduri şi spaţii. Inima ta de roşii luceferi Pulsează armonios In lumeştile noastre noi constelaţii Luminii-nflorite în ochii vrăjiţi, de mires, In toţi luceferii constelaţiei noastre, Luminii ce cîntă-n cascade de la pămînt pîn-la astre, Cu vocea mulţimilor, Cîntecele mele toate, cîntaţi-i l. Ion brad. Tovarăşi, Consfătuirea noastră are loc la cîteva luni după lucrările celui de al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, eveniment de însemnătate deosebită în istoria poporului nostru. Congresul a făcut bilanţul unei perioade de mari realizări în decursul Căreia socialismul a Învins în patria noastră, şi a trasat programul unei etape noi în dezvoltarea ţării — etapa desăvîrşirii construcţiei socialismului. Ne aflăm într-un montent istoric de o importanţă excepţională, caracterizat printr-un mare avînt al întregului popor muncitor pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de al 111-lea Congres al Partidului nostru cu privire la planul economic de şase ani şi la cei de perspectivă. Ţara noastră va deveni în următorii zece-cincisprezece ani o ţară industrială dezvoltată, cu o agricultură multilaterală şide înaltă productivitate, în care producţia şi consumul calculate pe locuitor, vor ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic, iar întregul popor se va bucura de condiţii de viaţă demne de epoca socialismului victorios. Sarcinile cuprinse în raportul Comitetului Central, prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congres au şi început să fie traduse în viaţă,constituind un vast program concret de muncă şi creaţie. Istoricele victorii ale întregului nostru lagăr, în frunte cu Uniunea Sovietică, au darul să ne dea un sentiment de mîndrie şi de neţărmurită încredere în forţa socialismului. Sub ochii noştri ştiinţa şi tehnica sovietică supun cosmosul, sporind încrederea omului în capacitatea sa de a domina forţele naturii spre folosul tuturor. O strălucită expresie a forţei şi a prestigiului fără precedent a socialismului şi comunismului în viaţa şi destinul omenirii, o constituie recenta Consfătuire a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova. Declaraţia adoptată la Consfătuire, rod al înţelepciunii colective a tuturor partidelor comuniste şimuncitoreşti, întruchipează generalizarea bogatei experienţe revoluţionare a mişcării comuniste mondiale. Documentele Consfătuirii dau o profundă caracterizare ştiinţifică epocii noastre, definind-o ca o epocă a luptelor celor două sisteme sociale opuse, a revoluţiilor socialiste şi a revoluţiilor de eliberare naţională, a prăbuşirii imperialismului, a lichidării sistemului colonial, epoca trecerii pe calea socialismului a noi şi noi popoare, a triumfului socialismului şi comunismului pe scară mondială. Sistemul socialist mondial se transformă in factorul hotărîtor al dezvoltării societăţii omeneşti şi el este acela care, învingînd în mod inevitabil capitalismul, se situează în fruntea apărării intereselor vitale ale fiecărui popor, în fruntea forţelor păcii, capabile să preîrntîmpine războiul De importanţă istorică pentru destinele omenirii este programul de dezarmare generală şi totală propus de Uniunea Sovietică, program ale cărui idei de bază, sintetizate în lozinca „o lume fără arme, fără armate şi fără războaie", au prins rădăcini adînci în conştiinţa oamenilor iubitori de pace de pretutindeni. Conştiinţa omenirii nu poate tolera ca în zilele noastre, în epoca unei minunate înfloriri a geniului uman, să mai dăinuie asemenea rămăşiţe barbare, ca robia colonială, sursă permanentă de primejdii pentru pacea popoarelor. Nu este departe vremea cînd lupta de eliberare naţională va şterge definitiv de pe suprafaţa pămîntului orice urmă a robiei coloniale, a dominaţiei unui stat asupra altuia. Adoptarea, în urmă cu cîteva zile, de către Adunarea Generală a O.N.U. a proiectului de rezoluţie propus de către delegaţia noastră condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu privire la măsurile pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii şi înţelegerii între popoare, constituie încă o dovadă a forţei şi vitalităţii ideilor coexistenţei paşnice, a rezultatelor obţinute prin eforturile consecvente depuse în această direcţie de ţările socialiste şi de toate statele iubitoare de pace. Tovarăşi, Congresul partidului nostru a arătat că atragerea celor mai largi mase la creaţia istorică conştientă de dezvoltare a noii orînduiri sporeşte rolul şi însemnătatea activităţii ideologice, a muncii politico-educative desfăşurate în rîndurile poporului. Formarea conştiinţei socialiste şi lichidarea influenţelor educaţiei şi moralei burgheze este o sarcină de cea mai mare însemnătate. Sub conducerea partidului se desfăşoară azi o intensă şi multilaterală activitate pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, şi a noilor trăsături ale omului nou, membru demn al societăţii socialiste. Muncitorii, ţăranii, tineretul patriei noastre manifestă o mare sete de carte, de cunoştinţe, de frumos. In satisfacerea acestor cerinţe, scriitorilor le revin (Continuare in pag. 4) Raportul prezentat de tov. Aurel Mihale secretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. R. iubiţi colegi tineri scriitori *1) La 80 de ani de viaţă şi după 60 de ani neîntrerupţi de scris, am uitat să mai vorbesc. Daţi-mi voie să citesc. Ori de cîte ori am voit să deschid gura mare fără el, condeiul mi-a luat-o înainte şi mi-a astupat-o. S-ar părea că între scris şi elocinţă sînt incompatibilităţi. Oratorii nu se prea pricep să scrie şi scriitorii n-au fost niciodată limbuţi, dacă nu erau şi advocaţi, ca străbunul Cicerone sau ca Delavrancea al nostru, pe care l-am auzit improvizînd în mai multe procese. Insă el a fost şi un mare actor de tribună, izbutind să impresioneze printr-un joc de scenă studiat, fără totuşi să impresioneze tot atît de mult in piesele lui de teatru... Mă găsesc în mijlocul Dvs., cei mai tineri colegi de literatură, cu o modalitate de entuziasm simţindu-mă întinerit. Ce să vă urez acum, în ajunul Anului Nou? Anii mulţi au inconvenientul că se adună, însă plac şi trebuiesc. Să vă urez bucuriile sănătăţii? Ca să vă urez talent nici nu încape vorba. Fiecare ştie, mîndru, despre sine, sigur şi incontestabil mai mult. Vă urez încredere în muncă, justificată, răbdare şi simplicitate. Şi v-aş mai ura să vă grăbiţi încet .. Aveţi norocul, din care ne împărtăşim şi nui mai puţin tineri, că statul socialist vă poartă un totul de grije cu măreţie. Tinereţea vîrstnicilor n-a cunoscut asemenea noroc ci numai indiferenţa forurilor conducătoare. A fi fost scriitor era o ruşine şi pentru familie şi pentru societate. Să ne sflim să fim la înălţimea generozităţii«i şi atenţiilor de care ne folosim. Nu ni se cere decît să Scriem frumos şi, dacă se poate, stridiucit. Asta poate că se mai poate. Tudor ARGHEZI *) Cuvînt rostit la Consfătuirea scriitorilor tineri 27 decembrie 1960. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UHITI-V& LITERARA 8 pagini 50 bani im Afiş de DUMITRU PAPA CONSTANTIN SUtf publicat* F. GMMMm* m 11IIIi Anul 1960 se vede pe stradă. Anul 1960, de vrei să-l ştii, să-l cercetezi, du-te pe stradă. Poate că nici unul din anii aceştia din urmă nu s-a născut, nu s-a născut şi nu s-a împlinit mai izbitor, pe stradă decit 1960. 1960 ne-a lăsat drept rod şi amintire atîtea blocuri de biruinţă omenească şi civilizaţie cît zece ani de odinioară nu au izbutit (şi nici vrut) să ne dăruie, in centrul care acum e centru şi la periferie, care acum nu mai e periferie, anul a lăsat apartamente pe terenuri virane, camere cu baie şi lumină pe moloul fostelor magherniţe, gazul metan în locuri unde vîntul obişnuise altădată să plesnească în voie obrajii. Anul a născut mai mult decît nişte clădiri, a oferit omului din Bucureşti un oraş : aşezarea de linii şi culoare din spatele Palatului. Să mai amintim, depărtîndu-ne de Capitală — litoralul pe care anul, împreună cu încă vreo doi din urmă, l-a dăruit mării ? 1960 a construit prin truda oamenilor săi case pentru cetăţeni dar, paralel, şi case pentru cetate. Dacă la sfârşit de existenţă anii, de cînd au apărut pe lume, se justifică în faţa istoriei şi a unui fel de nemurire în piatră, cu monumentele create-n 12 luni, 1960 şi-a marcat trecerea prin sala Palatului Republicii, clădire vastă şi adevărat contemporană cu socialismul care, găzduind Congresul al IIII-lea al Partidului, s-a ridicat ca un semn de frumoasă putere, în miezul miezului ţării. Asemeni artistului muncit la sfîrşit de decembrie de gîndul lui : ce-am dat în 1960 ? — anul astăzi trecut pleacă în istorie mulţumit sufleteşte. El a lăsat monumente. Anul 1960 se vede pe stradă. Orice an iese cu faptele sale în stradă, dar parcă nici unul dintre anii aceştia nu s-a născut, n-a trăit şi nu s-a împlinit mai izbitor ochiului pe stradă decît 1960. Mergi în iarna albă de lumini pe bulevardul Bâlcescu şi păşeşti din metru un metru pe anul 1960. Blocul aproape gata îmbrăţişînd Dalles-ul este 1960. Şantierul cu prefabricate de peste drum e 1960. Cofetăria din pasteluri de lîngă cinematograful Republica este 1960. Trei fire de liliac pornind de la florărie, traversând bulevardul și suind în blocul magazinului european de vizavi şi cu autodeservire sunt 1960. Al. MIRODAN