Gazeta Sporturilor, iunie 1934 (nr. 1345-1374)

1934-06-11 / nr. 1355

ANUL XII. No. 1355 s­abonamente , an an. ..­»••••• ••••• LEI 1000 '• șase fani?] • I •' I­I­I • • * I • • * « • 500 Telefon direcție 3.26.60 MARE COTIDIAN SPORTIV Birourile: STRADA IN3ÍNSR AN 3ÎI­L SACI3MI No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN ți E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Ce e aia U. F. S. R.T —__ -1--------­ Am sprijinit cu toate puterile noastre, încă de la înființare — pe care am crezut-o mântuitoare pen­tru sportul românesc — Uniunea Federațiilor Sportive din România. Și i-am acordat cel mai larg credit chiar atunci când, după luni și luni de inactivitate complectă, de închireire într’o bătrânețe congeni­tală, de sclerozare vădită și defi­nitivă, am înțeles că Uniunea este un simplu birou de înregistrare, de unde, dacă nu se evidenția nici un bine Pentru sportul românesc, nu i se aducea, în schimb, nici un rău.Astfel, cititorii noștri au auzit în numeroase rânduri, la fiecare ocazie oficială, citându-se inițiale­le acestei grupări pompoase, erija­tă în mentor al întregei activități sportive dela noi, dar care dela începuturile ei și până astăzi nu s’a manifestat nici prin cea mai mo­destă acțiune în slujba acestei complexe discipline de viață-Până acum, cu ce-și justifica exi­stenta tovărășia aceasta de aristo­crați ai sportului ? Cu fire’o-clock­­uri organizate odată sau de două ori pe săptămână, unde la o cafe­­lată și o țigară se discuta, tihnit, gospodărește, ultimele evenimente politice ? Fervenți practicanți ai educației fizice, distinșii sportivi de la U. F. S. R­, în ciuda vârstei, făceau al­pinism de fiece dată, urcând fără ascensor cele două etaje ale imo­bilului din str. Biserica Enei. Acolo, după un asemenea istovitor ef­ort, se odihnuiau, administrând, cu sa­gacitate taxele ce se cuveneau Uni­unii din veniturile ștrandului Kis­­seleff. Slavă Domnului! Ne aflăm, zi de zi, în vâltoarea manifestațiunilor sportive și obligațiunile noastre profesionale ne silesc să înregis­trăm de îndată, tot ceea ce este demn să fie adus la cunoștința lec­torului. Mărturisim, totuși, și colecția ziarului nostru este martoră, că despre U. F. S. R. n am­ avut nici­odată vreun prilej să ne ocupăm altfel decât în momente festive, când gruparea aceasta gomoasă nu pierdea, niciodată, ocaziunea de a trage toate beneficiile morale de pe urma trudei altora. N a lipsit mult ca nici adunarea generală să nu se fie la U­ F. S. R. A trebuit toată campania noastră și a întregei prese sportive, pentru ca domnii de acolo să se urnească și să convoace această adunare la care erau strict obligați, sub sanc­țiune, și de legea persoanelor mo­rale și juridice. Evident, adunarea generală s’a ținut, în aceiaș atmosferă de five’o­­clock, cu acelaș tabiet olimpian, într’o atmosferă de strictă intimi­tate. Sau luat câteva hotărîri cari au fost uitate de a doua zi, toată lu­mea a fost mulțumită și s’a reîn­ceput campania de alpinism bi­­bebdomadar la etajul II din str. Biserica Enei Iată, totuș, că U. F. S­ R.-ul a dovedit dintr’odată, o virilitate pe care nu i-am fi bănuit-o după atâta abstinentă benevolă, că activează, și încă în mod strălucit, pentru bi­nele și propășirea sportului româ­nesc. Iată că această instituție de nivelo-clock deșteptată brusc din le­targie, se apucă, cu ifose electora­le, să întocmească o listă de per­soane cari, crede ea, meritau să fie propuse spre decorare, cu ocazia «Zilei sporturilor». Bun. Și iată pe oficialii U. F. S. R.-ului suflecându-și mânecile, a­­plecându-se atent pe masa de lu­cru, scrutând cu grijă și obiecti­vitate lista selecționabililor, pentru a da din nou Țării Românești, o promoție de decorați, distinși pen­­tru că au binemeritat deja sportul românesc. Pamientul monies ,. Doi miniștri plenipotențiari, d­rix Tcholaek Antitch și Jan Seba, ad­mirabili reprezentanți a două țări aliate și amice, sportivi inveterați, văzuți — primul de zeci de ani, cel de al doilea de când a venit în țară — întotdeauna pe toate terenurile de sport, au fost distinși cu meri­tul cultural clasa doua, în gradul de cavaler. In schimb, d. Neagu Boerescu, cu o candoare angelică, tare pe nenu­măratele servicii pe cari în decur­sul anilor le-a adus­­ contribuția d-sale în calitate de președinte, vi­­ce-președinte, membru de onoare, activ, de rezervă, etc. în atâtea fede­rații, comitete și comiții este, oare, puțin lucru ?­ sportului național, s’a auto-decorat, cu mărinimie, ca­valer clasa I-a. N’am spune nimic, dacă d. Neagu Boerescu ar fi singur, sau ar co­manda singur la U. F. S. R. S’a distins omul singur, și basta ! Dar ce putem spune de lipsa de tact cu care întreg U­ F. S. R.-ul se asociază acestei auto-distincții și-și proclamă, cu de la sine putere, pe conducătorii săi, decorați din o­­ficiu ? Pomelnicul ar fi lung. Lipsa de spațiu însă, ne obligă să conchidem. N­am­ mai vrea, dintre ceilalți decorați, să pomenim decât pe fra­ții Victor și Dr. Braida. Dacă primul nu credem să aibă alte merite decât acelea de a fi primit o binemeritată corecție pen­tru felul revoltător în care a ar­bitrat matchul Venus­ Crișana și de a fi introdus anumite moravuri la Federația de Atletism, cel de al doilea — pe care nu îl cunoaștem — credem că are numai meritul de a fi jucat, cândva, rugby în Ger­mania. Pare că n’ar fi de ajuns... înțelegem să ignorăm U. F. S. R.-ul când nu face nimic, sau a­­proape. Dar când trece la fapte și ia aere de conducere tutelară în sportul românesc, atunci când ni­mic din activitatea sa trecută sau prezentă nu-i îngăduie o asemenea îndrăzneață pretenție, e momentul să-i spunem : Ce e aia U­ F. S. R. î Al. Mu­nteanu C­O­T­I­D­I­A­N­E­I ____ Intre vachime și merit A apărut ori în ziare, lista dis­tincțiilor sportive acordate cu oca­zia zilei de 8 Iunie. Toată nafia română l-a văzut deci în capul listei — cavaler clasa în­tâia — pe d. Neagu Boerescu (str­ Cobălcescu No. 25, telefon 3,73.10) urmat cu cl­asa doua de d-nii Jean St­an Ciolac Antici miniștri ple­nipotențiari și cu medalia clasa doua de d. general Manu. Dar în loc ca în cor cu toată na­­v­a să zburde pentru succesul d-lui Neagu (str. Cobălcescu) și să-l a­­nunțe în mahala, d. Ion Dimitrescu a iscălit ori în «­Curentul» un arti­col foarte puțin admirativ-uri după amiază la C. N. E. F. i­. așteptarea medaliei, d. Neagu (str. Cobălcescu No. 25, telef. 3.73.10) transpira într’o jachetă neagră, co­mandată special. La un moment dat, d. președinte al Federației de sporturi de iarnă, al Federației de hockey, vice-pre­­ședinte al Federației de atletism, reprezentantul României la comite­tul inter-balcanic, membru în B­­­­roul Federal de turism, membru în Biroul Federal de scrimă, (fost pre­ședinte, vice-președinte și membru al etc., etc., etc.) (strada Cobălces­cu No. 25, telefon 3.73.10) l-a întâlnit pe d. Dimitrescu. — Vă salut! — Bonjur. Și fiindcă simțea că are de dat anumite explicații, d. Neagu (tele­fon 3,73.10) și-a dat drumul scurt, la e­ocvență : — Vreau să vă explic un lucru. — Nu țiu! a încercat d. Dimitres­­cu să scape. La prima eșire a tribunei însă, a fost ajuns de d. Neagu (telefonul l am pu­s mai sus). — Iată pentru ce am fost decorat în gradul de cavaler clasa întâia. Aveam aceiași decoratie, clasa doua. O aveam însă ds, trei ani. Și la vechimea aceasta, ți se clasa întâia. — Prin urmare, s’a dumirit Dimitrescu, aveați vechime, merite­­» Și s’a declarat mulțumit cu ceastă explicație... Confu­zii fericite . Tot la decorare. Deci, tot eri, la C. N. E. F. La un moment dat, este strigat d. Vogel. — D. Vogel! — Bravov! a izbucnit [UNK] tribuna. S’a potolit însă imediat, văzând că nu Vogl era chemat, ci d. Vo­gel. Simplă confuzie!­.. Cel mai bun răspuns La concursul instituit de noi cu titlul: «Care va fi rezultatul mat­­churilor Triestinei, la București?» un cititor ne-a trimis următorul răspuns: Va câștiga d. Nae Luces­­cu 200.000 de lei. Este aproape sigur că răspun­sul acesta va fi cel mai bun. dă d. nu a­ Uib instantaneu­ senzațional și prevestitor pentru­ partidia de azi Iată a ei o reminiscență uluitoare a uneia din cele mai înverșunate partide ce s’au disputat vre­odată în Europa. Un fotograf, artist în meseria lui a prins acest instantaneu în cursul matchului Italia—Austria, du­pă goalul victorios marcat de către Italieni, Meazza și Platzer prăbușiți la pământ, Guaita se căznește să se ridice, iar în fund, Schiavio scoate balonul din plasă. 6 PAGINI 3 LEI A. S. R. Principele Nicolae a plecat la Marts Augustul automobilist va concura în cursa de 24 ore A. S. R. Principele Nicolae este de câteva zile în drum spre Mans, localitate în Belgia, unde în fiecare an se dispută o mare și importantă alergare automobilistă de 24 ore. In palmaresul acestei probe figu­rează numele celor mai de seamă automobiliști ai timpurilor și tabloul este încheiat de faimosul Nuvolari care și-a adjudecat victoria, anul trecut. Probă cu reputație mondială, în­trecerea de la Mans adună în fiecare an la start, tot ce au cele două con­tinente mai răsărit în materie de au­tomobilism și lupta pentru victorie se dă pe viață și pe moarte. Dato­rită concurenților de clasă ridicată, mediile orare sunt foarte mari și aproape în fiecare an recordul pro­­bei cunoaște serioase modificări. ÎNTRECEREA de anul TRECUT Terminată cu victoria perechei al cărui conducător era Nuvolari, star­terul probei de anul trecut a dat plecarea și A. S. R. Principelui Ni­­colae. Augustul concurent făcea e­­chipă cu un alergător italian de bună clasă și pilota o mașină Duesenberg de mare capacitate cilindrică. Purtătorul culorilor românești fost nenorocos în acea întrecere, în­­­trucât o greșeală de calcul l-a obli­gat să alimenteze înainte ca preve­derile regulamentului să-i fi permis. In acel moment A. S. Regală se gă­sea—după șase ore de fugă în pline gaze—în poziția șasea, nu prea de­parte de leader. Din nefericire însă, a trebuit să părăsească circuitul pe motiv că nu se conformase prevede­rilor regulamentului. ANUL ACESTA Anul acesta, A. S. R. Principele Nicolae va face echipă cu alergătorul american Whitney Straight, un alergă­tor foarte versat în cursele pe dis­tanțe mari și bun cunoscător al mo­­torului. Regescul participant la cursa de la Mans va pilota de rândul acesta, o mașină foarte puternică de a cărei punere la punct s-a ocupat personal. Se pare că probele făcute i-au dat deplină satisfacție, iar despre motor se spune că este capabil să dea 230 km pe oră, așa că este sigur că A. S. R. Principele Nicolae va juca un rol de frunte în competițiunea de la Mans. Ar fi cea mai bună răsplată pen­tru pasiunea ce o are față de auto­mobilism. Austria joacă cu finaliștii campionatului mondial .­­—•— VIENA 9 (Intersport). — Federația austriacă de football a perfectat matchu­­rile de football cu cei doi finaliști ai campionatului mondial. Matchurile se vor disputa in cadrul Cupei Europei. Matchul cu Cehoslovacia va avea loc la Viena în cursul acestei toamne. Matchul cu Italia în luna Martie 1935, tot la Viena. Bulgaria a retras din mnia Balcanică­ SOFIA 9 (Ir,tarsport).­­ Federația bulgară de football, luând cunoștință de programul Balcaniadei, a ținut o ședință extraordinară în care s-a hotă­­rît retragerea Bulgariei din cupa Bal­canică. Hotărîrea federației bulgare a fost transmisă imediat federației organiza­toare a Balcaniadei 1934 precum și celorlalte federații participante în a­­ceastă competiție și a provocat — după cum era și de așteptat — o deo­sebită senzație. Pentru a afla motivele cari au călău­zit la această senzațională hotărîre, am avut o convorbire cu d. Gvozdomof, căpitanul național bulgar, care ne-a explicat după cum urmează, decizia fo­rului bulgar: — Grecii — deși au fost avertizați — au ales totuși data de 25 Decem­brie care este cu totul neconvenabilă intereselor noastre teh­nice. La 25 De­cembrie suntem după mai bine de o lună de inactivitate. Care, dată fiind clima dela noi este imposibilă după a doua jumătate a lui Noembrie. Nu pu­tem angaja culorile naționale în atari condițiuni. Și ne-am retras. „De altfel, la acțiunea noastră se va ralia și Iugoslavia, pentru care situa­ția este aceiaș. .. „Nu căutăm să intimidăm federația organizatoare cu decizia noastră. „In definitiv, grecii se pot lipsi, de bine, de rău, de prezența noastră.­­ Totul depinde însă de felul cum vor reacționa Iugoslavia și România pen­­tru ca ceiace ar fi echitabil să se în­tâmple — retrogradarea datei­­ pentru cursul lunii Noembrie — să fie fapt împlinit”. i < _ Panelul de vedere al Sandemului Cercurile noastre oficiale — infor­mate de hotărîrea bulgarilor, au fost foarte impresionate. Evident, și-au dat seama că bulgarii au luat o hotărîre bună, cea mai bună care se putea lua. Se arată însă surprinse că nu au fost solicitate să întreprindă o ficțiune comună. Care desigur ar fi avut un eccou mult mai puternic, salutat chiar, la Atena. Este de așteptat însă că Rombolul se va ralia bulgarilor și va interveni la Atena pentru schimbarea datei. i Luni 11 luni() 19^4 SPORTIVI ILUȘTRI ---------DO-—'—--­De ce a ajuns Cehoslovacia la un grad atât de maolt de sportivitate In campionatul mondial de foot­ball, echipa Cehoslovaciei s-a califi­cat în finală, având apreciabile șanse de a-și adjudeca titlul suprem. Pentru acei cari cunosc sportivi­­tatea disciplinară a cehoslovacilor, întreținută cu un sprijin sincer și larg, acest fapt nu a constituit nici un fel de surpriză. In Cehoslovacia, de la capul statu­lui și până la cel din urmă cetățean,­­ toți s’au identificat cu sportul. 11 au în sânge, în suflet. Pentru ei sportul a devenit ceva organic. Il venerează, cred în el, și l-au ridicat până la rangul de religie. Ilustrațiile cari însoțesc acest ar­ticolaș, ni-i arată în intimitate sur­prinși de obiectivul indiscret, pe cei mai desăvârșiți cetățeni ai republicei Cehoslovace, amica țării noastre. Intr’una din fotografii îl vedem pe Președintele Massaryk — reales zilele trecute cu mare fast și entu­ziasm pentru a patra oară în această supremă demnitate — călare, între­ținută de-o elegantă și de-o sporti­vitate cum rar se vede la mulți că­lăreți tineri. Pe Eduard Beneș, ministrul de externe pe viață al Cehoslovaciei — care și el a fost sărbătorit zilele a­­cestea cu ocazia împlinirii a cinci­zeci de ani de viață — îi vedem în orele de recreație îngrijindu și gră­dina. E drept că aceasta nu e un sport. Dar pentru acei cari știu că Eduard Beneș a fost întemeetorul echipei «Slavia», această pildă, de viață au­steră și ordonată, poate fi conside­rată ca un îndreptar pentru sportivi. Cu asemenea conducători, o țară nu poate fi decât finalistă în orice competiție sportivă mondială. EM. MASSARYK, președintele republicii cehoslovace călare în una din plimbările sale zilnice. D-l EDUARD BENEȘ,ministrul de externe pind grădina. al Cehoslovaciei, stro- Greco-romane Nu știu dacă dau emoții. Palpitații sau frisoane, Insă știu că sunt la modă Luptele greco-romane. * Chiar Luchide în Italia, Sub regim de macaroane, Pentru Baratki la Roma A făcut greco-romane Footballiștii toți în lupte Se încing și se avântă, joacă o repriză football Și apoi se iau la trântă. Dacă-i supăra arbitrul Care i-a persecutat, I se face­ un «dublu-nelson* Și-au scăpat de fluierat * Dacă s’a pierdut partida C a fost vântul dinspre Est. Peste­ o zi la Federație Se trântește un protest. * Ce mai luptă cu protestul, Combatanții nu se lasă, Se trântesc la argumente Se trântesc și pumni în masă * Dar la luptele acestea Chibiții sunt superiori... încă nu a fost pus Teodora, Că-i cu umerii în nori * Dar pe Pascu nu-l ajută Nici curaj și nici avânt, Fiindcă el întotdeauna E cu­ un umăr la pământ. * .. .­­Luptele la velodromuri încă nu s’au isprăvit, Și eu totul pe files cu Depe-acum îl văd trântit. * Luptătorii veritabili, Ben Ali și Ben Jusef, Se trântesc cât pot de tare Și apoi trântesc un chef A. Noi.

Next