Gazeta Sporturilor, iunie 1933 (nr. 1197-1210)

1933-06-11 / nr. 1201

ANUL „ ABONAMENTE Pe un an................................................LEI 1000 Pe șase luni...................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare in fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAn ț­ E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 —325/35. Telefon provincie : 77/65, învățămintele Balcaniadei La recepția pe care a oferit-o Vi­neri după amiază civilizatul pri­mar al capitalei în cinstea grupului de participanți la Balcaniadă, am avut prilejul de a ne întreține câte­va minute cu generalul Virgil Bă­dulescu, directorul general al O. N. B. P.-ului. Discuția a purtat — evident — a­­supra Balcaniadei, care a dat — de o săptămână — subiect de comenta­riu celor mai diverse categorii so­ciale. Distinsul nostru interlocutor, grație căruia capitala țării are as­tăzi un măreț stadion în construcție, își manifesta satisfacția pentru ves­tigiile pătrunderii în masse a ideei de sport și educație fizică, eviden­țiate cu prilejul impresionantei săr­bătoriri a zilei sporturilor. Pentru o capitală în care sportul se practică așa cum știm, 20.000 de spectatori la o manifestație sportivă înseamnă a­­linierea ei în rândurile metropole­lor cu civilizație înaintată și cu tra­diție sportivă îndelungată. Și ca în­­cheere logică a unei atât de fericite constatări, inimosul diriguitor al e­­ducației fizice românești ne-a lăsat să întrevedem posibilitatea concen­trării acțiunii de construcții deo­camdată exclusiv asupra stadionu­lui. In mai puțin de 2 ani, dacă nu se vor ivi cine știe ce no ai dificultăți de ordin material, monumentala o­­peră din dealul Spirei va fi desă­vârșită și va putea adăposti în con­­dițiuni perfecte 60­ 000 spectatori pe locuri numerotate și 10­ 000 în­­ pi­cioare. Cine cunoaște felul de a lucra al generalului Rădulescu, cine a fost față la înfăptuirile sale de până a­­cum și cine a avut prilejul să urmă­rească nobila perseverență cu care a dus la bun sfârșit toate proectele sale pe tărâmul educației fizic, nu se poate îndoi de viitorul strălucit ce se rezervă Bucureștilor din punct de vedere al utilării sale sportive- Au fost însă și foarte mulți scep­tici la recepția de Vineri și mai ales dintre aceia pentru cari optimismul altora este motiv de disproporționa­tă augmentare a propriului lor pe­simism. — Ce vom face cu un stadion a­­tât de mare, noi umili pioneri ai civilizației la poarta necioplitului Orient? se întrebau scepticii când au aflat de concepția sănătoasă a generalului Rădulescu. Interesant însă este faptul că ne­dumirita întrebare o făceau aceiași oameni cari cu luni în urmă se în­grozeau la gândul că România și-a luat periculoasa sarcină de a orga­niza o competiție balcanică, de care se leagă atâtea greutăți tehnice și atâtea riscuri materiale. Vă amintiți doar cât a ezitat Ro­mânia până și-a dat consimțămân­tul care avea să poarte în 1933, ca­ravana balcanică în București. De trei ori am acceptat și de 3 ori ne­am răzgândit-Ne lipsea optimismul, ne lipsea încrederea în posibilitățile de pro­gres ale mafsei românești. Chel­­tuelile de milioane, pe care le im­pune organizarea Balcaniadei, au făcut pe cei cari aveau să definiti­veze angajamentul—impus de altfel de logica unei rotații fără devieri — să mediteze îndelungă vreme. Astăzi, cheltuelile sunt copios a­­coperite după primele 3 întâlniri, rețetele neașteptate și partidele ur­mărite de 20.000 spectatori. Cine ar fi crezut acum câteva luni, când frigurile riscului făcea să tremure mâna care trebuia să semneze, cine ar fi crezut că Bucu­reștii este capabil de atât entu­ziasm sportiv pentru o competiție Balcanică? Și cine crede astăzi, că stadionul plămădit cu meșteră îngrijire de O. N. E. F., nu va fi peste 2 ani o im­perioasă necesitate pentru massa trezită la viața în aer liber? Scep­ticii de atunci, au rămas însă ace­iași, deși exemplul viu al succesu­lui la care asistă ar fi trebuit să-i desmorțească și să le impună o ju­decată de optimism îndreptățit. Pentru noi, Balcaniada a însem­nat examenul de maturitate a spor­tului românesc, a însemnat dovada că îngrădirea ce s’a impus până a­poifoco-cum, din prejudecăți nenorocite, a­­tașării massei de viața în aer li­ber, a cedat și că terenul pierdut a­­tâta vreme va fi recuperat. Pentru aceasta trebue însă acti­vitate curagioasă, o conduită fără zigzaguri și fără șovăeli. începutul e doar greu.. L. R. MM­ach Tot ce ați văzut prin ziare Și afișele pe stradă Tot cortegiul de reclame Trâmbițuri de Balcaniadă, Prăvălii de locuțiune Și placarde cu neon,­­ Cu tribunele uriașe Și terenul de gazon, Defilările de sporturi, Cu cocarde și beteală, Și bilete reținute, Și atâta ’nghesuială, Cu jandarmi pe două rânduri La intrări de mozaic, Și­ în plus două victorii... Toate, toate au fost nimic. Azi e ziua decisivă, Bucurie sau calvar, Astăzi cupa Balcaniadei își alege­ un proprietar. ■ Sârbii cred că o înhață, C’au echipa mai f­elină, Și au pregătit la Belgrad Pentru cupă o vitrină. Noi suntem ceva mai sceptici, (Și o fac pe indiscretul) Am văzut la Colonnade Când s'a arvunit banchetul. Să mă lămuresc mai bine, Nu să merg la inspirație, Printre taberele­ adverse Am fugit la informație. Tir­anici mi-a spus că speră In victoria iugoslavă. Ei câștigă ’ntr’o repriză Cupa, fără de zăbavă, Fiindcă au o obligație Față de întreaga țară, Căci întreaga Iugoslavie Stă și­ așteaptă cupa ’n gară La ai noștri, optimismul I-a învăluit pe toți. Spun c’o să furăm trofeul Fiindcă suntem mult mai hoți. Bodola­mi mărturisește Și senin anticipează Că de a dribla portarul, Apoi sigur că marchează. Unul de la Federație Cu încredere mi-a spus, Că avem și cupa ’n mână, Dacă avem un gol în plus. Câte unul se ’ndoiește Și cobește cum îi vine, Insă vezi, majoritatea Spune c’o să fie bine. Dacă eu, nu-mi fac iluzii.­ Stau în umbră și discret, îmi calc hainele pe dungă. Să fiu high-life la banchet. A. NOL Clasamentul „Cupei Balcanice“ România 2 2 0 0 8 0 4 Jugoslavia 2 2 0 0 9 3 4 Bulgari« 3 1 0 2 2 11 2 Grecia 3 0 0 3 3 8 0 Numărul viitor al «Gaze­tei Sporturilor» va apare în șase pagini, Luni 12 Iu­nie, la orele 5 dimineața. 4 PAGINI 6 LEI 0. N. E­­. A ÎMPLINIT ZECE ANI O declarație a d-lusi general Rădulescu Sportul românesc sărbătorește un mare eveniment. O. N.-E F.-ul îm­plinește 10 ani de rodnică și neîn­treruptă activitate pe tărâmul miș­carei sportive. Pentru cei cari au urmărit activi­tatea instituției din Dealul Spirei, jubileul acesta este încoronarea pri­mei etape din cariera acestei uzine de ofelire a tineretului C. N. E. F.-ul este la începutul o­­perei sale și deși nu s-a bucurat de solicitudinea meritată, și-a legat nu­mele de mari și prețioase realizări. O adevărată generație de educatori a părăsit, băncile acestei școli du­când ln toate colțurile ț­ărei, sfatul mult necesar celor ce cred în bine­facerile educației fizice. O N. E. F. a realizat lucruri splen­dide, în toate ramurile sporturilor. La munte ca și la mare, peste tot amenajările C. N. E. F.-ului pe lân­gă ce au permis, practicarea celor mai sănătoase sporturi, au contr­i­­b­uit la răspândirea gustului pentru turism. Astăzi odată cu jubileul de 10 ani, C. N. E. F.-ul sărbătorește intrarea pe calea realizării a unei opere noui și prețioase: amenajarea stadionu­lui din Dealul Spirei, destinat să fie cel mai mare din Balcani și mândria sportului românesc. Gazeta Sporturilor care a urmărit pas cu pas desvoltarea C­­N. El F- ului și a susținut cu posibilitățile ei toate inițiativele, urează instituției jubiliare, spor la muncă și succese tot atât de frumoase ca cele de până acum. . s.. O declarație a d-lui general Bădulescu Cu prilejul Jubileului C. N. E. F.-ul&îi, «L. gewaima Bădulescu a ținut să mar­cheze legătura d­intre sport și presă, făcându-ne tisătoarea declarație :­­­­ ur­­. «A fost ii rămâne o năzu­ință pentru noi, să vedem presa cât mai strâns lega­tă d­e ideia propagarei e­­ducației fizice in toate straturile sociale. După 10 ani, când constatăm că tot ce-am făcut este conform cu gândurile, sentimentele și menirea noastră, vedem că suntem la începutul în­ceputului. Năzuința de a face din e­­ducația fizică din comun, nu-i posibilă, până când­ mulțimea nu va fi conver­­tită prin vorbă și scris. Bată de ce urez presei noa­stre sportive, viață lungă pentru răspândirea ideii regenerării spirituale și fizice». D. general V. Bădulescu ROMANIA Astăzi la O. N. E. F Defecțiuni în formația României. Robe și Steinbach indisponibili. Fetea Vâlcov va fi Înlocuit? Un jucător iugoslav adus cu avionul. Istoricul­ matchurilor România—Jugoslavia. Cine va Învinge ? Arbitru d. Doșeff (Bulgaria), ajutat de d-nii Kika Popovici și Xifando. O. N. E. F.-ul va găzdui astăzi după amiază cel mai important match al Cupei balcanice. Finala competițianei. Asupra interesului pe care îl în­globează această întâlnire este inu­til să insistăm. Se leagă de ea, în primul rând, antagonismul dintre footballul ro­mân și cel iugoslav. Neîntrerupta luptă pentru întronarea unui din aceste două footballuri deasupra ce­luilalt. De a-i asigura eticheta u­­nei superiorități definitive. Și tot de material de astăzi se lea­gă soarta Cupei balcanice pe anul 1933, învingătorul de astăzi câști­gând pentru anul acesta trofeul competițiunii. De aceia, este explicabil asaltul cu care au fost luate biletele pen­tru material de după amiază. Eri dimineață, Rombolul mai avea nu­mai câteva locuri, complet latera­le. Și în tot cursul după amiezii, biroul de vânzare al Federației a fost solicitat neîntrerupt cu cereri de bilete. oricât de scumpe și ori­cât de prost plasate. Din punct de vedere material, material România-Iugoslavia de as­tăzi se prezintă așa­dar cu succe­sul asigurat, fiind aproape sigur că se vor bate astăzi toate recordu­rile naționale de asistență. Dar din punct de vedere moral ? DEFECȚIUNI IN ECHIPA RO­MÂNIEI Evident, ceiace ne interesează pe noi nu sunt încasările. Ci succesul moral. Victoria României într’o compe­tiție care — după eclipsa de acum câtva timp a naționalei noastre — să-i cimenteze din nou prestigiul. Sub acest raport, echipa noas­tră se prezintă în condițiuni nu toc­mai favorabile. In primul rând, formația care a repurtat cele două victorii: asupra Bulgariei și Greciei este astăzi in­completă. Steinbach este intoxicat. Din cau­za aceasta a și făcut o partidă sla­bă împotriva Bulgariei. Robe, lo­vită la picior și la braț este dease­­meni indisponibil. Iar Petea Vâlcov care după părerea oficială n’a dat deplină satisfacție, nemulțumit el însuș de forma pe care o deține, cere să fie scos din echipă. Iată așa­dar trei defecțiuni, din cele mai importante, cari amputea­ză echipa în trei din cele mai im­portante locuri ale sale. (Continuare în pagina IV-a) JUGOSLAVIA Raicovici Ciulici ECHIPELE PROBABILE Șepci Dobay Tir­anici Aibu Lakatoș Bodola Valiarovici Ralid Steinbach Ciolac Codrnia Gayer V°gl Covaci Jifcovici T Moravetz Low Bindea Kokotovici Zagoratz Duminecă 11 Iunie 1933 in­ii mi­i­sinii -------oooxooo------­ A. S. R. Principele Nicolae concurează în Franța, Gheorghe­ Nadu la Lemberg Ziua de 11 Iunie poate fi consi­derată drept o sărbătoare a auto­mobilismului românesc, atât de puțin activ în ț ară. De mai bine de doi ani, Automobil clubul stă într-o inactivitate strigătoare, fapt care ne-a obligat să pornim, con­tra lui, campania știută. Avem sa­tisfacția că, intervenția noastră nu rămas fără răsunet, întrucât fo­rul automobilist a hotărât să iasă din întuneric și să proecteze orga­nizarea mai multor probe. Dar, nu de aceasta vrem să ne ocupăm în rândurile de față. Ce­­ea ce ne preocupă și ne-a obligat să intitulăm ziua de 11 Iunie, drept sărbătoare a automobilismului ro­mânesc, este faptul că doi dintre cei mai temerari piloți ai noștri, vor evolua astăzi pe circuite stră­ine, concurând alături de consa­crații Europei, în două curse de viteză. A. S. R. Principele Nicolae se va prezenta la startul «Marelui Pre­miu al Franței», cursă de viteză în cari s’au ilustrat alergători ca: Boillot, Goux, Lantenschlager, Ro­bert Benoist, Louis Chiron, etc. întrecerea va fi disputată de 26 concurenți și situația la plecare a augustului nostru reprezentant nu este dintre cele mai de invidiat. A­­vând numărul 34 va fi la start în al șaptelea rând, astfel că va su­porta un dublu handicap: acela de a fi obligat să lupte cu cei mai de­săvârșiți piloți ai continentului, precum și pe acela de a fi silit să meargă în spatele a 24 mașini. Astfel fiind situația este greu de admis ca A. S. R. Principele Ni­colae să poată juca un rol de frun­te în marea alergare. La Lemberg, Gheorghe Nada, ce­lălalt exponent al intereselor ro­mânești va alerga în cursa pe cir­cuit închis, organizată de Automo­bil clubul din localitate. Nada se prezintă pentru a doua oară, la startul acestei probe. In 1931, con­­curând în întrecerea destinată tră­surilor de sport, alergătorul ro­mân și-a adjudecat victoria în stil impresionant, deși suferise pe par­­c­­curs, un defect de cardan. '. •> De rândul acesta, sarcina lui Ra­du este infinit mai grea ca acum doi ani. Va fi handicapat, de condițiile probei, întrucât va trebui să con­cureze în categoria de curse, la volanul unei trăsuri de sport și, în plus, nu se va bucura de o per­fectă validitate. Accidentul suferit de el, anul trecut, a lăsat urme cari îl vor împiedeca serios în ac­țiune. Cu toate că și-a dat seama că nu are șansă regulată în cursă, Nadu a plecat la Lemberg, spre a răspun­de insistentelor solicitări­­ ale orga­nizatorilor. r. e. d. Baer a învins pe Seh­meling prin knockout tehhnic Primele amănunte telegrafice In box ca și în celelalte sportu­ri, neprevăzutul răstoarnă cele mai categorice socoteli. Iată de pildă cu acest match, Schmeling—Baer, atunci când nici un glas de specialist nu a crezut într’o victorie a americanului, lu­crul acesta s'a întâmplat și încă într'un stil extraordinar. Toată lumea sportivă americană susținea că Semmeling nu va în­tâmpina nici o dificultate. Singur Dempsey, susținea că Baer va în­vinge prin k. o., aceasta ca să ri­dice interesul atractiv al matchu­­lui. 65.000 SPECTATORI Prevederile lui Dempsey, în materie de rețetă, s-au realizat în­tocmai. 65.000 spectatori au ocupat tribunele lui Jankee Stadium, a­­sigurând organizatorului rețeta așteptată: peste 300.000 dolari. Publicul l-a primit cu aplauze frenetice pe Tunney, care a ocu­pat unul din locurile din preajma ringului. ZECE REPRIZE FARA SEMNI­FICAȚIE Timp de zece reprize, a avut loc un violent schimb de pumni. Sch­­meling mai stilat, a lucrat variat, dar nu l-a putut împiedica pe Baer să plaseze câteva drepte formida­bile. KNOCK OUT O DIRECTA A LUI BAER IN REPRIZA ZECEA SCHMELING E LA PAMANT. REIA LUPTA DUPĂ NOUA SECUNDE. GER­­MANUL E GROGY. O NOUA PLOAIE DE PUMNI IMOBILI­ZEAZĂ PE SCHMELING. AR­BITRUL OPREȘTE MATCHUL. DECIZIA ESTE DATA; BAER ÎNVINGĂTOR PRIN KNOCK OUT TECHNIC. IMPRESIA DELA BERLIN. Matehul a început la ora 10, adi­că 4 dimineața după ora euro­peană. Cu toată ora nepotrivită, zeci de mii de persoane au ascultat în fața redacțiilor berlineze, retrans­miterea posturilor americane. In momentul în care s’a anunțat de­cizia, s’au produs scene disperate. CINE ESTE BAER In 1931, Baer nu reușise încă să se impună. A boxat cu oameni de clasă, a pierdut însă în fața lui: Paolino, Johny Risko și Tommy Loughran. In 1932, Baer s-a semnalat prin o performanță bună, o victorie asu­pra răposatului Ernie Schaaf. Serbarea O. N. f. r.-nici va avea loc Ioni 0000 Vor asista M. S. Regele Carol II și Marele Voevod Mihai Timpul nefavorabil, caracteristi­ca ultimelor săptămâni, a împiedi­cat or­­­ținerea serbărei aniversa­­re a Oficiului Național de Educa­ție Fizică, institute care a împli­nit recent, 10 ani de laborioasă ac­tivitate. Serbarea a fost amânată pentru Luni 12 Iunie, la ora deci, 11, când ea se va desfășura în prezen­ța M. S. Regelui Carol și a Mare­lui Voevod Mihai. Cu acest prilej, M. S. Regele va înmâna nouilor decorați, medalia «Meritul cultural pentru sport». Festivitatea aniversărei a 10 ani de activitate se va desfășura du­pă următorul PROGRAM Partea I-a: Cuvântările d-Ior ge­neral V. Rădulescu, prof. O. Ont* eescu, d­. E. Palangeanu urmate de discursurile d-lor miniștri ai in­strucțiunii publice, muncii și ar­matei. Va răspunde Suveranul. Partea II-a. O demonstrație exe­cutată de studenții I. S. E. F. și militarii I. M. E. F.

Next