Gazeta Sporturilor, iunie 1933 (nr. 1197-1210)
1933-06-11 / nr. 1201
ANUL „ ABONAMENTE Pe un an................................................LEI 1000 Pe șase luni...................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare in fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAn ț E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 —325/35. Telefon provincie : 77/65, învățămintele Balcaniadei La recepția pe care a oferit-o Vineri după amiază civilizatul primar al capitalei în cinstea grupului de participanți la Balcaniadă, am avut prilejul de a ne întreține câteva minute cu generalul Virgil Bădulescu, directorul general al O. N. B. P.-ului. Discuția a purtat — evident — asupra Balcaniadei, care a dat — de o săptămână — subiect de comentariu celor mai diverse categorii sociale. Distinsul nostru interlocutor, grație căruia capitala țării are astăzi un măreț stadion în construcție, își manifesta satisfacția pentru vestigiile pătrunderii în masse a ideei de sport și educație fizică, evidențiate cu prilejul impresionantei sărbătoriri a zilei sporturilor. Pentru o capitală în care sportul se practică așa cum știm, 20.000 de spectatori la o manifestație sportivă înseamnă alinierea ei în rândurile metropolelor cu civilizație înaintată și cu tradiție sportivă îndelungată. Și ca încheere logică a unei atât de fericite constatări, inimosul diriguitor al educației fizice românești ne-a lăsat să întrevedem posibilitatea concentrării acțiunii de construcții deocamdată exclusiv asupra stadionului. In mai puțin de 2 ani, dacă nu se vor ivi cine știe ce no ai dificultăți de ordin material, monumentala operă din dealul Spirei va fi desăvârșită și va putea adăposti în condițiuni perfecte 60 000 spectatori pe locuri numerotate și 10 000 în picioare. Cine cunoaște felul de a lucra al generalului Rădulescu, cine a fost față la înfăptuirile sale de până acum și cine a avut prilejul să urmărească nobila perseverență cu care a dus la bun sfârșit toate proectele sale pe tărâmul educației fizic, nu se poate îndoi de viitorul strălucit ce se rezervă Bucureștilor din punct de vedere al utilării sale sportive- Au fost însă și foarte mulți sceptici la recepția de Vineri și mai ales dintre aceia pentru cari optimismul altora este motiv de disproporționată augmentare a propriului lor pesimism. — Ce vom face cu un stadion atât de mare, noi umili pioneri ai civilizației la poarta necioplitului Orient? se întrebau scepticii când au aflat de concepția sănătoasă a generalului Rădulescu. Interesant însă este faptul că nedumirita întrebare o făceau aceiași oameni cari cu luni în urmă se îngrozeau la gândul că România și-a luat periculoasa sarcină de a organiza o competiție balcanică, de care se leagă atâtea greutăți tehnice și atâtea riscuri materiale. Vă amintiți doar cât a ezitat România până și-a dat consimțământul care avea să poarte în 1933, caravana balcanică în București. De trei ori am acceptat și de 3 ori neam răzgândit-Ne lipsea optimismul, ne lipsea încrederea în posibilitățile de progres ale mafsei românești. Cheltuelile de milioane, pe care le impune organizarea Balcaniadei, au făcut pe cei cari aveau să definitiveze angajamentul—impus de altfel de logica unei rotații fără devieri — să mediteze îndelungă vreme. Astăzi, cheltuelile sunt copios acoperite după primele 3 întâlniri, rețetele neașteptate și partidele urmărite de 20.000 spectatori. Cine ar fi crezut acum câteva luni, când frigurile riscului făcea să tremure mâna care trebuia să semneze, cine ar fi crezut că Bucureștii este capabil de atât entuziasm sportiv pentru o competiție Balcanică? Și cine crede astăzi, că stadionul plămădit cu meșteră îngrijire de O. N. E. F., nu va fi peste 2 ani o imperioasă necesitate pentru massa trezită la viața în aer liber? Scepticii de atunci, au rămas însă aceiași, deși exemplul viu al succesului la care asistă ar fi trebuit să-i desmorțească și să le impună o judecată de optimism îndreptățit. Pentru noi, Balcaniada a însemnat examenul de maturitate a sportului românesc, a însemnat dovada că îngrădirea ce s’a impus până apoifoco-cum, din prejudecăți nenorocite, atașării massei de viața în aer liber, a cedat și că terenul pierdut atâta vreme va fi recuperat. Pentru aceasta trebue însă activitate curagioasă, o conduită fără zigzaguri și fără șovăeli. începutul e doar greu.. L. R. MMach Tot ce ați văzut prin ziare Și afișele pe stradă Tot cortegiul de reclame Trâmbițuri de Balcaniadă, Prăvălii de locuțiune Și placarde cu neon, Cu tribunele uriașe Și terenul de gazon, Defilările de sporturi, Cu cocarde și beteală, Și bilete reținute, Și atâta ’nghesuială, Cu jandarmi pe două rânduri La intrări de mozaic, Și în plus două victorii... Toate, toate au fost nimic. Azi e ziua decisivă, Bucurie sau calvar, Astăzi cupa Balcaniadei își alege un proprietar. ■ Sârbii cred că o înhață, C’au echipa mai felină, Și au pregătit la Belgrad Pentru cupă o vitrină. Noi suntem ceva mai sceptici, (Și o fac pe indiscretul) Am văzut la Colonnade Când s'a arvunit banchetul. Să mă lămuresc mai bine, Nu să merg la inspirație, Printre taberele adverse Am fugit la informație. Tiranici mi-a spus că speră In victoria iugoslavă. Ei câștigă ’ntr’o repriză Cupa, fără de zăbavă, Fiindcă au o obligație Față de întreaga țară, Căci întreaga Iugoslavie Stă și așteaptă cupa ’n gară La ai noștri, optimismul I-a învăluit pe toți. Spun c’o să furăm trofeul Fiindcă suntem mult mai hoți. Bodolami mărturisește Și senin anticipează Că de a dribla portarul, Apoi sigur că marchează. Unul de la Federație Cu încredere mi-a spus, Că avem și cupa ’n mână, Dacă avem un gol în plus. Câte unul se ’ndoiește Și cobește cum îi vine, Insă vezi, majoritatea Spune c’o să fie bine. Dacă eu, nu-mi fac iluzii. Stau în umbră și discret, îmi calc hainele pe dungă. Să fiu high-life la banchet. A. NOL Clasamentul „Cupei Balcanice“ România 2 2 0 0 8 0 4 Jugoslavia 2 2 0 0 9 3 4 Bulgari« 3 1 0 2 2 11 2 Grecia 3 0 0 3 3 8 0 Numărul viitor al «Gazetei Sporturilor» va apare în șase pagini, Luni 12 Iunie, la orele 5 dimineața. 4 PAGINI 6 LEI 0. N. E. A ÎMPLINIT ZECE ANI O declarație a d-lusi general Rădulescu Sportul românesc sărbătorește un mare eveniment. O. N.-E F.-ul împlinește 10 ani de rodnică și neîntreruptă activitate pe tărâmul mișcarei sportive. Pentru cei cari au urmărit activitatea instituției din Dealul Spirei, jubileul acesta este încoronarea primei etape din cariera acestei uzine de ofelire a tineretului C. N. E. F.-ul este la începutul operei sale și deși nu s-a bucurat de solicitudinea meritată, și-a legat numele de mari și prețioase realizări. O adevărată generație de educatori a părăsit, băncile acestei școli ducând ln toate colțurile țărei, sfatul mult necesar celor ce cred în binefacerile educației fizice. O N. E. F. a realizat lucruri splendide, în toate ramurile sporturilor. La munte ca și la mare, peste tot amenajările C. N. E. F.-ului pe lângă ce au permis, practicarea celor mai sănătoase sporturi, au contribuit la răspândirea gustului pentru turism. Astăzi odată cu jubileul de 10 ani, C. N. E. F.-ul sărbătorește intrarea pe calea realizării a unei opere noui și prețioase: amenajarea stadionului din Dealul Spirei, destinat să fie cel mai mare din Balcani și mândria sportului românesc. Gazeta Sporturilor care a urmărit pas cu pas desvoltarea CN. El F- ului și a susținut cu posibilitățile ei toate inițiativele, urează instituției jubiliare, spor la muncă și succese tot atât de frumoase ca cele de până acum. . s.. O declarație a d-lui general Bădulescu Cu prilejul Jubileului C. N. E. F.-ul&îi, «L. gewaima Bădulescu a ținut să marcheze legătura dintre sport și presă, făcându-ne tisătoarea declarație : ur. «A fost ii rămâne o năzuință pentru noi, să vedem presa cât mai strâns legată de ideia propagarei educației fizice in toate straturile sociale. După 10 ani, când constatăm că tot ce-am făcut este conform cu gândurile, sentimentele și menirea noastră, vedem că suntem la începutul începutului. Năzuința de a face din educația fizică din comun, nu-i posibilă, până când mulțimea nu va fi convertită prin vorbă și scris. Bată de ce urez presei noastre sportive, viață lungă pentru răspândirea ideii regenerării spirituale și fizice». D. general V. Bădulescu ROMANIA Astăzi la O. N. E. F Defecțiuni în formația României. Robe și Steinbach indisponibili. Fetea Vâlcov va fi Înlocuit? Un jucător iugoslav adus cu avionul. Istoricul matchurilor România—Jugoslavia. Cine va Învinge ? Arbitru d. Doșeff (Bulgaria), ajutat de d-nii Kika Popovici și Xifando. O. N. E. F.-ul va găzdui astăzi după amiază cel mai important match al Cupei balcanice. Finala competițianei. Asupra interesului pe care îl înglobează această întâlnire este inutil să insistăm. Se leagă de ea, în primul rând, antagonismul dintre footballul român și cel iugoslav. Neîntrerupta luptă pentru întronarea unui din aceste două footballuri deasupra celuilalt. De a-i asigura eticheta unei superiorități definitive. Și tot de material de astăzi se leagă soarta Cupei balcanice pe anul 1933, învingătorul de astăzi câștigând pentru anul acesta trofeul competițiunii. De aceia, este explicabil asaltul cu care au fost luate biletele pentru material de după amiază. Eri dimineață, Rombolul mai avea numai câteva locuri, complet laterale. Și în tot cursul după amiezii, biroul de vânzare al Federației a fost solicitat neîntrerupt cu cereri de bilete. oricât de scumpe și oricât de prost plasate. Din punct de vedere material, material România-Iugoslavia de astăzi se prezintă așadar cu succesul asigurat, fiind aproape sigur că se vor bate astăzi toate recordurile naționale de asistență. Dar din punct de vedere moral ? DEFECȚIUNI IN ECHIPA ROMÂNIEI Evident, ceiace ne interesează pe noi nu sunt încasările. Ci succesul moral. Victoria României într’o competiție care — după eclipsa de acum câtva timp a naționalei noastre — să-i cimenteze din nou prestigiul. Sub acest raport, echipa noastră se prezintă în condițiuni nu tocmai favorabile. In primul rând, formația care a repurtat cele două victorii: asupra Bulgariei și Greciei este astăzi incompletă. Steinbach este intoxicat. Din cauza aceasta a și făcut o partidă slabă împotriva Bulgariei. Robe, lovită la picior și la braț este deasemeni indisponibil. Iar Petea Vâlcov care după părerea oficială n’a dat deplină satisfacție, nemulțumit el însuș de forma pe care o deține, cere să fie scos din echipă. Iată așadar trei defecțiuni, din cele mai importante, cari amputează echipa în trei din cele mai importante locuri ale sale. (Continuare în pagina IV-a) JUGOSLAVIA Raicovici Ciulici ECHIPELE PROBABILE Șepci Dobay Tiranici Aibu Lakatoș Bodola Valiarovici Ralid Steinbach Ciolac Codrnia Gayer V°gl Covaci Jifcovici T Moravetz Low Bindea Kokotovici Zagoratz Duminecă 11 Iunie 1933 inii miisinii -------oooxooo------ A. S. R. Principele Nicolae concurează în Franța, Gheorghe Nadu la Lemberg Ziua de 11 Iunie poate fi considerată drept o sărbătoare a automobilismului românesc, atât de puțin activ în ț ară. De mai bine de doi ani, Automobil clubul stă într-o inactivitate strigătoare, fapt care ne-a obligat să pornim, contra lui, campania știută. Avem satisfacția că, intervenția noastră nu rămas fără răsunet, întrucât forul automobilist a hotărât să iasă din întuneric și să proecteze organizarea mai multor probe. Dar, nu de aceasta vrem să ne ocupăm în rândurile de față. Ceea ce ne preocupă și ne-a obligat să intitulăm ziua de 11 Iunie, drept sărbătoare a automobilismului românesc, este faptul că doi dintre cei mai temerari piloți ai noștri, vor evolua astăzi pe circuite străine, concurând alături de consacrații Europei, în două curse de viteză. A. S. R. Principele Nicolae se va prezenta la startul «Marelui Premiu al Franței», cursă de viteză în cari s’au ilustrat alergători ca: Boillot, Goux, Lantenschlager, Robert Benoist, Louis Chiron, etc. întrecerea va fi disputată de 26 concurenți și situația la plecare a augustului nostru reprezentant nu este dintre cele mai de invidiat. Având numărul 34 va fi la start în al șaptelea rând, astfel că va suporta un dublu handicap: acela de a fi obligat să lupte cu cei mai desăvârșiți piloți ai continentului, precum și pe acela de a fi silit să meargă în spatele a 24 mașini. Astfel fiind situația este greu de admis ca A. S. R. Principele Nicolae să poată juca un rol de frunte în marea alergare. La Lemberg, Gheorghe Nada, celălalt exponent al intereselor românești va alerga în cursa pe circuit închis, organizată de Automobil clubul din localitate. Nada se prezintă pentru a doua oară, la startul acestei probe. In 1931, concurând în întrecerea destinată trăsurilor de sport, alergătorul român și-a adjudecat victoria în stil impresionant, deși suferise pe parccurs, un defect de cardan. '. •> De rândul acesta, sarcina lui Radu este infinit mai grea ca acum doi ani. Va fi handicapat, de condițiile probei, întrucât va trebui să concureze în categoria de curse, la volanul unei trăsuri de sport și, în plus, nu se va bucura de o perfectă validitate. Accidentul suferit de el, anul trecut, a lăsat urme cari îl vor împiedeca serios în acțiune. Cu toate că și-a dat seama că nu are șansă regulată în cursă, Nadu a plecat la Lemberg, spre a răspunde insistentelor solicitări ale organizatorilor. r. e. d. Baer a învins pe Sehmeling prin knockout tehhnic Primele amănunte telegrafice In box ca și în celelalte sporturi, neprevăzutul răstoarnă cele mai categorice socoteli. Iată de pildă cu acest match, Schmeling—Baer, atunci când nici un glas de specialist nu a crezut într’o victorie a americanului, lucrul acesta s'a întâmplat și încă într'un stil extraordinar. Toată lumea sportivă americană susținea că Semmeling nu va întâmpina nici o dificultate. Singur Dempsey, susținea că Baer va învinge prin k. o., aceasta ca să ridice interesul atractiv al matchului. 65.000 SPECTATORI Prevederile lui Dempsey, în materie de rețetă, s-au realizat întocmai. 65.000 spectatori au ocupat tribunele lui Jankee Stadium, asigurând organizatorului rețeta așteptată: peste 300.000 dolari. Publicul l-a primit cu aplauze frenetice pe Tunney, care a ocupat unul din locurile din preajma ringului. ZECE REPRIZE FARA SEMNIFICAȚIE Timp de zece reprize, a avut loc un violent schimb de pumni. Schmeling mai stilat, a lucrat variat, dar nu l-a putut împiedica pe Baer să plaseze câteva drepte formidabile. KNOCK OUT O DIRECTA A LUI BAER IN REPRIZA ZECEA SCHMELING E LA PAMANT. REIA LUPTA DUPĂ NOUA SECUNDE. GERMANUL E GROGY. O NOUA PLOAIE DE PUMNI IMOBILIZEAZĂ PE SCHMELING. ARBITRUL OPREȘTE MATCHUL. DECIZIA ESTE DATA; BAER ÎNVINGĂTOR PRIN KNOCK OUT TECHNIC. IMPRESIA DELA BERLIN. Matehul a început la ora 10, adică 4 dimineața după ora europeană. Cu toată ora nepotrivită, zeci de mii de persoane au ascultat în fața redacțiilor berlineze, retransmiterea posturilor americane. In momentul în care s’a anunțat decizia, s’au produs scene disperate. CINE ESTE BAER In 1931, Baer nu reușise încă să se impună. A boxat cu oameni de clasă, a pierdut însă în fața lui: Paolino, Johny Risko și Tommy Loughran. In 1932, Baer s-a semnalat prin o performanță bună, o victorie asupra răposatului Ernie Schaaf. Serbarea O. N. f. r.-nici va avea loc Ioni 0000 Vor asista M. S. Regele Carol II și Marele Voevod Mihai Timpul nefavorabil, caracteristica ultimelor săptămâni, a împiedicat orținerea serbărei aniversare a Oficiului Național de Educație Fizică, institute care a împlinit recent, 10 ani de laborioasă activitate. Serbarea a fost amânată pentru Luni 12 Iunie, la ora deci, 11, când ea se va desfășura în prezența M. S. Regelui Carol și a Marelui Voevod Mihai. Cu acest prilej, M. S. Regele va înmâna nouilor decorați, medalia «Meritul cultural pentru sport». Festivitatea aniversărei a 10 ani de activitate se va desfășura după următorul PROGRAM Partea I-a: Cuvântările d-Ior general V. Rădulescu, prof. O. Ont* eescu, d. E. Palangeanu urmate de discursurile d-lor miniștri ai instrucțiunii publice, muncii și armatei. Va răspunde Suveranul. Partea II-a. O demonstrație executată de studenții I. S. E. F. și militarii I. M. E. F.