Gazeta Mureşului, 1935 (Anul 5, nr. 1-20)
1935-01-01 / nr. 1
Pagina 4._________________________________GAZETA MUREȘULUI Manifestaţia românească de la Cluj Cuvântul d-lui prim ministru Tătărescu Membrii guvernului în frunte cu dl. prim ministru Tătărescu au fost vineri 28 Dec. la Cluj pentru a asista la o mare manifestaţie românească Au luat cuvântul d-nii miniştrii din provinciile alipite Al. Lepadatu (Ardeal) /, Inculeţ (Basarabia) /, Nistor (Bucovina) şi dl. prim-ministru G. Tătărescu. Cuvântarea primului ministru. Dl G. Tătărescu a făcut între altele următoarele declaraţii: „Şi în anul care se închee a răsunat în atâtea împrejurări strigătul de sfidare şi de provocare : „Revizuiţi frontierele". De aci din această cetate inimă a Ardealului, noi răspundem în numele unui Neam întreg: „Revizuiţi întâi conştiinţele“ Revizuiţi-vă conştiinţele — le veţi găsi împovorate de o mie de ani de constrângere făcută pentru a silui sufletul unui popor. Revizuiţi-vă conştiinţele — le veţi găsi încărcate de remuşcările sădite de suspinele celor cari s’au stins în temniţi ori au pătimit pe roată, fiindcă au voit să-şi păstreze limba şi pământul lor. Revizuiţivă conştiinţele voastre şi apoi vedeţi dacă mai puteţi încerca să revizuiţi frontierele noastre. Frontierele noastre nu sunt frontiere convenţionale, ci frontierele înlăuntrul cărora un popor, deposedat prin forţa brutală de toate drepturile sale, a aşteptat zece veacuri ziua eliberării. Frontiere eterne — eterne cât şi dreptul şi dreptatea şi care nu se pot clinti decât în ziua în care ar muri şi dreptul şi dreptatea. De aceea, acelora care ne reclamă oraşe şi pământ, noi le răspundem: „nici un suflet şi nici o brazdă „■ iar acelora, care ne propun schimburi şi târguieli, noi le răspundem cu lozinca generaţiei noastre, sub îndemnul căreia armata Regatului a trecut munţii: „ori top într’o fără, ori to fi într’un mormânt" . Afirmarea acestor credinţe, a acestor simţiminte, a acestei voinţe, este necesară oridecâteori acţiunea revizionistă depăşeşte — aşa cum a depăşit în ultimul timp — marginile îngăduinţei şi se transformă în acţiune de tulburare a păcii dintre popoare. Această afirmare care în sarcina tuturor conştiinţelor româneşti, dar cade mai ales în sarcina partidului nostru, care a fost instrumentul de înfăptuire a poruncilor istorici şi revendică în faţa ei răspunderea îndrumării acţiunii politice şi răsboinice care a pregătit întregirea Neamului nostru. Să continuăm, deci azi ca şi eri să ne facem datoria. Să ne facem datoria la frontiere, dar să ne facem datoria şi înlăuntrul lor, practicând în toată viaţa Statului comandamentele politicei naţionale. In executarea acestei politici să ne îndeplinim datoria faţă de de provinciile alipite, desăvârşind, cu un ceas mai curând, ceea ce am numit în programul nostru: opera de reparare a nedreptăţilor istorice. Opera aceasta de reparare a tuturor nedreptăţilor lăsată moştenire de istorie, trebue săvârşită cu hotărîre pe toate tărâmurile vieţii economice, culturale şi sociale, până ce elementul românesc din acest ţinut va fi ridicat, sub acest întreit aspect la rangul pe care trebue să-l deţină elementul majoritar într’un Stat naţional. Formarea unei puternice burghezii româneşti în Ardeal este un imperativ cu caracter naţional, care trebue însuşit de toate partidele şi a cărui executare trebue urmărită de toate Guvernele. Această operă de promovare a elementului românesc trebue înfăptuită în toate provinciile unite, faţă de toate datele şi atât în pătura rurală cât şi în pătura orăşenească. Ea trebue înfăptuită mai ales în oraşele ardelene, unde politica de persecuţie şi de desnaţionalizare a fost mai dură şi unde elementul românesc băştinaş, deşi având de înfruntat una din cele mai crâncene acţiuni de asuprire cunoscută în istoria popoarelor, a reuşit a-şi asigure fără întrerupere existenţa şi drepturile de stăpânire. Dela origină şi până astăzi, aceste oraşe n’au încetat, astfel o singură clipă să fie şi să rămână româneşti şi multe din ele au constituit, dealungul persecuțiilor, redanele de rezistentă in care luptătorii și cărturării noștri au finut aprinsă flacăra românismului." Sărbătorirea Crăciunului la Palatul Regal Suveranul şi marele Voevod Mihai au părăsit Capitala Duminică la prânz plecând la Sinaia însoţiţi de d-nii general Ilasievici, mareşalul palatului, comandor Fundeţeanu, colonel Pălăngeanu, adjutanţi regali. Cu acelaş tren au plecat camaraizii de clasă ai Voevodului şi prietenii săi de joacă. Luni a plecat la Sinaia şi M. S. Regina Maria, precum şi toţi demnitarii Curţei, d-nii general Condeescu, Mocioni, Stârcea mare maestru de ceremonii, colonel Ulea, directorul mareşalatului, colonel Urdăreanu, colonel Swidenek, dr. Eugen Bianu, subdirectorul Siguranţei, maior Măinescu, căpitan Radu, comandantul gărzei regale, etc, etc. Marele Voevod Mihai cu Moş» Ajunul In cursul zilei de Luni, Marele Voevod Mihai împreună cu colegii Săi de clasă, a mers cu colindul. Moştenitorul tronului a alcătuit un cor dintre colegii şi pietenii săi şi a mers la comandantul batalionului vânătorilor — unde e însumat ca ostaş, — la profesorul său local, la stareţul mânăstirei şi la comandantul cohortei cercetăşeşti. Voevodul s'a înapoiat la castel cu tolba plină de covrigi, mere, nuci, pe care le-a împărţit frăţeşte cu tovarăşii săi. Luni seara la orele 7‘40 a avut loc la castelul Peleş serbarea pomului de Crăciun. Ceremonia, pe cât de simplă pe atât de impresionantă, s-a desfăşurat în sala florentină alăturată sufrageriei. Din imens pom, încărcat cu daruri, strălucitor de lumini şi podoabe a fost aranjat în mijlocul sălei florentine. Era de faţă toată curtea. La ora 7.30 au venit în sala florentină Suveranul, Regina Maria, şi Marele Voevod Mihai. Moştenitorul tronului s-a aşezat în fruntea grupului de camarazi şi prieteni, cu care a cântat „Bună dimineaţă la Moş Ajun“. Ceremonia s-a desfăşurat apoi conform programului; corurile au executat cântece de Crăciun în jurul pomului, iar la sfârşit Suveranul şi Regina Maria au împărţit daruri. Personalul curţei, ofiţerii din gardă, toţi cei prezenţi au primit daruri. Copiii slujbaşilor de la Curte au primit din mâinile Suveranului şi Reginei Maria pacheţele cu jucării şi dulciuri. Voevodul Mihai pregătise o surpriză în ajun, la Bucureşti colindase magazinele şi cumpărase din economiile lui personale, diverse daruri pe care le-a pus în pom. La Sinaia, Voevodul a împărțit darurile, cari au fost adevărate surprize. Pentru reînvierea şi păstrarea datinilor strămoşeşti Un apel către publicul mureşan din localitate Ca şi în anul trecut şi în anul acesta D-l STAN ENUŞ directorul şcoalei din comuna Pănet, a organizat un PLUGOŞOR, cu sătenii români din comună, cu care va ura în ajunul Anului nou pe la fruntaşii vieţii româneşti din oraşul nostru. Nu ne îndoim că vrednicul învăţător şi fraţii noştri săteni vor fi primiţi şi de data aceasta cu toată dragostea şi voia bună. Fondurile ce se vor strânge, vor servi pentru construirea unei care de lectură în corn. Pănet. 1 ianuarie 1935. Tragere in 15 "eS Grăbiţi-vă şi reînoiţi lozul pentru clasa viitoare! Dacă nu aveţi încă loz, cumpăraţi imediat, spre a putea participa! Posibilitatea de câştig 282.000.000 Lei. Preţul unui 1/4 bilet 200 lei, cu care aveţi două posibilităţi de câştig. Corecturile principale din Ardeal şi Banat. ARAD: Banca Grală S. A. și Al. Goldschmidt, BRAŞOV: Fortuna Al, Enkelhardt, CLUJ: Iliescu, Banca Economiă și Ind. Com. ORADEA : Dacia Banca, Union Banca. TG.-MUREŞ : Ernest Révész. TIMIȘOARA: Banca Centrala, Banca de Scont, Banca Timișoreană, Colectura principala : Ernest Révész b.-liures Cinema Oraşului. Marţi, Miercuri, Joi şi Vineri Eroul cu: Gustav Fröhlich, Olga Tschechova. Anunciu In vederea sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou, Direcţiunea Specială P. T. T, cu ord. No. 261584—1934, a luat măsuri de a se acorda o reducere la taxele telegrafice de 50°/o, telegramelor interne de felicitări şi urări (fără ca textul să conţină şi chestiuni de afaceri) in intervalul dela 23 Decembrie 1934, până la 9 Ianuarie 1935, inclusiv. La aceste telegrame nu se vor percepe taxe de noapte şi de sărbătoare. Diriginte: ss. Ionescu. România Tribunalul Mureş, Secţia I-a. Pers. jur. I 508—934, concordatul solicitat de noi, subsemnata Fabrica de Bere Albert Bürger S. A, din Târgu-Mureş şi drept consecinţă am fost obligată să plătim creditorilor noştri chirografari o cotă concordatară de 70°/o din creanţa fiecărui creditor in termen de 5 ani, plătibilă in rate anuale, şi anume in primul an 10°/p. Sentinţa de mai sus a fost apelată şi Curtea de Apel Târgu-Mureş cu deriziunea No. C. 1574—1933 pronunţată in ziua de 24 Februarie 1934 a respins apelurile înaintate confirmând întocmai sentinţa Tribunalului Mureş. Astfel deci având in vedere dispoziţia art. 33 alin. III, din legea asupra concordatului preventiv, conform căreia „termenele arătate prin art. 2 vor curge din ziua din care sentinţa de omologare a rămas definitivă numai prin pronunţarea deciziunei din partea Onoratei Curţi de Apel, prima rată concordatară de 10°/o trebue să o achităm până la data de 24 Februarie 1935. Având in vedere că împrejurările financiare şi economice defavorabile, care au avut repercusiune şi asupra noastră, din care cauza producţia şi activitatea Întreprinderii noastre in anul 1934 a avut foarte mult de suferit, circulaţia reducându-se la minim, având în vedere că cu toate acestea cheltuielile necesare continuării întreprinderii s-au menţinut şi astfel acestea au trebuit satisfăcute, considerând apoi că printre datoriile noastre fiind foarte multe datorii privilegiate, deci exceptate dela beneficiul concordatului pe cari deasemenea a trebuit să lesatisfacem, şi in fine luând in considerare, că o mare parte a debitorilor noştri beneficiază de avantajele nouei legi de conversiune, şi având in vedere, că dintre aceşti debitori numai o parte ne-au plătit din creanţele noastre şi aceştia o sumă de tota infimă, încassările din aceste creanţe reducându-se aproape la zero, pentru aceste motive neputând satisface obligaţiunei noastre de a plăti până la 24 Februarie 1935 prima rată concordatară de 10°/o din cota concordatară de 70°/o a creditorilor noştri chirografari, bazându-ne pe dispoziţiile cuprinse in art. 47 din legea asupra concodatului preventiv, prin advocatul nostru deja legitimat, Dr. Riesz Albert, al cărui procură se află la dosar, cu Onoare Vă rugăm să binevoiţi a ne acorda un termen de graţie de un an pentru plata primei rate concordatare, amânând deci scadenţa primei rate concordatare până la termenul de scadenţa a celei de a doua rate, adecă până la 24 Februarie 1936. Cu stimă, Fabrica de Bere Bürger Albert S. A. Tg.-Mureş, Tip. „PAX“ Tg.-Mur«ş Extras de inseriere. Prin sentinţa civilă Nr. 443 / 1934, s'a acordat personalitatea juridică Asociaţiunei de Ajutor şi înmormântare a pensionarilor şi funcţionarilor publici din Judeţul Mureş cu sediul în Târgu- Mureş, al cărui obiect şi scop este asigurarea unui ajutor de înmormântare pentru urmaşii membrilor decedaţi ai Asociaţiunei. Sucursală Asociaţiunea nu are. Persoanele însărcinate cu direcţiunea sau administraţiunea sunt: 1., Preşedinte: Geszith Ioan 2., Vicepreşedinte : Szörtsey Andrei şi Kövesdy Samuilă 3., Secretar: Makkay Andrei 4., Casier: Truția Juliu 5., Controlori: Cătană Victor, Bustya Ioan, Réthy Francisc. Asociațiunea a fost constituită la 21 ianuarie 1934, statutele purtând data de 21 ianuarie 1934. Prim-grefier: Koncz, Tribunalul Mureş Secţia II-a. Conform art. 47 din Legea asupra concordatului preventiv, se publică petiţiunea înreg. la No. 11048 din 21 Decemvrie 1934 a firmei Fabrica de Bere Albert Bürger S. A. cu sediul în Târgu-Mureş, cu aceea că orice creditor al numitei firme va avea dreptul de a interveni la judecata susmenţionatei cereri, care va avea loc în Camera de Consiliu la Tribunalul Mureş secţia Il-a (Sala 52) în ziua de 25 Ianuarie 1935 ora 10 dim. Textul cererei este următorul: Onorat Tribunal! In cauza noastră de concordat preventiv, prin sentinţa cu No. CP 977/ 1932, pronunțată in luna Iunie 1933, Onoratul Tribunal Mureș a omologat