Gazeta Sporturilor, aprilie 1937 (nr. 2364-2393)

1937-04-06 / nr. 2369

PitofigliMUL «ardmilar de diviile­ie dominată DIVIZIA NAȚIONALA A. Unirea Tricolor — Juventus la București. Venus — Victoria la București. Arnera — Gloria la Arad. Universitatea — CAO la Cluj. Crișana — Chineziul la Oradea­ Ripensia — F. C. Rapid la Timi­șoara. DIVIZIA NAȚIONALA B. Seria Iahn — Dragoș Vodă la Cernăuți Sportul Studențesc — Macabi la București. ACFR — IAR la Brașov. DITIG — Franco Română la Bră­ila. Tricolor CFPV — DVA la Plo­ești. Sporting — Textila M. V. la Chi­șinău. Seria II. Craiovan — Rovine Gri vita la Craiova. CAMT — Vulturii Textila la Ti­mișoara. Olympia CFR — Phoenix la Sa­tu Mare. CFR — Unirea M. V. la Simeria. Stăruința — Victoria la Oradea. Mureșul — Jiul la Tg.­Mureș. DIVIZIA NAȚIONALA O. Ligă de Sud Tricolorul Venus — Oltul la Că­lărași. CFR Radu Negru — Telefon Club la Pitești. Turda — Venus Câmpina la Bu­curești. Seria II WTM — El­pis la Brăila. Gloria Venera CFR — Avântul la Bazargic. Marina — Gloria C­F.R, la Con­stanța. LIGA DE EST Vict. CER — HLA la Iași- Cer. Sucev. — Macabi, la Suceava Stat. CFR — Dovbuș, la Bacău. LIGA DE VEST SSMR — Minerul, Mica — Bana­tul, Politeh­nica — Olympia CSML — Progresul. LIGA DE NORD Salon­ta: Barkokchba — C. S. Sa­­lonta, Oradea: Vestul C­ FFR, Ba­­ia mare: Tricolor — Maramureș, Cluj: CAC _ CER, UEC — Cera­mica: Turda: Arint — Ind Sârmei. gazeta sporturi uri subpirize uluitoare in divizia naționala a. Echipa care sa identificat cu speranțele footballului autohton,, nu s­-a desmințit nici în matchul susținut ori pe arena Venus Victoria - Juventus 3-2 (1-1) l­oar ploaia, care se îndârzește să urmărească pe «mănâstureni» în toate deplasările pe cari le fac — de câțiva ani — în Capitală, a iz­­butit să strice matchul de eri din­tre Victoria și Juventus. Să-l strice sub raportul asistenții Sub raportul spectaculozității, ni­mic — nici ploaia, nici terenul din ce int ce mai cleios, nici balonul în­greuiat de apă, nimic — nu a putut să amputeze frumusețea partidei de eli, care a fost una din cele mai frumoase din returul campionatu­lui. Dacă nu — opinia aceasta am a­­uzit-o ori în multe și autorizate guri — cea mai frumoasă. Așteptasem desigur un match fru­mos. Un joc iute, cu linii de omoge­nitate superioară, cu solemne ade­rente în ceia ce reprezintă footbal­­lul mai legat, mai spectaculos, mai clar. In ultimele trei match uri, ju­­ventiștii dovediseră o revenire de formă, o colieziune și un avânt care îndrituiau speranțe justificate de football stilizat. La rândul lor, clujenii tratau pe publicitatea unei forme care le-a a­­dus succesiv și zgomotoase patru victorii consecutive. Reamintiți-vă Palmaresul acesta care precizează calități ce nu mai au nevoe de sublinieri: Victoria — C. A. O, 4—2 (La O­­radea), Victoria (la Cluj), Victoria Cluj­). Victoria — Crișana 5—1 (la Cluj). Notați acum ultimele trei rezul­tate realizate de roș-albaștr­i­: Juventus — Crișana 3—3 (la O­­radea), Juventus — Chinezul 3—1 (la Ti­mișoara). Juventus — Ripensia 2—1 (la Bu­curești). Adăugați acestui șir de rezultate admirabile dorința clujenilor de a trece în București un examen gros și îndârjirea juventiștilor ele­­de a-și mări zestrea de puncte din cla­sament, și veți ajunge — inevita­bil — la o concluzie care a patronat toate avant-cronicele matchului de eli: un match frumos, un match mare, un match interesant. Pe teren, anticipările acestea au fost confirmate, Peste nivelul celor mai risipitoare așteptări. N’a existat pe teren niciun impe­diment, nici ploae, nici cleiul tere­nului a cărui zgură a fost — ori­cum — muiată de apă nici greuta­tea balonului. Nimic. Ca pe cel mai frumos tim­p parti­da de ori a atins adevărate frumu­­sețe, depășind toate matchurile de până acum, întrecând copios cele mai optimiste nădejdi de match in­­teresant. N'au fost în tribune decât vre-o 40 ®0 de spectatori. Doar 4.000 de oa­meni — de sexe și vârste diferite — au bravat ori timpul, adunându­se în tribune sub cerul liber sau sub umbrele. Sub acest raport, mai avem încă de­ Parcurs poteca u­­nei educații sportive care necesită încă mulți ani de pregătire. Dar cei cari au venit ori să vadă din nou pe juventiști, să verifice și să aplaude furtunos spre sfârșit pe clujeni, nu au avut decât să se feli­cu victoria de eli — care nu era indispensabilă, pentru consacrarea clujenilor — Victoria a obținut și semnătura spectatorilor, bucureș­­teni pentru faima pe care i-au cre­­iat-o ultimele sale victorii. «Victoria» este o echipă mare. A reușit să­ ajuns­ă de la periferia clasamentului — unde se împotmo­lise anul trecut — spre culmea e­­rarhiei de acum. Se găsește, în urma victoriei de ori, stăpână pe locul al treilea. A pătruns defintiv in notorietate și în simpatia mulțimii. Și ceiace este primordial, și-a înfipt în posibilită­țile fizice, ale jucătorilor altoiul mi­nunat al unui football care se a­­propie de definiția complectă a a­­cestui joc. Calitatea principală a echipei es­te, firește, avântul. Manul care tran­sfig­urează, care biruește osteneala, care încinge sângele și învinge re­semnarea cuprinsă în formula «nu pot». In fața elanului orice este posibil: «Nu pot» nu există. Pe axa aceasta psihică însă, an­trenorul Pojar a reușit să­ aplice calități teh­nice de cea mai pură esență. Au jucat clujenii ,ori, după cel mai tipic aspect de football latin : iute, avântat, cu deschideri neaștep­tate, cu pătrundere și eficacitate. Fără anchilozarea pretențioasă și stupidă a vedetelor «made in Hun­gary». Fără împleticiri de driblin­guri interminabile, fără fără eli­fe­cție pentru temeritatea de a fi lup­tat pieptiș cu ploaia. Au fost martorii unei partide ad­mirabile. Au putut să controleze o clipă mai de­vreme echipa Victo­riei, au aplaudat jocul frumos al ju­­ventiștilor și au ovaționat îndelung și repetat cea mai nouă vedetă a footballului românesc divizionar : Victoria. nnmne și infructuoase în fața por­ții, fără teama riscurilor pentru pi­doarme tăiate de varice, sau de reumatisme. Dar elanul nu este singura armă a iis­toriei. Aproape toate atacurile au fost dublate ori de cerințele celui mai tipic joc în W. Cu linia de înainta­­­re redusă la trei jucători pe o linie — centrul și cele două aripe­­ cu interni rămași necontenit în urma acestei linii — pentru triunghiul jocului în W­ — și mijlocașii de a­­ripă suport perpetuu în golul din­tre interi și extreme, «mănăstirenii» au făcut ori o veritabilă demonstra­ție de joc în «W». Este aici — desigur — meritul antrenorului Palar. Un merit care­ a adus clujenilor o transformare to­tală, eminente rezultate și o valoa­re pe care se vor monta — cu sigu­ranță noui și frumoase victorii. Meritul acesta se cere aplaudat. Vor surveni, desigur, și înfrăn­­­geri. In football, înfrângerile sunt inevitabile. Mai mult, sunt necesare pentru temperarea încrederii care se infiltrează treptat și roade pru­dența care trebue să pregătească o victorie. Dar chiar cu eventuale înfrângeri repetând jocul de eli, clujenii vor rămâne în footballul nostru ceia ce au dovedit eri — din plin — că au ajuns o mare echipă. (Continuare în pag. 4-a) — Unirea Tricolor 7—0 — Universitatea 3—1 (la Victoria, o echipă mare In plină revenire de formă și cu echipa complectă, Unirea tricolor a reușit să se detașeze puțin de lotul nefericit al »codașilor( Unirea Tricolo 1 Ripensia H 0-2) Sub spectrul zonei periculoase a clasamentului, Unirea Tricolor a întâlnit cu­ un adversar mare, pe foștii campioni naționali, Ripensia, care — după forma arătată eri — este departe de a fi o echipă ter­mi­na­tă. Pentru oboreni matchul prezenta o importanță capitală și constitua o etapă cu atât mai greu de trecut, cu cât tradiția întâlnirilor anteri­oare dintre acești doi adversari era cu totul favorabilă Ripensiei. Intr’adevăr până eri, nici­odată Unirea Tricolor nu reușise să în­vingă pe timișoreni De aceia, performanța bucurește­­nilor este cu atât mai valoroasă, cu cât, pe lângă cele două puncte atât de prețioase, cari a îndepărtat-o de zona codașelor. Unirea Tricolor a reușit să rupă o tradiție și să smul­gă o meritată victorie unui adver­sar dintre cei mai dificili. UNIREA TRICOLOR IN MAXI­MUM DE FORMA Bucureștenii sau prezentat­ori cu o echipă bine pusă la punct, care nu prezenta nici un fel de «găuri», și în plus, cu un moral căruia cu greu i se putea rezista. Elanului acesta al oborenilor, ti­­mișorenii i-au opus un joc lipsit de convingere, lăsând impresia — în special în prima jumătate de oră — unei echipe blazate căreia re­zultatul materiului îi era indife­rent. De altfel și convingerea noastră este că Ripensia ar fi depus poate ceva mai multe eforturi pentru a eși învingătoare, dacă ar fi bănuit măcar, rezultatul de la Cluj. Acest lucru nu diminuează cu ni­mic meritele Unirei Tricolor, care a făcut eri un match foarte bun și a câștigat pe merit. Partida de eri a dovedit, odată în plus, că oborenii au fost urmă­riți în acest campionat de multă neșansă și numai datorită acestui fapt este nevoită să depună acum eforturi supra­omenești pentru a e­vita periculoasele locuri ale celor două codașe. Este bine cunoscut­­ă până azi, Unirea Tricolor nu a putut alinta — din motive diverse — o formație completă. Când fără Schileru, când fără Sonny Niculescu, când fără Suci­­tulescu, aproape în nici un match din acest campionat oborenii nu au putut alinia formațiunea lor com­pletă. Ori, în orice echipă există o osa­tură, căreia i se pot aplica câte­odată «umpluturi» fără ca ansam­blul să sufere prea mult. Dar când chiar acest schelet este incomplet — cum a fost cazul Uni­rei Tricolor până eri — este natu­ral ca echipa să șchiopăteze și să nu poată realiza performanțe prea bune Prima apariție a echipei comple­te a oborenilor a coincis cu un rău­­sunător succes. Pentru că, trebue subliniat, o vic­torie asupra Ripensiei constitue o performanță de invidiat, chiar pen­­tru echipe cu veleități mult mai mari decât ale Unirii. CONDIȚIA FIZICA ȘI-A SPUS CUVÂNTUL Un cuvânt hotărâtor asupra re­zultatului de oli l-a constituit con­diția fizică a celor două echipe. Din acest punct de vedere, Uni­rea Tricolor a fost cu mult mai bu­nă decât Ripensia și datorită aces­tui fapt a putut menține în repriza secundă rezultatul pe care îl mun­cise din greu în prima parte a jo­cului. Pentru că, trebue să fi fost mar­tor la întâlnirea de eli pentru a vă da seama de enormele eforturi pe cari au trebuit să le depună jucă­torii, ori pe terenul din fața Gării de Est. Eforturile organizatorilor de a prezenta terenul în cele mai bune condițiuni s-au văzut năruite din cauza ploii ce a căzut din abunden­ță în ajun și în tot timpul mat­eriului. Ceva mai mult, pământul proas­păt adus pentru a nivela terenul, s’a transformat într’o pastă cleioasă din care jucătorii făceau eforturi extraordinare pentru a se despot­­moli. In aceste împrejurări, era nătă­răt ca condiția fizică să fie elemen­tul hotărâtor al victoriei. In repriza secundă, în special, cele două echipe făceau impresia unor boxeuri după un match de 15 reprize, și când ambi sunt «gre­­gy». Totuși, Unirea Tricolor datorită tinereții și condițiunei fizice supe­rioare a echipei, precum și faptului că era mult mai ușoară decât IU­­pensia, a putut rezista m­ai bine a­­cestui important handicap JOCUL «CONCAV — CONVEX* AL BUCUREȘTENILOR lui Echipa lui Steinbach — proaspă­autor al apreciatei lucrări «Fotball-ul nostru» care a ieșit re­cent de sub teascuri și care se pu­sese ori în vânzare pe teren — a an­doptat o tactică de joc cu totul nouă: înaintarea, organizată în forma unui «U» deschis, adică cu cele două aripi avansate, cu iitern ceva mai înapoi, iar centrul atacant, Sonny Niculescu, închizând cele două bra­țe ale dispozitivului. Față de acest dispozitiv al îna­intării, apărarea era așezată întro o formațiune complect inversată —­ convexă — de «77» întors pe dos, cu halful centru în linia cea mai avansată. Acest sistem de joc al bucurește­nilor — cu înaintare «concavă» și apărare «convexă» — s-a dovedit foarte bine inspirat pentru tempe­ramentul de joc al oborenilor și în special foarte eficace în jocul ofen­siv. Intr’adevăr, în prima parte a jo­cului, când Unirea Tricolor a luat inițiativa și a dominat cu autori­tate, acest fel de joc a avut un im­portant aport. Incursiunile celor două aripi, Traian Ionescu și Iordache, dubla­­te totdeauna de cei doi interi și ur­mărite din apropiere de Sonny Ni­culescu, care și el la rândul lui, era dublat de Steinbach au avut un randament excepțional. După 15 minute de joc Unirea Tricolor conducea cu 3—0. Până în acest moment acest sis­tem de joc s-ar fi putut spune că este excepțional. A venit însă reacțiunea Ripen­siei. Un reviriment al foștilor cam­pioni, stârnit de o acțiune pe aripa lui Dobai, care marchează primul goal pentru timișoreni, stabilind scorul 3—1. Din acest moment Ripensia are un moment de dominare și în acest timp s-au putut remarca și deseo­ VAL. FAGARAȘANU (Continuare în pag. 4-a) Întâlnind un „unsprezece“ în formă de zile mari le­ader­ii campionatului național au suferit prima înfrângere din tur Universitatea­ Venus 2-1 (0-1) CLUJ­­ (Prin telefon).­­ Vizita Venusului a înregistrat succesul de asistentă la care se aștepta toată lumea. Ansamblul de rezultate în­registrate de leaderii clasamentu­lui, prezența lui Humi în rândurile «negrilor» au atras peste 5000 spec­tatori pe arena municipală. Un re­cord în materie. După patru înfrân­geri consecu­tive, Universitatea și-a luat o stră­lucită revanșă. Universitarii au învins pe cei mai buni din seria lor. Nu după luptă, cum ar fi normal să se c­­ca­­dă, avându-se în vedere scorul. Gaz­dele au câștigat cu autoritate și mi­cimea scorului se datorește agrigei neșanse care a urmărit echipa. Sco­­rul care ar fi oglindit cu adevărat raportul de forțe dintre combatan trebuia să fie de 5—1. Șase bare și forma impecabilă a «trio»-ului defensiv venusist, nu au îngăduit scorurile să ia asemenea proporții. Universitatea a făcut un match mare. O partidă pe care de ani de zile nu a mai real­izat-o. Suporteu­­rii au avut de ce să fie mulțumiți. Echipa a mers fără greșală. Legă­­tura dintre compartimente s'a re­stabilit, odată cu reintrarea lui Stanislo I. Gain, care a fost de de­parte cel mai bun om de pe teren, a servit neobosit atacul, care a pu­tut astfel să înjghebeze acțiuni dintre cele mai periculoase. Dar li­nia de mijloc universitară a fost de mare folos și în defensivă. Humi și Petea Vâlcov a­u f­ost sever mar­cați și dacă Șepci nu ar fi comis o greșeală, Venus nu înscria nici un punct Leaderii Diviziei Naționale A, nu au avut o comportare slabă. Jocul desfă­șurat justifică locul pe care-l dețin în ierarhia footballului românesc. Au avid­ neșansa de a cădea peste un adversar care-și juca o carte mare, o carte dis­perată. Era nevoie de o victorie pen­­tru ca situația sdruncinată a gazdelor să se restabilească. Și Wenus a plătit oalele sparte. O înfrângere care nu știrbește întru nimic aureola bucureștenilor. La fluerul d-lui Ionescu Țope, echipele intră pe teren în următoarele formații: UNIVERSITATEA: Șepci, Borgia, Ianco­vici, Putnic, Cann, David, Bențea, Păunescu, Stanisla­v, Ploeșteanu, Draga, VENUS, Bur­dan, Sfera, Albu, Bărbu­­lescu, Colea, Vâlcov, Gorgoriu, Orum­, Dan Gavrilescu, Humi, Petea Vâlcov­, Șt. Niculescu. JOCUL Din primele minute se poate observa că jocul va fi bogat in faze frumoase. Se joacă iute și mai mult pe extreme. In minutul 2, un shot al lui Stanisla­v este cu greu apărat de Burdan. Ur­mează o acțiune pe aripa stângă a U­­niversității. Ploeșteanu deschide pe Dra­ga, care trage în bară. Burdan are mult de lucru, universitarii fiind în con­tinuă ofensivă. Incursiunile lui Humi și Petea Vâlc­ov, care sunt bine servite de Orum­, nu sunt lipsite de pericol. A trecut 30 minute și tabela indică tot o-o. In minutul 33, Petea Vâlcov, servit de Humi, trage deja 20 metri. Mingea intră din plasă. Șepci, neatent, a plonjat prea Târziu. VENUS _ U. 1-0 Până la pauză, gazdele atacă dispe­rat. Albu, Sfera și barele nu permit ca situația să fie egalată. La reluare, „U” atacă vehement. Plp­­eșteanu, de unul singur, a țișnit prin­­tre fundași. Este oprit un extremis prin­­tr-un fault. Arbitrul nu a văzut. Pe rând, Ploeșteanu și Szanislo t ra­tează câte o ocazie favorabilă. Tot mai insistent, studenții domină: Ploeșteanu trage o bară, Bențea și Sza­­nislo I în două ocazii trag cu capul dar Burdan apără. Au trecut cinci minute. Venus pare că-și revine. Humi încearcă de două ori pa Șepci care nu se mai lasă păcălit. Păunescu printre doi, ser­vește pe sus pe Ploeșteanu care, cu capul, egalează situația în minutul sa. U. — VENUS 1—1 „U” este deslănțuit. Oaspeții se apără in opt oameni. Minutele trec fără ca să mai survină nimic. Burdan apără mereu. In minutul 77 se produce inevitabilul. Bențea d­ela Gaia, trece lul Stanislo, care dela 16 metri pecetluește soarta partidei. I. — VENUS 2-1 PAni la fluerul final jocul continuă în nota de avantaj a gazdelor. CUM AU JUCAT Despre Gain, cel mai bun om al Universității, am scris mai sus, Da­vid, Stanislo I, Ploeșteanu și Ben­­tea s’au impus. Venus a avut cei mai buni oameni în Burdan, Sfera, Alba, Humi, Pe­­tea și Gruia. ARBITRAJUL D. Ionescu Țopa (Ploești) a con­dus brio N. FOTIA DE fngenio pionteon al lui Endreffy Endreffy plonjează în picioarele lui Felecan II

Next