Gazeta Sporturilor, iunie 1936 (nr. 2065-2094)
1936-06-10 / nr. 2074
ANUL Rm. No. 2074. 4 PAGINI 3 LEI ABONAMENTE: Pe un an ...... ...................le» 1000 Instituțiuni.Cluburi *și Proprietari! " Un număr vechi. ............................... 2000 4 COTIDIANUL SPORTULUI OMANESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI Directori-Fondatori: B. EMILIAN și E. MUNTEANU director: AL. MUNTEANU Prim redactor N. PAPAGHEORGHE -PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON: Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 Cum s’a desfășurat „ziua tineretului“ 12.000 străjeri, arcași, cercetași și premilitari au adus omacgBuilor Suveranului Un accident tragic a «trampt sutana Intrată în tradiția serbărilor Restaurației, «Ziua Tineretului» s'a desfășurat ori dimineață pe platoul Cotroceni în fața M. S. Regelui, a înalților oaspeți ai României Principele Regent Paul al Iugoslaviei și Eduard Beneș, președintele Cehoslovaciei, a înalților demnitari ai Statului, a reprezentanților corpului diplomatic și a unor tribune pline —din nenorocire, mult prea pline. " Mai jos arătăm cum s’a desfășurat programul până la întreruparea lui: înainte, să redăm însă discursul pe care l-a rostit M. S. Regele — Primul Străjer al țării Sărbătorim pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această măreață desfășurare străjerească. Salut cu deosebită bucurie această tinerime chemată la o viață nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. Sa spus adesea că, multe păcate au tinerii noștri, că n’au ideal și că lupta pentru viața materială, atât de grea în zilele de azi a deformat sufletul și mentalitatea lor. O fi poate parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate trecute? Dacă ziua de ozi a fost oarecum umbrită să împodobim și să luminăm calea generațiilor de mâine. Tot viitorul unei țări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletului lor, creșterii lor, trebue să îndreptăm toate gândurile și toate sforțările noastre. Lozinca noastră trebue să fie salvarea zilei de mâine, prin o integrală educațiune a tineretului. Această mișcare a străjeriei a luat acum în al doilea an de activitate, un avânt atât de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se îndoiesc încă de frumusețea și utilitatea noastră, le recomand să se ducă la școli și în satele străjerești și să vadă ce real progres s’a dobândit în scurt timp. E adevărat că ne-am înhămat la o operă uriașă, la o operă care cere timp spre a-și da roadele integrale Dar toți acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt încât nu se poate să nu ieșim pe deplin victorioși. Românul are atâtea calități, atâtea virtuți și atâtea posibilități cari, în nenumăratele împrejurări au dormit și cari numai prin avântul de neînvins al tinerimei trebuesc aduse la lumină și puse definitiv în slujba Patriei. Străjeria nu este școala de carte, ea este școala vieții pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue ferescnt să fie un bun cetățean, unde12.000 de străjeri, arcași, cercetași și premilitari, adunați din toate colțurile țării, au manifestat un splendid atașament sufletesc pentru Regele țării și au dat dovada sănătoasei educațiuni morale și trupești pe care o urmează. Din nenorocire, un accident tragic a întrerupt această înălțătoare serbare săvârșit patriot, iubitor de neam și de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esența virtuților românismului și să le puc prin voința și credința sa în slujba României. Aceste generații pe cari le creștem cu drag și grijă trebuesc să fie mâine adevărații slujbași și ostași ai Patriei. Trebuesc să aibe conștiința că orice cetățean demn de acest nume, — începând cu Regele, — este toată viața lui un slujbaș și un ostaș al țării. Fiecare cetățean este o rotiță din mecanismul Statului, și pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare la locul unde s’a așezat soarta, să-și facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând și călăuzit de un singur suflet, acel al neamului său. Niciodată — privind acest falnic tineret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zicătoare: «apa trece, pietrele rămân». Voi străjerii sunteți pietrele, voi sunteți temelia nepieritoare pe care voim să clădim o Românie mai bună, o Românie de neclintit în hotarele ei firești. Acest tineret crescut în acelaș ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt de încredere în slujba unui naționalism constructiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice împrejurare la înălțimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvârșit. STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege și de Mare Străjer, în această zi care-i atât a voastră cât și a Mea, se îndreaptă către voi cu drag și cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetățenii și ostașii Mei iubiți de mâine, în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine. » După falanga cea mare a întregitorilor de neam, veți veni falanga cea neînvinsă a consolidării definitive a României moderne. Luați și voi, cum trebue să luăm toți, ce e bun dela părinții și strămoșii noștri, luați din năzuințele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fala, — și strânși uniți într’o singură voință într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a românismului biruitor. Virtuțile atâtor generații cari au rămas neclintite pe aceste meleaguri să se însuțească în voi, cetățenii de mâine. Și rostind aceste cuvinte străjerilor, nu pot să nu mă gândesc cu recunoștință la acei dintre colaboratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemați să plămădească și să pregătească aceste suflete. Comandanților cărora li s’au încredințat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dragoste Știu până la ce punct sunt conștienți de datoria lor și cu câtă grijă își îndeplinesc greana dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător că am putut să Mă Continuare in nat( ID-a) Discursul M*. S. Regelui Sus: Conrad, portant1- Q, p. ft.-ului, plonjează în picioarele lui Sepi. Jos: Barbu, cu toată intervenția lui Sfera, marchează al doilea goal pentru echipa sa Virgil Mormocea a câștigat si ultima etapă a probei de selecționare Mormuea. Hrentlul și Tanu au emerit arealul de a reprezenta Romania in „lumi franței" Dela trimisul nostru special Eri, după ora 14, a luat sfârșit, în fata aeroportului Băneasa, după un impresionant demaraj, competitiunea ciclistă, organizată de Federația română de specialitate, în vederea selecționării alergătorilor ce urmează să poarte culorile României, în «Turul Franței» După trei zile de serioase și susținute eforturi, concurenții au atins ținia finală. Plecați 19 din București, 12 au isbutit să acopere istovitorul parcurs în limita timpului prescris de regulament. Procentul este îmbucurător dacă se tine seamă de faptul că alergarea s-a desfășurat pe o distanță de 624 km., și că participanții au avut de luptat cu vânturi reci și puternice, cu ploi mărunte amestecate — citiți bine — cu zăpadă, cu urcușuri dificile și povârnișuri periculoase. Cu toate acestea, peste 60 la sută din cei plecați au absolvit parcursul în condițiuni admirabile. Dar, mulți chemați, puțini aleși și eli, după sfârșitul cursei nu se putea încă preciza care este alergătorul îndreptățit să completeze lotul de patru selecționați. Căci, numai trei dintre cei plecați și anume: Mormocea, Hrenciuc și Nicolae Ion Țapu au isbutit să îndeplinească condițiunea esențială a regulamentului și să acopere distanța cu o medie orară de peste 32 km. Cel de al patrulea clasat, Gheorghe Hâpciuc, deși a fost, împreună cu Constantin Grigoriu, revelația alergărei, nu a putut atinge media prescrisă. Ca atare, în mod normal ar trebui scos din rândul selecționaților.Dar, în «Turul Franței» trebue să participe o echipă de patru concurenți și, în consecință Federația urmează să desemneze pe cel de al patrulea. Tudosa cel mai indicat Stimăm excelenta performanță realizată de Gheorghe Hapciuc dar obiectivitatea ne obligă să-i preferăm, pentru selecționare, pe Constantin Tudose care nu și-a putut da întreaga măsură din cauza numeroaselor pene suferite pe parcurs. Intr’adevăr, în prima etapă, Tudose a trebuit să înlăture nu mai puțin de nouă defecte de lanț; în cea de a doua un defect de cauciuc și frână l-au făcut să piardă 20 minute, iar eri, după ce fusese animatorul etapei a pierdut contactul cu Jenny Dumitrescu (Continuare în pat. 2-a) Miercuri 10 Iunie 1936 ==—-------.......... ..... Venus a învins c. f. R. cu 6-4 (4-1) învingătorii au meritat victoria, deoarece au jucat mai semplu și mai eficace Sepi a marcat 4 puncte înainte de a reda câteva din momentele caracteristice ale matchului de eli, trebue să facem observația că Venus a câștigat matehal și, nu C. F. R. l-a pierdut. Nu numai pentru motivul că evoluția scorului ne arată că Venus a condus tot timpul, dar și pentru motivul simplu că au fost mai des în ofensivă, practicând un joc mai direct și implicit mai productiv ca goaluri. C. F. R. s’a resemnat prea de multe ori cu ideia că trebue să se apere. Atunci când a atacat, cum a fost cazul în repriza doua, nu C. F. R.-ul a creat situațiile ci Venus s’a retras în apărare nemai având nici o pretenție peste 1—1. Astfel a ajuns C. F. R. la 1—2 și la 1—3 și ar fi egalat chiar. După douăzeci de minute de joe Venus a renunțat să se mai apere și atunci s-a restabilit echilibrul din prima repriză adică învingătorii au început din nou să domine. Venus a meritat victoria de oli și esențiala justificare a acestei aprecieri este că a atacat mai direct și a pus apărarea C. F. R.-ului la mai mare contribuție. Dar spectacolul? Evident, nu a fost un match frumos. A fost însă pasionant. Frumos nu poate fi un match în care echipele intră pe teren cu o dorință fermă de a marca un goal în plus, față de adversar, independent de mijloacele la cari poate recurge. S’a luptat pentru minge și aceasta a pasionat. In schimb, zeci de minute am văzut cum mingea mergea de la un ceferist la un venusist și au fost faze întregi când nu s’a putut vedea mingea trecând între trei sau patru jucători din aceiaș echipă. Iată de ce elementul spectacol nu a fost servit: CB greșală care a adus trei goaluri și ar fi putut aduce multe altele Venus și C. F. R. echipe din Divizia Națională A, au făcut ori câteva greșeli nepermise pentru echipe cari trebue să aibă oarecare rutină In mod nepermis și in repetate rânduri, au lovit mingea cu mâna. Arbitrul a sancționat toate aceste greșeli. Nu este insă mai puțin adevărat că toate au indispus publicul și au provocat marcarea a trei goaluri: două penaltyuri și lovitura liberă din prima repriză, transformată de Rafinski. Se întâmplă să fi împins câteodată să atingi ningea cu mâna, dar într un match jocul să fie întrerupt de zece ori pentru asemenea greșeli, iar trei din ele să provoace tot atâtea goaluri, constitue o exagerare. La primele minuste ceferiștii au avut două inițiative bune C. F. R. are în minutele 2 și 4 inițiative foarte periculoase. Boroș, bine servit de Moldovanu, trimete mingea în put de la zece metri de goal, iar Rafinski execută o lovitură liberă după un hands a lui Mihăilescu, dar și de data aceasta mingea ajunge în peluza populară. In minutul 5 Sepi e bine inspirat. Deschide pe Grui care trece de Cuedan și centrează, tot Sepi ajunge la timp din urmă și cu o splendidă lovitură de cap deschide scorul. A fost cel mai frumos goal al matchului. VENUS DOMINA DAR NU MĂREȘTE SCORUL DECÂT IN MITUL 15 Deschiderea scorului este urmată de o cursă cu mingea a lui Boros și de o intervenție reușită a lui Ghenea. Din acest moment, Venus domină, Sepi are de executat o lovitură liberă după un hamis a lui Wetzer și trage în pământ. Tot la poarta lui Konrad se produce un corner. Gruin execută bine lovitura, dar neseriosul Fieraru înfige un «spitz» care trimete mingea spre cer. In minutul 15 Gruin din nou servit de Sepi, trage la goal, Konrad pe ojigcară, dar nu poate primiUo mingea. Ca din pământ apare însă Unguroiu și scorul este 2—0. Istoria se repetă și după mărirea scorului Rafinski are o situație excelentă. Ezită însă ca până la urmă să trimeată mingea în out, Venus caută să se mențină cât mai mult în ofensivă, reușește să atace insistent dar în fața porței, de două ori Unguroiu și odată Sepi încurcă situații care păreau doar UN HANDS LA 20 DE METRI, O LOVITURA LIBERA ȘI UN GOAL In minutul 24, publicul primește o satisfacție pentru abuzul atingerei mingei cu mâna. Sfera făcuse hands la 20 de metri. Arbitrul acordă lovitura liberă și Rafinski trage puternic la poartă, mingea nouă, tare umflată, sare din hainele lui Ghenea în goal. IN MINUTUL URMĂTOR UN GOAL AL VENUSULUI In minutul 25, urmează un n Venusului, Sepi îl servește goal Io T’etea care pus într’o poziție splendidă marchează fără nici o dificultate, un C. F. R. reacționează de astă dată temeinic. Rafinski, deschide foarte oportun pe Georgescu( aceasta își face datoria și centrează, dar Continuare în pag. 3-a) UN GOAL LUCRAT ȘI DE SEPI MARCAT MOMENTE DE DOMINARE FERISTA DE SEPI