Gazeta Mureşului, 1937 (Anul 7, nr. 1-17)
1937-09-15 / nr. 13
Pagina 4. M. S- Regele şi învăţătorii. La telegrama adresată de învăţătorii adunaţi în congres la Oradea, M. S. Regele Carol II.a răspuns următoarele : D-lui Toni, preşedintele asociaţiei învăţătorilor, Bucureşti. CASTELUL PELEŞ Mulţumesc învăţătorimei pentru gândul curat ce mi-l închină cu prilejul congresului anual şi pentru asigurarea felului cum pricep a-şi îndeplini datoria către Patrie, Rege şi generaţiile viitoare. CAROL R.o. Noul ministru al Apărării Naţionale. In locul D-lui general Angelescu, demisionat, a fost numit ca ministru al Apărării Naţionale, Dl general Ilasievici, iar ca subsecretar Dl general Paul Teodorescu. po Congresul «Astrei». După cum am vestit, Duminică a început la Timişoara congresul general al bătrânei şi falnicei societăţi transilvănene „Astra“. Având loc iu chiar capitala Banatului, problema de căpetenie care s-a desbătut a fost aceia a despopulării Banatului, fiind ştiut acum că din diverse cauze, de câţiva ani încoace se observă îngrijorătorul fapt al scăderii numărului populaţiei româneşti din ţinut. Au analizat acest lucru, cu pătrundere, atât Dl Iuliu Moldovan, preşedintele general al „Astrei", cât şi alţi oratori, preconizându-se o serie de măsuri înţelepte. Din partea secţiei Mureş, a luat parte De profesor Dr. Ioan Bozdog, preşedintele secţiei. p.o Dl Louis Marin, cetăţean de onoare al Clujului. Dl Louis Marin, fruntaşul politic francez, despre a cărui vizită în România am pomenit în numărul trecut al gazetei noastre, a fost proclamat zilele trecute, cetăţean de onoare al oraşului Cluj. Proclamarea aceasta s'a făcut în mijlocul unei mişcătoare festivităţi, cu care prilej s'a amintit faptul că Dl Louis Marin, a mai vizitat Clujul odată şi anume în anul 1894, când D sa, tânăr avocat pe atunci, a apărat pe memorandiştii daţi în judecată de autorităţile ungureşti. In răspunsul său, marele şi statornicul nostru prieten, şi a exprimat bucuria că nobilul şi mult încercatul popor românesc şi-a putut în sfârşit realiza idealul naţional, şi că suferinţelor din trecut li s'a pus capăt. p.o Prăbuşirea unui avion românesc. Un mare avion de răsboiu s'a prăbuşit alaltăeri, cu prilejul unor exerciţii militare, la Mamaia, lângă Constanţa. Din cei 6 navigatori, patru au fost ucişi iar doi au fot grav răniţi. Printre morţi se numără comandorul Alimănescu şi sublocotenentul Bălţăteanu. Această nenorocire înseamnă pentru aviaţia noastră o grea pierdere, atât prin pierderea a doi distinşi ofiţeri aviatori cât şi prin valoarea urcată a avionului distrus. p.o Prelungirea stării de asediu. In Monitorul Oficial a apărut decretul regal, prin care se prelungește pe un nou termen de 6 luni starea de asediu instituită prin decretul regal din 30 Decembrie 1933 și prelungită prin decretele ulterioare până la 16 Septembrie 1937. Dela O. E. T. R O. E T. R. a luat hotărîrea că, în a doua jumătate a lunii Septembrie c, să reînceapă activitatea străjerească la cele trei centre de iniţiere de la Predea, Breaza şi Sf. Gheorghe. Astfel cursiştii seriei 33-a se vor prezenta la centrele respective Joi 23 Septembrie chiar cursurile vor dura până în ziua de 14 Octombrie. * Luni 18 Octombrie urmează să se prezinte la centre participanţii la cursul de informare străjerească seria II-a, care se va ţine între 19 şi 25 Octombrie a. c. învăţătorii şi cooperaţia. Ministerul educaţiei naţionale a trimis, o circulară inspectorilor şcolari în care le atrage atenţia, că la inspecţiile făcute de organele Casei centrale a cooperaţiei, s-a constatat la tot cuprinsul ţării, la o parte din învăţătorii tineri, oarecare indiferenţă pentru mişcarea cooperatistă. Indiferenţa aceasta este dăunătoare pentru o instituţie ale cărei începuturi mai temeinice se datoresc tocmai acţiunii lăudabile a ministerului educaţiei naţionale. In desvoltarea cooperativelor săteşti, învăţătorii au luat parte activă folositoare. Pentru viitorul acestei mari mişcări, de a cărei soartă se leagă insăşi propăşirea economică a ţării noastre, este nevoie, ca şi tinerele generaţii de învăţători să fie crescute în aceleaşi idealuri. Ministerul educaţiei a rugat pe inspectori să îndemne pe învăţători să ia parte mai activă la înteţirea şi organizarea cooperativelor săteşti. p.o Aniversarea luptei din Dealul Spirei. S'au împlinit la 13 Septembrie 89 de ani de la memorabila bătălie din Dealul Spirei care simbolizează pentru ţara noastră începutul afirmării naţionale, redeşteptarea la vechea bărbăţie strămoşească. In ziua de 13 Septembrie 1848 o mână de ostaşi români, 270 de pompieri şi patru ofiţeri, căpitanul Pavel Zagonescu şi locotenenţii Nicolae Dănescu Daibun, Nicolae Vasilescu, Dincă Bălşanu şi Stanostescu, au ţinut piept unei armate turceşti de 7000 de oameni ajutaţi de tunuri şi arme. Poarta dorea să domolească spiritele în Ţările Româneşti, cari începuseră să ceară şi ele dreptul la viaţă. A fost o luptă grea, inegală, disperată din care insă flăcăii noştri au eşit moraliceşte biruitori, înscriind prin vitejia lor încă o pagină de glorie in istoria neamului. p.o Vizita mitropolitului ortodox Dionisie, al Poloniei, în ţară. La 25 Septembrie a. c. va sosi în ţară, în vizită oficială, mitropolitul ortodox Dionisie, al Poloniei. înaltul prelat va fi în tot timpul şederii în ţară, oaspetele patriarhului Miron Cristea Din cauza acestei vizite, sesiunea ordinară a Sinodului care trebuia să înceapă la 16 Septembrie a. c. a fost amânată pentru 23 Sept. Mitropolitul Dionisie, va rămâne în ţară cinci zile. p.o A născut trei copii Femeia Leontina Călin, de 29 ani, din c . Racoviţă (Sibiu), a dat naştere la 3 copii, 1 băiat şi două fete. Lăuza a trebuit să fie operată, în urma cărui fapt, după câteva zile de la naştere a murit. Copiii se găsesc însă în perfectă stare de sănătate, pe Răsboiul chino-japonez. Luptele dintre Chinezi şi Japonezi continuă cu furie. Cu toată îndârjita rezistență a Chinezilor, armatele japoneze câștigă mereu teren. p.o Un rechin uriaş atacă un vapor de pasageri. Un rechin de dimensiuni gigantice a atacat un vas de pasageri care naviga în apropierea insulei Aran, din preajma Scoției. Atacul rechinului a fost atât de puternic încât mai multe cabine şi salonul au suferit mari stricăciuni. Ferestrele aflate la trei metri de la suprafaţa apei, au fost sparte toate. Pasagerii au trecut printr-o mare spaimă Taifunul din Japonia. O groaznică furtună (taifun) a bântuit zilele acestea toată partea de miază-zi a Japoniei. Peste 3000 de case au fost cu totul distruse iar 24.000 au fost stricate. Peste 30 de oameni şi-au găsit moartea iar aproape 100 au fost greu răniţi. p.o Un şarpe cobra salvează viaţa Stăpânei sale. O tânără englezoaică care a trăit mulţi ani la Hunput în India britanică şi-a crescut un pui de cobra pe care l-a dresat să o urmărească la fiecare pas. Zilele acestea un spărgător a pătruns în casa englezoaicei. In momentul în care banditul a început să lege pe tânăra doamnă de mâini şi picioare, şarpele s-a furişat lângă spărgător muşcându-1 pe acesta de picior. După trei minute banditul și a dat sfârșitul în chinuri grozave. p:6 GAZETA MUREŞULUI Cum s-a stins preşedintele Masaryk Primul preşedinte al republicei cehoslovace, Thomas Masaryk, liberatorul, a încetat din viaţă în noaptea de Luni spre Marţi, la castelul de la Lang, la ora 3:29, în vârstă de 87 ani 6 luni şi 7 zile. Vestea aceasta tristă a fost adusă la cunoştinţa reprezentanţilor presei, cari erau adunaţi într'o cameră din castelul de la Lang, de ministrul plenipotenţiar Jan Masarok, care a făcut o cunoscut în următoarele cuvinte foarte simple : *Tatăl meu şi-a dat sfârşitul la ora 3,29». Luni la ora 11 noaptea, starea sănătăţii preşedintelui bolnav s’a agravat. Lângă patul bolnavului erau adunaţi fiul său, Jan Masarok; fiicele sale, Alice, Olga, Ana şi Kerberta şi nepoata sa Ludmila, cu soţul ei, ministrul plenipotenţiar Lippa; preşedintele republicii, d- dr. Eduard Beneş, cu soţia; preşedintele consiliului de miniştri, d. dr. Milan Hodza şi medicii curanţi. La ora 18, a venit la patul preşedintelui bolnav cancelarul preşedintelui republicii, iar înainte de miezul nopţii, a venit şi şeful secţiei politice din cancelaria preşedintelui republicii, dr. Fischer. Preşedintele Masarok şedea liniştit pe pat, iar medicul său curant, dr. Maixner, îi controla permanent pulsul. Starea pacientului era neschimbată, dar puterile îl părăseau din ce în ce mai mult După miezul nopţii, cei de faţă au trecut să se odihnească, lângă patul bolnavului rămânând numai medicii. La ora 3 dim., când erau indicii clare că începe ultima luptă cu moartea, s’au adunat in jurul patului bolnavului toţi membrii familiei, preşedintele republicii, dr. Beneş cu soţia, preşedintele consiliului de miniştri d. dr. Hodza. La ora 3,27, a încetat respiraţia bolnavului, iar la ora 3:29, inima preşedintelui liberator a încetat şi ea să bată. Toţi cei prezenţi stăteau în imediata apropiere a patului, iar medicii la căpătâiul lui. Membrii familiei au stat de asemenea la pat. Steagul cu culorile statului a fost coborît de pe turnul castelului, în locul lui fiind înălţat un steag îndoliat. La ora 6 dim., au început să sune clopotele bisericii de la Lang, anunţând tuturor trista ştire a morţii preşedintelui liberator. Masca preşedintelui Masarok a fost luată de sculptorul Macovski. Corpul său va fi îmbălsămat. Marele dispărut se găsește în camera sa de dormit, acoperit cu un cearceaf alb, pe care sunt puși doi trandafiri, unul alb și altul roșu. Ştiri din Topliţa Conform unui ordin al prefecturii judeţului Mureş, primăria comunei Topliţa, prin comitetul local agricol, a propus pentru premiere gospodăriile locatorilor Bucur D. I Dumitru mare agricultor, Vodărie I. Petru agricultor mijlociu şi Pop Aurel I. Alex, mic agricultor, fiind cele mai bine îngrijite din comună. La 2 octombrie a. c., se ţine târgul de toamnă la Topliţa. Deoarece la acea dată se coboară vitele din munte, târgul de toamnă este cercetat de foarte mulţi comercianţi de vite. Se fac multe tranzacţii. Dată fiind situaţia de astăzi, se prevede că preţurile vitelor vor fi mult mai urcate ca la târgurile din anii trecuţi. Cinema Oraşului Vineri, Sâmbătă, Duminică şi Luni Călătorie de nuntă cu 50° o reducere cu Iuliu Kabos, Irene Ágai, Verebes Ernő, Oscar Dénes Tipografia „Pax" Târgu-Mureș.