Gazeta Sporturilor, mai 1937 (nr. 2394-2422)

1937-05-01 / nr. 2394

4b 1 O­e notes* Footbalul românesc în concertul european Două Conflicte internationale sunt pe cale să izbucnească. In ambele footballul românesc este direct in­teresat și de hotărârile cari se vor lua depinde în bună parte alcătui­rea calendarului nostru internatio­nal. Este vorba de impresionanta inițiativă a României și Iugosla­viei de a se retrage din campiona­tul mondial și despre soarta tot mai tragică a Balcaniadei. Intr’un reportaj amănunțit am redat cauzele demersului comun al Iugoslaviei și României de a li se­­ da satisfacție în ceea ce privește fe­lul cum au fost alcătuite seriile campionatului mondial. In urma acestui demers, putem observa încă odată felul vitreg cum este tratat soccerul nostru peste ho­­tare. Intr’adevăr, în somptuoasa a­­dunare a footballului occidental, al cărui conservatorism anacronic » își «fată din când în când colții, n’am reușit să strecurăm decât un de­get. Ne-am îmbătat pentru moment în mirajul amețitor că ni s’a rezer­vat un loc la festinul copios al a­­firmării europene, pentru ca să fim trezit­ la realitate de aceaș ne­­ghioabă afirmație că situația noas­tră geografică ne trage spre Bal­cani. Căci nu poate fi considerată decât o neghiobie felul cum ponti­fii Fifei au organizat seriile Cam­pionatului mondial, aruncându-ne alături de Egipt. Este momentul să arătăm sacro­­sanților conducători ai specerului european că România nu mai poa­te suporta situația de inferioritate in care a fost tinută până acum. Au trecut vremurile când cerșeau o favoare și tânjau după o întâlnire internațională. Azi avem în spatele nostru propteaua unor rezultate strălucite și întrunim toate condi­­țiunile Pentru ca România să fie tratată de la egal la egal de către om­ și cine. Mai mult decât atât Felul cum România a fost îndrep­tată spre meridianul Orientului e­­giptean, însemnează o îndrăzneală, la care trebue să răspundem așa cum se cuvine: retragerea dintr’o c­ompetițiune, în care ni s’a rezervat un loc nedemn pentru situația pe care o merităm. In privința ultimelor baloane de oxigen administrat bolnavei Cupe Balcanice, România nu face parte din doctorii interesați la salvarea ei, încă de mai mult timp Balcaniada dădea semne de o îngrijorătoare a­­nemie Progresivă. România a stat însă departe. Frământările Bul­gariei, Greciei și Turciei ajungeau la noi sub formă de ecouri slabe și fără răsunet. Această competiție, care — trebue să recunoaștem — a însemnat startul pentru eliberarea noastră din lanțurile footballului balcanic, nu mai prezintă pentru noi nici un punct de atracție. De nici un fel. Am tras obloanele pes­­tee vitrina în care nu mai putem găsi decât Praf și vechituri. Dar cum despre morți nu se spun decât lucruri bune să lăsăm Balca­niada în grija celor cari se mai sbat pentru prelungirea agoniei ei. Noi nu avem decât un singur­­ drum: Occidentul... SILVIU HERESCU Sport și frumusețe... — Și acum, pricin­ cu a care o com face în ședința tențiune, este figura pe viitoare... I U­n confrate care zburdă adesea, a­­­nunțând că are suc­// AW^liese H " ^^^­^zbâtoriri (plătite (discutabile), invitați) și re­dacții la New­ York (nevăzute de ni­meni), a trecut de­odată la... povești. A renunțat la succese, sărbătoriri și redacții transoceanice, și a deve­nit subit... «Frații Grimm». ”A înce­put să scrie basme. Zilele trecute, în noua sa calitate de... povestitor, confratele cu succe­se, sărbătoriri și redacții pe unde nu te-aștepți și nu îți dă cu gândul, a scris o «Poveste cu cocoșul roșu­..» Sub acest titlu, a pus un text sen­zațional (cu succes, cu sărbătoriri și etc.), pe care îl transcriem ad-lit­­teram: «Povestea cu cocoșul roșu­.. Bal­caniada este din nou amenințată- Grecia preconizează un sistem fi­nanciar, pe care Turcia și Bulgaria îl resping. In schimb, România și Iugoslavia nu fac dificultăți». ...Mai ales Iugoslavia, care de un an și mai bine nu mai participă la Balcaniada de football. Ce dificul­tăți să mai facă?­. Recunoașteți că chestia cu Iugo­slavia este într’adevăr o «Poveste cu cocoșul roșu»... care merită aten­țiunea unei sărbătoriri. Eventual, o plătim tot noi și p’asta... La cursele de cai nu se duce toată lumea- In schimb toată lumea care se duce la curse se curăță, anunță că n'o să se mai ducă, se duce iar și im se curăță... Formula celor cari se curăță la curse, este următoarea: — Mi-am pierdut cheia... Pierd mult și nu știu cum să mă descurt Sunt definitiv încuiat... Pentru a dovedi că au o grijă specială de pariori, conducătorii «Hipodromului Floreasca enunță de tabela pe care se anunță cotele, ur­mătorul aviz: «S’a găsit o chee... Păgubașul se poate prezenta aici, să și-o ridice». De ani de zile, de la prima cursă, se poate citi la Floreasca anun­țul acesta invariabil: «S’a găsit o chee­.­» La început, s’a crezut că este vor­ba, într’adevăr, de-o chee pierdută. După câtva timp însă s’a observat că anunțul este mereu prezent, ba chim că nici măcar nu măi e șters [UNK] (E scris cu cretă). De aceia, nimeni nu îl mai ia în seamă. Doar uneori, când îl mai vede un obișnuit al curselor de la, Floreasca, curățat în mod obișnuit, remarcă cu o melancolie, deasemeni obiș­nuită : — Iar s’a găsit o chec­ă— Cu cheia asta nu se poate descuia nici,un pă­gubaș... Castor Q assu­mimmmmmmmmmmmmm De prin lume EllÉsSin­ contravenția ANNEY MOLL­ISON Când Anny Mollison a plecat de la Londra la Cap cu avionul său, ea a­­ zbu­rat mai repede de­cât toți aviatorii dea­supra Africei. Dar când Anny Mollison merge cu automobilul la Londra, ea se crede o­­bligată să alerge mai repede decât ce­lelalte automobile. Din această cauză a și fost condamnată la amenda de o liră sterlină pentru că a depășit viteza de 30 de mile pe oră. J . Anny Molrison, care se află actual­mente în America, a fost judecată și condamnată în lipsă. Ea va trebui însă să plătească imediat pentru că în An­glia nu pot fi nici­odată „aranjate" aceste contravenții. Este de remarcat că procesele pentru „furious riding" sunt foarte numeroase în Anglia,­­ pentru aviatori și aviatoare. ATLETISM... SUB BOMBE In timp ce jumătate din Spania este în plin războiu­, la Barcelona sportul își continuă activitatea. Iată, mai acum câteva zile, a avut loc matchul atletic Valncia—Barce­lona care a dat următoarele rezul­tate: 100 m.: Leon (V.) 11 s. 2; 400 m.­ Pratmario (B.) 52 s. 2. 1500 m.: Mont­­fort (B.) 4 m. 19 s.; 5000 m.: Angel (B.) 16 m. 1 s.; înălțime: Lacombe (V.) 1 m. 17. lungime: Lacombe (V) 6 m. 58 s.; Triplu salt: Lacombe (V) 18 m. 51; greutate: Rocar (B) 11 m. 47; suliță: Martin (V) 51 m. 41. SIC TRANSIT... Max Baer a avut un angajament la Paris, pentru a boxa contra lui Lenglet. Organizat,orii francezi însă au refuzat punerea în picioare a a­­cestei întâlniri,­ ceea ce este și natu­ral după înfrângerea justă a ameri­canului din partea lui Farr. Baer nu mai este o senzație și este indezirabil n Paris. Sic transit­.. Turism­ul mv­otorizat Cu ocazia Târgului internațional de la Budapesta, 20 Aprilie—10 Mai 1937, automobilele care intră în Un­garia venind din România pe baza cărților de intrare provizorie de 5 sau 10 zile, pot intra fără documen­tele internaționale de circulație, nu­mai pe baza documentelor lor de circulație națională. Prețul cărtei de intrare provizo­rie este de 6 pengoe pentru 5 zile și de 10 pengoe pentru 10 zile. Acea­stă carte poate fi prelungită înain­tea expirării valabilității ei și o singură dată, de către Direcția Cen­trală a vămilor din Budapesta pen­tru un timp de încă 5 sau 10 zile. Automobilele din România, fără documente internaționale de circu­lație trebue să părăsească Ungaria înainte de 20 Mai, urmând direcția prin care au intrat. GAZETA SPOR Balcaniada de football . Iată o competiție care a cunoscut cea mai mare tragedie în țara noa­stră. In decurs de patru ani, a fă­cut cea mai vertiginoasă escursie : din vârful piramidei unde se coco­țase copleșită de glorie, s-a prăvă­lit în fundul abisului desuetudinei. E încă vie în memoria tuturor entuziasmul pe care la stârnit Bal­caniada în 1933. Acel an a fost con­siderat anul de grație al football­­ului românesc, cucerirea acestui trofeu făcând fericiți pe toți spor­tivii. Astăzi, în 1937, Balcaniada ne lasă complect indiferenți- Ați cetit desigur eri, pe prima pagină a gazetei, un tit­u cu litere de o șchioapă : «Balcaniada e ame­nințată cu dispariția». Acest titlu, care în 1933 ar fi provocat panică, astăzi trece ca un fapt divers. Pe noi nu ne mai interesează Bal­caniada. E un lucru care nu mai are nevoie de nici o demonstrație. Interesant este însă de urmărit zvârcolirile acestei competiții. In primul rând, această competi­ție a devenit «heimatlos». Nicio țară din cele participante, nu mai vrea s-o găzduiască. Anul trecut, la Sofia, Balcaniad a avut câteva momene fericite. In cadrul unor conferințe, i se fixase­ră gazdele pe patru ani: precia, Turcia, Bulgaria și România. Avea dreptate, să fie fericită, căci timp de patru ani scăpase de grijile cari torturează pe orice chiriaș. Balcaniada nu a fost însă destul de șmecheră și nu a făcut contract, sau acum s’a trezit cu lucrurile în stradă. Prima gazdă, Grecia, a resimțit și ea lipsa unui contract. Căci Tur­cia, care are multe apartamente cu bilete «De închiriat», a anunțat Bal­caniada că are pe 1937 liberă o gar­sonieră de toată splendoarea și că i-o oferă la un preț mai convenabil. In fața acestei oferte, Balcaniada, care nu avea nici contract, și-a fă­cut frumos calabalâcul și a șters-o într'o noapte cu direcția Istambul-Să nu se creadă însă că această deterțiune a fost determinată nu­mai din motive pecuniare. Căci Bal­caniada a fost momită și cu alte perspective: vedere la stradă, aer curat, apele minunate ale Bosforu­lui în care se oglindește luna plină. Dar din prima zi chiar, Balcaniada și-a dat seama că acea superbă lu­nă plină nu e decât o... semi­lună și că turcii i-au jucat o fes­tă. Și iar șia-a făcut bagajul... Tinde să se ducă ? România are block-haus-ul ocupat complect de chiriași simandicași: Cehoslovacia, Belgia, Suedia, etc. Singurul refugiu a rămas deci Bulgaria, care prezenta un imens avantaj : apă caldă și rece, la orice oră din zi sau noapte. Dar n’a apucat bine să se insta­leze privind Irmak-ul și-a dat seama că apa de­ acolo îi poate pro­cura și o igrasie zdravănă. Ce e de făcut ! In disperare de cauză, Balcaniada a dat un anunț la «Mica publicita­te : «Caut cameră spațioasă, cu in­trare separată. A se adresa la ziar sub «B». Ofertele, ce-i drept, nu au întâr­ziat. Dar ce oferte!,. Turcia a oferit o cameră parter, dar cu intrarea prin dos. Bulgaria a dat să înțeleagă că ar închiria imediat, dar chiria să i se plătească anticipat în dolari, la cursul... Dunării. Grecia a trimis o ofertă în care spunea că nu poate închiria decât începând din anul 1938, iar Româ­nia a răspuns că nu poate închiria decât un pat. (Asta înseamnă echi­pa B). Iată deci Balcaniada într’o jalni­că situație. Căci deși în pragul ve­rii, nu e deloc plăcut să te simți fără adăpost-In fața unor astfel de oferte lip­site de omenie, Balcaniada a răs­puns tuturor ofertanților, la «Poșta Redacției», cu o invectivă plină de venin: «Să vă fie rușine. Nici nu se putea să ajung la un alt rezultat cu niște proprietărese cu mentali­tate... balcanică». Așadar, Balcaniada a rupt-o de­finitiv cu țările balcanice și-și va îndrepta cererile de închiriere că­tre Occident. Nu e exclus ca în mijlocul civi­lizației din Apus, să aibe mai mul­tă șansă și să vedem cum in anul 1937, Balcaniada e disputată de An­glia, Franța, Germania și Belgia. Ceea ce nu pare deloc imposibil, dacă ținem seama că Balcaniada și a scos un pașaport Nansen­. A. Noi BALCANIADA a ramas pe drumuri... I­II REPORT­AGII — " 1 .... il1­"*** La ordinea zilei RALLYE-UL ATENA“ Cum va fi organizată grandioasa întrecere automobilistă Automobil­ Clubul din Grecia or­ganizează, în colaborare cu Automo­bil cluburile naționale respective, un concurs de turism, denumit «Pri­mul Rallye Automobil Interbalca­­nic», asemănător concursului clasic de la Monte Carlo și în următoarele condițiuni generale: * Sosirea va fi la Atena în ziua de Duminică 13 Iunie între orele 17 și 21. Pentru participarea la acest con­curs au fost alese cinci itinerarii cu plecări din Albania, Bulgaria, România, Turcia și Iugoslavia. Din România plecarea se va da de la Brașov, Vineri 11 Iunie între orele 21 și 56—23 și 55, cu itinerariul și controale la: București-Rusciuc- Sofia-Salonic-Atena. Viteza medie minimă impusă este de 35 km. pe oră până la Salonic și 45 km. pe oră pe distanța Salonic— Atena. După sosire vor avea loc la Ate­na două probe de clasificare. Pri­ma se adresează demarajului și frâ­­najului iar cea de a doua constă într-o încercare de plecare cu mo­torul rece. Vor fi două categorii de mașini: până la 1500 cmc. și peste 1500 cmc. capacitate cilindrică, trăsurile tre­buind să satisfacă anumite condi­­țiuni. Mașinile prevăzute cu dispo­zitive de supra-alimentare nu sunt admise. Automobil Clubul Greciei oferă premii în valoare de 75.000 drahme, cupe și medalii și o cupă specială pentru doamna cea mai bine clasa­tă dintre doamnele cari nu au avut în mașină nici un domn. Înscrierile se primesc la Atena până la 15 Mai și la A. C. R. R. pâ­­nă la 12 Mai ora 12, cu taxe de 750 și 1000 drahme. Pentru regulament, buletine de înscriere, informațiuni și lămuriri, doritori se vor adresa la Oficiul de Turism al A. C. R. R. APELUL A. C. R. R.-ULUI A. C. R. R. atrag­e atențiunea a­­supra acestei competițiuni automo­bilistă Interbalcanică, cu convinge­rea că se oferă prilejul unei stră­lucite victorii a alergătorilor ro­mâni, cari, considerând valoarea automobiliștilor noștri, vor trebui să acopere primele locuri din cla­sament. Amintind și de plăcerea turistică a acestei frumoase călătorii, își ex­primă dorința de a înscrie cât mai mulți participanți români și face un stăruitor apel la toți automo­­biliștii. A. C. R. R. va face tot ce-i stă în putință pentru a le înlesni par­ticiparea și va acorda premii în bani celor mai bine clasați dintre români. ,!«).■> CUMPIONATUL NORTH August 1962 Claxoane, șiruri de imașini-bolid, în­­tretăeri de faruri, sirene, vacarm, sig­­nale, semnale de stop, țâșnind din fa­ruri imense, dirijate de mâini invizibile, mii de pietoni, motociclete stopând su­bit din 150 pe oră... Piața Brătianu. Imensul „squar” Brătianu din fața U­­niversității, clădită 'n 41 etaje »is-a­­vis de care, pe fostul teren, cu zec­i de ani in urmă, Y. M. C. A. se ridică trufașul „building”, „Sport­­ Palace - România”, prin ale cărui acoperișuri din sticlă de nuanță verzui și cu irizări de albastru ceresc, țâșneau în noapte mi­liade de raze pornite din mii de u­­riașe globuri incandescente. „Sport-Palace-România" sau „S. P. A. R.” cum­­­ i se zice mai simplu, este unul din cele mai recente și moderne palate ale sporturilor. [Durat după cele mai noi inspirații arhitectonice, are îngrămădii­ri si fot­ antezie de EML mm­ a ce technica de ultima oră și fantezia 50 arhitecți și ingineri de valoare mondială au putut concepe­ înalt de 154 metri, cu o capacitate de 210.000 locuri, cu o suprafață de peste 1.000.000 metri pătrați „S. P. A. R.”-ul închide în el piscine, teren de foot-ball, pistă de atletism,, pistă de cărbune încercuite toate de o alta, pista de sticlă pentru ciclism. Ca dintr’o rampă de teatru, din mar­ginile pistei, de sub sticla mată mii de becuri de înalt voltaj luminează calea cicliștilor.­­ Cursele cicliste ca și celelalte dispute, au loc de obiceiu în „nocturnă’*. Când luminile din întreaga arenă se sting, „S. P. A. R­.”-ul rămâne in beznă și numai o singură dâră de lumină, o­­vală, pista,­­ vastă, pe care sute de umbre se mișcă Intr’un dans nervos, excitant, ca intr’un decor fantastic și impresionant, produs al cine știe cărei bolnave inspirații orientale și leneșe. Tribunele, toate din parchet, placaje și lemn de nuc și abanos, au o parte, în care scaunele se apleacă unele peste altele și din ultimul loc de sus al a­­renei, iarna când o porțiune din uria­șul plafon se descoperă, ia ființă un tobogan de toată splendoarea pentru sky și săniuțe. Sub tribune sute de cabine cu plăci de ceramică fină, prevăzute cu dispozi­tive speciale care manipulate scot la iveală din perete o dormează, iar de dedesubt un duș și din placa podelei a­­pare din sticlă albastră, ca de safir, o cadă. Deasupra cadei, o placă de ceramică se desprinde și o farmacie în miniatură cuprinde tot ce trebuie pentru masaj, pansament și băuturi reconfortante. Multe au droguri puternice. Fiecărui atlet, intendentul arenei ii în­credințează contra­semnătură cheia ca­binei și a farmaciei. Scaunele de sus ale tribunei au in dreapta, o casetă în care introducând o fișă cumpărată la unul din ghișee sau la agențiile de bilete din oraș, se ob­ține un binoclu care după servire e in­trodus la loc, casetă Inchizându-se auto­mat. Către acest stadion imens se scurgeau miile de vehicule și pietoni, în seara aceasta de August, umplând subit arena ca ’ntr'un desen cu „Mikey­ Mouse" de acum 25 de ani. Evenimentul senzațional care îngră­mădea atâta lume era: campionatul mon­dial ciclist de viteză, în care se întâlneau in finală, în trei încercări, faimosul „om-săgeată" care fuge cu 70 km. pe oră americanul Clark Byronhill și ra­márad Călin Rugină. O jumătate de oră înainte de înce­perea spectacolului, intr’ună din cabine — Ei ,ce-ai făcut ? — S’a aranjat­? — Da. — Tot? — Tot. — Și sticla ? lichidul’? — N­ am la mina. — Și cheia ? — Nu. Dar am reușit să obțin o co­le perfect, la fel cu a americanului. — Bun... Dar cunoști termosul in care își ține băutura reconfortantă din care ia elste un pahar după fiecare goană. — Desigur. Dar a fost groaznic de greu să aflu. M’a costat multe paraie. Il păzește ca pe ceva sfânt. Am impre­sia că ar fi mirosit ceva. —■ Aș! De unde? N’are de unde. E prudent americanul și managerul lui și atâta tot. — Dar vezi să nu torni tot lichidul, căci poate fi periculos. Mi-a spus far­macistul, colegul meu, că e suficient jumătate. Produce o oboseală subită, i­­nexplicabilă. — Bine, dar 11 pun în tonicul lui, și..­— Nu, nu, e suficient jumătate. Să nu se întâmple ceva pe urmă și să „prindă mișcarea" americanii, anchetă, etc., ști, n’ar prea fi bine. — Atunci n’o mai facem ! — Cel Ești nebun? Știi că cea mai teribilă a mea performanță ar fi să sfârșesc la o jumătate lungime de el. Cum vrei să-l bat? — Ei atunci, tacă-ți fleanca și lasă-mă pe mine să lucrez cum știu eu, se ridică Poirault, enervat, managerul b­d Călii și cși, trântind ușa. $ 'Allol, Alloil Atențiune, atențiune. — vorbi speakerul, prin cele 4 gigantice difuzoare, însemnind asistența. Ii prezintă pe fiecare. Managerii îi țineau: — Vezi să lupți la maximum, să vii aproape de el ca să fie justificată bă­taia din încercarea a doua. — Cât ai putea, dar vezi să chestia aia! i se adresă Călin, tremurând tot. Au plecat. Ușor, leneș, suspectându-se. Vor „trage" pe ultimele sute de metri. A plecat și Poirault. S’a strecurat prin­tre lume, dealungul culoarelor, până la cabine și și-a desăvârșit planul diabolic. A turnat tot conținutul sticluței. Febril și apucat subit de o taa­mă și un tremur, a deșertat până la fund și a dispărut. Intre timp, pe pistă, Călin sfârșea la o roată de american, spre surpriza și ex­tazul arenei ,care prevedea o luptă a­­cerbă în celelalte încercări.­ ­ O cursă de urmărire, între alți aler­gători și după ce s’au odihnit, protago­niștii iar s’au aliniat . Acum tremura Poirault. Mâinila îl bâ­­țâiau pe ghidonul lui Călin, ajutându-i. Au pornit iar. Americanul, prudent, s-a repezit un sprint de la 500 met. Un sprint furibund. După 200 metri slăbit alara. Călin, plasat, aștepta ultim sută de metri când efectul manoperei vea să fie complet — gândea el — atunci să se repeadă el. Clark a rupt-o iar. Mai avea de 200 metri când, în plină viteză, a­proape 70 pe oră, americanul s’a cri­pat, capul i-a căzut moale între braț mașina i-a voblat de câteva ori și în dându-se cu roata din față a lui C­lin și s’au prăbușit. Un scrâșnet înăbușit, un cauciuc ce explodează, două roți frânte și doi corpuri de atleți întinse pe sticla piști O lumină orbitoare a inundat palati în înmărmurirea generală. Medicul arenei sosit în grabă a coi­statat neputincios. Americanul Clark, mort prin intoxi­care cu medicamente (publicul a crezi că-i rezultatul unui exces de fortifian și droguri) iar românul cu sternul per­forat de tija propriului său ghidon trâi în care accidentul îl proectase furii și cu toată greutatea celor 80 de kg ale sale. EMIL IENCEK

Next