Gazeta Sporturilor, iunie 1934 (nr. 1345-1374)
1934-06-11 / nr. 1355
ANUL XII. No. 1355 sabonamente , an an. ..»••••• ••••• LEI 1000 '• șase fani?] • I •' III • • * I • • * « • 500 Telefon direcție 3.26.60 MARE COTIDIAN SPORTIV Birourile: STRADA IN3ÍNSR AN 3ÎIL SACI3MI No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN ți E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Ce e aia U. F. S. R.T —__ -1-------- Am sprijinit cu toate puterile noastre, încă de la înființare — pe care am crezut-o mântuitoare pentru sportul românesc — Uniunea Federațiilor Sportive din România. Și i-am acordat cel mai larg credit chiar atunci când, după luni și luni de inactivitate complectă, de închireire într’o bătrânețe congenitală, de sclerozare vădită și definitivă, am înțeles că Uniunea este un simplu birou de înregistrare, de unde, dacă nu se evidenția nici un bine Pentru sportul românesc, nu i se aducea, în schimb, nici un rău.Astfel, cititorii noștri au auzit în numeroase rânduri, la fiecare ocazie oficială, citându-se inițialele acestei grupări pompoase, erijată în mentor al întregei activități sportive dela noi, dar care dela începuturile ei și până astăzi nu s’a manifestat nici prin cea mai modestă acțiune în slujba acestei complexe discipline de viață-Până acum, cu ce-și justifica existenta tovărășia aceasta de aristocrați ai sportului ? Cu fire’o-clockuri organizate odată sau de două ori pe săptămână, unde la o cafelată și o țigară se discuta, tihnit, gospodărește, ultimele evenimente politice ? Fervenți practicanți ai educației fizice, distinșii sportivi de la U. F. S. R, în ciuda vârstei, făceau alpinism de fiece dată, urcând fără ascensor cele două etaje ale imobilului din str. Biserica Enei. Acolo, după un asemenea istovitor efort, se odihnuiau, administrând, cu sagacitate taxele ce se cuveneau Uniunii din veniturile ștrandului Kisseleff. Slavă Domnului! Ne aflăm, zi de zi, în vâltoarea manifestațiunilor sportive și obligațiunile noastre profesionale ne silesc să înregistrăm de îndată, tot ceea ce este demn să fie adus la cunoștința lectorului. Mărturisim, totuși, și colecția ziarului nostru este martoră, că despre U. F. S. R. n am avut niciodată vreun prilej să ne ocupăm altfel decât în momente festive, când gruparea aceasta gomoasă nu pierdea, niciodată, ocaziunea de a trage toate beneficiile morale de pe urma trudei altora. N a lipsit mult ca nici adunarea generală să nu se fie la U F. S. R. A trebuit toată campania noastră și a întregei prese sportive, pentru ca domnii de acolo să se urnească și să convoace această adunare la care erau strict obligați, sub sancțiune, și de legea persoanelor morale și juridice. Evident, adunarea generală s’a ținut, în aceiaș atmosferă de five’oclock, cu acelaș tabiet olimpian, într’o atmosferă de strictă intimitate. Sau luat câteva hotărîri cari au fost uitate de a doua zi, toată lumea a fost mulțumită și s’a reînceput campania de alpinism bibebdomadar la etajul II din str. Biserica Enei Iată, totuș, că U. F. S R.-ul a dovedit dintr’odată, o virilitate pe care nu i-am fi bănuit-o după atâta abstinentă benevolă, că activează, și încă în mod strălucit, pentru binele și propășirea sportului românesc. Iată că această instituție de nivelo-clock deșteptată brusc din letargie, se apucă, cu ifose electorale, să întocmească o listă de persoane cari, crede ea, meritau să fie propuse spre decorare, cu ocazia «Zilei sporturilor». Bun. Și iată pe oficialii U. F. S. R.-ului suflecându-și mânecile, aplecându-se atent pe masa de lucru, scrutând cu grijă și obiectivitate lista selecționabililor, pentru a da din nou Țării Românești, o promoție de decorați, distinși pentru că au binemeritat deja sportul românesc. Pamientul monies ,. Doi miniștri plenipotențiari, drix Tcholaek Antitch și Jan Seba, admirabili reprezentanți a două țări aliate și amice, sportivi inveterați, văzuți — primul de zeci de ani, cel de al doilea de când a venit în țară — întotdeauna pe toate terenurile de sport, au fost distinși cu meritul cultural clasa doua, în gradul de cavaler. In schimb, d. Neagu Boerescu, cu o candoare angelică, tare pe nenumăratele servicii pe cari în decursul anilor le-a adus contribuția d-sale în calitate de președinte, vice-președinte, membru de onoare, activ, de rezervă, etc. în atâtea federații, comitete și comiții este, oare, puțin lucru ? sportului național, s’a auto-decorat, cu mărinimie, cavaler clasa I-a. N’am spune nimic, dacă d. Neagu Boerescu ar fi singur, sau ar comanda singur la U. F. S. R. S’a distins omul singur, și basta ! Dar ce putem spune de lipsa de tact cu care întreg U F. S. R.-ul se asociază acestei auto-distincții și-și proclamă, cu de la sine putere, pe conducătorii săi, decorați din oficiu ? Pomelnicul ar fi lung. Lipsa de spațiu însă, ne obligă să conchidem. Nam mai vrea, dintre ceilalți decorați, să pomenim decât pe frații Victor și Dr. Braida. Dacă primul nu credem să aibă alte merite decât acelea de a fi primit o binemeritată corecție pentru felul revoltător în care a arbitrat matchul Venus Crișana și de a fi introdus anumite moravuri la Federația de Atletism, cel de al doilea — pe care nu îl cunoaștem — credem că are numai meritul de a fi jucat, cândva, rugby în Germania. Pare că n’ar fi de ajuns... înțelegem să ignorăm U. F. S. R.-ul când nu face nimic, sau aproape. Dar când trece la fapte și ia aere de conducere tutelară în sportul românesc, atunci când nimic din activitatea sa trecută sau prezentă nu-i îngăduie o asemenea îndrăzneață pretenție, e momentul să-i spunem : Ce e aia U F. S. R. î Al. Munteanu COTIDIANEI ____ Intre vachime și merit A apărut ori în ziare, lista distincțiilor sportive acordate cu ocazia zilei de 8 Iunie. Toată nafia română l-a văzut deci în capul listei — cavaler clasa întâia — pe d. Neagu Boerescu (str Cobălcescu No. 25, telefon 3,73.10) urmat cu clasa doua de d-nii Jean Stan Ciolac Antici miniștri plenipotențiari și cu medalia clasa doua de d. general Manu. Dar în loc ca în cor cu toată nava să zburde pentru succesul d-lui Neagu (str. Cobălcescu) și să-l anunțe în mahala, d. Ion Dimitrescu a iscălit ori în «Curentul» un articol foarte puțin admirativ-uri după amiază la C. N. E. F. i. așteptarea medaliei, d. Neagu (str. Cobălcescu No. 25, telef. 3.73.10) transpira într’o jachetă neagră, comandată special. La un moment dat, d. președinte al Federației de sporturi de iarnă, al Federației de hockey, vice-președinte al Federației de atletism, reprezentantul României la comitetul inter-balcanic, membru în Broul Federal de turism, membru în Biroul Federal de scrimă, (fost președinte, vice-președinte și membru al etc., etc., etc.) (strada Cobălcescu No. 25, telefon 3.73.10) l-a întâlnit pe d. Dimitrescu. — Vă salut! — Bonjur. Și fiindcă simțea că are de dat anumite explicații, d. Neagu (telefon 3,73.10) și-a dat drumul scurt, la eocvență : — Vreau să vă explic un lucru. — Nu țiu! a încercat d. Dimitrescu să scape. La prima eșire a tribunei însă, a fost ajuns de d. Neagu (telefonul l am pus mai sus). — Iată pentru ce am fost decorat în gradul de cavaler clasa întâia. Aveam aceiași decoratie, clasa doua. O aveam însă ds, trei ani. Și la vechimea aceasta, ți se clasa întâia. — Prin urmare, s’a dumirit Dimitrescu, aveați vechime, merite» Și s’a declarat mulțumit cu ceastă explicație... Confuzii fericite . Tot la decorare. Deci, tot eri, la C. N. E. F. La un moment dat, este strigat d. Vogel. — D. Vogel! — Bravov! a izbucnit [UNK] tribuna. S’a potolit însă imediat, văzând că nu Vogl era chemat, ci d. Vogel. Simplă confuzie!.. Cel mai bun răspuns La concursul instituit de noi cu titlul: «Care va fi rezultatul matchurilor Triestinei, la București?» un cititor ne-a trimis următorul răspuns: Va câștiga d. Nae Lucescu 200.000 de lei. Este aproape sigur că răspunsul acesta va fi cel mai bun. dă d. nu a Uib instantaneu senzațional și prevestitor pentru partidia de azi Iată a ei o reminiscență uluitoare a uneia din cele mai înverșunate partide ce s’au disputat vreodată în Europa. Un fotograf, artist în meseria lui a prins acest instantaneu în cursul matchului Italia—Austria, după goalul victorios marcat de către Italieni, Meazza și Platzer prăbușiți la pământ, Guaita se căznește să se ridice, iar în fund, Schiavio scoate balonul din plasă. 6 PAGINI 3 LEI A. S. R. Principele Nicolae a plecat la Marts Augustul automobilist va concura în cursa de 24 ore A. S. R. Principele Nicolae este de câteva zile în drum spre Mans, localitate în Belgia, unde în fiecare an se dispută o mare și importantă alergare automobilistă de 24 ore. In palmaresul acestei probe figurează numele celor mai de seamă automobiliști ai timpurilor și tabloul este încheiat de faimosul Nuvolari care și-a adjudecat victoria, anul trecut. Probă cu reputație mondială, întrecerea de la Mans adună în fiecare an la start, tot ce au cele două continente mai răsărit în materie de automobilism și lupta pentru victorie se dă pe viață și pe moarte. Datorită concurenților de clasă ridicată, mediile orare sunt foarte mari și aproape în fiecare an recordul probei cunoaște serioase modificări. ÎNTRECEREA de anul TRECUT Terminată cu victoria perechei al cărui conducător era Nuvolari, starterul probei de anul trecut a dat plecarea și A. S. R. Principelui Nicolae. Augustul concurent făcea echipă cu un alergător italian de bună clasă și pilota o mașină Duesenberg de mare capacitate cilindrică. Purtătorul culorilor românești fost nenorocos în acea întrecere, întrucât o greșeală de calcul l-a obligat să alimenteze înainte ca prevederile regulamentului să-i fi permis. In acel moment A. S. Regală se găsea—după șase ore de fugă în pline gaze—în poziția șasea, nu prea departe de leader. Din nefericire însă, a trebuit să părăsească circuitul pe motiv că nu se conformase prevederilor regulamentului. ANUL ACESTA Anul acesta, A. S. R. Principele Nicolae va face echipă cu alergătorul american Whitney Straight, un alergător foarte versat în cursele pe distanțe mari și bun cunoscător al motorului. Regescul participant la cursa de la Mans va pilota de rândul acesta, o mașină foarte puternică de a cărei punere la punct s-a ocupat personal. Se pare că probele făcute i-au dat deplină satisfacție, iar despre motor se spune că este capabil să dea 230 km pe oră, așa că este sigur că A. S. R. Principele Nicolae va juca un rol de frunte în competițiunea de la Mans. Ar fi cea mai bună răsplată pentru pasiunea ce o are față de automobilism. Austria joacă cu finaliștii campionatului mondial .—•— VIENA 9 (Intersport). — Federația austriacă de football a perfectat matchurile de football cu cei doi finaliști ai campionatului mondial. Matchurile se vor disputa in cadrul Cupei Europei. Matchul cu Cehoslovacia va avea loc la Viena în cursul acestei toamne. Matchul cu Italia în luna Martie 1935, tot la Viena. Bulgaria a retras din mnia Balcanică SOFIA 9 (Ir,tarsport). Federația bulgară de football, luând cunoștință de programul Balcaniadei, a ținut o ședință extraordinară în care s-a hotărît retragerea Bulgariei din cupa Balcanică. Hotărîrea federației bulgare a fost transmisă imediat federației organizatoare a Balcaniadei 1934 precum și celorlalte federații participante în această competiție și a provocat — după cum era și de așteptat — o deosebită senzație. Pentru a afla motivele cari au călăuzit la această senzațională hotărîre, am avut o convorbire cu d. Gvozdomof, căpitanul național bulgar, care ne-a explicat după cum urmează, decizia forului bulgar: — Grecii — deși au fost avertizați — au ales totuși data de 25 Decembrie care este cu totul neconvenabilă intereselor noastre tehnice. La 25 Decembrie suntem după mai bine de o lună de inactivitate. Care, dată fiind clima dela noi este imposibilă după a doua jumătate a lui Noembrie. Nu putem angaja culorile naționale în atari condițiuni. Și ne-am retras. „De altfel, la acțiunea noastră se va ralia și Iugoslavia, pentru care situația este aceiaș. .. „Nu căutăm să intimidăm federația organizatoare cu decizia noastră. „In definitiv, grecii se pot lipsi, de bine, de rău, de prezența noastră. Totul depinde însă de felul cum vor reacționa Iugoslavia și România pentru ca ceiace ar fi echitabil să se întâmple — retrogradarea datei pentru cursul lunii Noembrie — să fie fapt împlinit”. i < _ Panelul de vedere al Sandemului Cercurile noastre oficiale — informate de hotărîrea bulgarilor, au fost foarte impresionate. Evident, și-au dat seama că bulgarii au luat o hotărîre bună, cea mai bună care se putea lua. Se arată însă surprinse că nu au fost solicitate să întreprindă o ficțiune comună. Care desigur ar fi avut un eccou mult mai puternic, salutat chiar, la Atena. Este de așteptat însă că Rombolul se va ralia bulgarilor și va interveni la Atena pentru schimbarea datei. i Luni 11 luni() 19^4 SPORTIVI ILUȘTRI ---------DO-—'—--De ce a ajuns Cehoslovacia la un grad atât de maolt de sportivitate In campionatul mondial de football, echipa Cehoslovaciei s-a calificat în finală, având apreciabile șanse de a-și adjudeca titlul suprem. Pentru acei cari cunosc sportivitatea disciplinară a cehoslovacilor, întreținută cu un sprijin sincer și larg, acest fapt nu a constituit nici un fel de surpriză. In Cehoslovacia, de la capul statului și până la cel din urmă cetățean, toți s’au identificat cu sportul. 11 au în sânge, în suflet. Pentru ei sportul a devenit ceva organic. Il venerează, cred în el, și l-au ridicat până la rangul de religie. Ilustrațiile cari însoțesc acest articolaș, ni-i arată în intimitate surprinși de obiectivul indiscret, pe cei mai desăvârșiți cetățeni ai republicei Cehoslovace, amica țării noastre. Intr’una din fotografii îl vedem pe Președintele Massaryk — reales zilele trecute cu mare fast și entuziasm pentru a patra oară în această supremă demnitate — călare, întreținută de-o elegantă și de-o sportivitate cum rar se vede la mulți călăreți tineri. Pe Eduard Beneș, ministrul de externe pe viață al Cehoslovaciei — care și el a fost sărbătorit zilele acestea cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de viață — îi vedem în orele de recreație îngrijindu și grădina. E drept că aceasta nu e un sport. Dar pentru acei cari știu că Eduard Beneș a fost întemeetorul echipei «Slavia», această pildă, de viață austeră și ordonată, poate fi considerată ca un îndreptar pentru sportivi. Cu asemenea conducători, o țară nu poate fi decât finalistă în orice competiție sportivă mondială. EM. MASSARYK, președintele republicii cehoslovace călare în una din plimbările sale zilnice. D-l EDUARD BENEȘ,ministrul de externe pind grădina. al Cehoslovaciei, stro- Greco-romane Nu știu dacă dau emoții. Palpitații sau frisoane, Insă știu că sunt la modă Luptele greco-romane. * Chiar Luchide în Italia, Sub regim de macaroane, Pentru Baratki la Roma A făcut greco-romane Footballiștii toți în lupte Se încing și se avântă, joacă o repriză football Și apoi se iau la trântă. Dacă-i supăra arbitrul Care i-a persecutat, I se face un «dublu-nelson* Și-au scăpat de fluierat * Dacă s’a pierdut partida C a fost vântul dinspre Est. Peste o zi la Federație Se trântește un protest. * Ce mai luptă cu protestul, Combatanții nu se lasă, Se trântesc la argumente Se trântesc și pumni în masă * Dar la luptele acestea Chibiții sunt superiori... încă nu a fost pus Teodora, Că-i cu umerii în nori * Dar pe Pascu nu-l ajută Nici curaj și nici avânt, Fiindcă el întotdeauna E cu un umăr la pământ. * .. .Luptele la velodromuri încă nu s’au isprăvit, Și eu totul pe files cu Depe-acum îl văd trântit. * Luptătorii veritabili, Ben Ali și Ben Jusef, Se trântesc cât pot de tare Și apoi trântesc un chef A. Noi.