Gazeta Sporturilor, iulie 1939 (nr. 3168-3198)

1939-07-22 / nr. 3189

ANIUL XVI. — NO. 3189 ABONAMENTE. Pe un an . . .......................... LEI 1000 Pe șase luni.......... » 500 nstituțiuni, Cluburi și Proprietari » 2000 Un număr vechiu ....... » 4 PUBLICITATEA DUPĂ TARIF I Direcția...............3.26.60 TELEFON ^ Administrația : . 3.26.60 Redacția .... 3.26.6 ® Domnul Vasile Pop așteptăm cu o nerăbdare pe care o vom explica la timp, ședința comisiei de specialitate care se va ocupa de transferarea lui Pop Va­sile. Cunoașteți desigur cazul. Ii vom­­ reaminti totuși în câteva cuvinte. .U. D. R. a depus cereri de legiti­mare și toate formele pentru mijlo­cașul centru al mânășturenilor. .Victoria a prins de veste și în mod reflex — e vorba de un reflex cu­rent în raporturile dintre cluburi in perioada de transferări — a stri­gat că semnăturile prezentate de U.D.R. sunt unele bune și altele fal­se. Replica celor de la Reșița n’a i întârziat. N­. D. R. susține că sem­năturile lui Pop de pe contractele cu Victoria nu seamănă una cu alta. Polemica e în toi, va continua câ­teva zile și ne vom trezi în plin Carageale, în fața comisiei de tran­sferări. Intr’adevăr, ne-am interesat de a­­jtroape de cazul Pop Vasile și cer­cetând dosarul constatăm că în ac­tele depuse atât de U.D.R. cât și de Victoria, sunt 12 semnături ale lui Pop Vasile, cari nu seamănă una cu alta. Ori d. Pop fiind prea tânăr nu are încă o semnătură formată, *rî și-a bătut joc de ambele grupări Și a semnat în toate felurile ca la «rină să poată tria actele, recunos­când sau nu unele iscălituri. Cazul s-a complicat în ultimul timp prin faptul că a apărut o te­mă cu totul nouă în acest caz. Pe lâ­ngă numeroasele semnături ale lui Pop, cari se deosebesc flagrant între ele, a eșit la iveală că o parte din semnături au fost procurate prrin mandatul dat de Pop Vasile tatelui său. . Nu invidiem pe membrii comisiei săe transferm­, e cazul însă ca împre­­jurarea să fie folosită și de Pop V Vasile să fie cercetat cu mai multă atenție. Ne este perfect egal ce urmări va avea cazul pentru Victoria sau U. D. R., un om este vinovat în a­­ceastă înscenare și acesta e Pop Vasile. Domnul acesta cu aere de­­ vedetă, dar care n’a putut încă Con­firma ’ «clasa senzațională» prin «ouă reprize jucate ca lume», a în­curcat două cluburi. A luat bani și de la unii și de la alții, a semnat în toat felurile, ca la urmă să nu re­­tr­nească nici o semnătură; a pus și pe fratele său care nu are altă vi­nă decât că e frate cu vedeta ca­pricioasă și bătându-și joc de toa­t­­­a mea crede că până la urmă va reuși să se strecoare prin labirintul­­ pe care îl oferă regulamentele noas­tre, va rămâne cu banii și mare jucător la unul din cluburile divi­zionare. Acestea sunt iluziile d-lui Pop, federația, respectiv comisia de transferări, trebue să privească lu­crurile cu totul prin altă prismă. Nu ne interesează cine va benefi­cia în viitor de serviciile lui Pop. Cazul trebue folosit pentru sancți­uni exemplare. Există un singur vinovat și aces­ta trebue pedepsit, scos din familia footballului. Jucătorii trebue să fie corecți în viața profesională mai mult decât oriunde. A face din­­ chestia Pop un caz simplu de tran­sferare în cadrul regulamentelor existente, ar însemna să încura­jăm sisteme cari sapă temelia fo­­­tba­lulul. Istăzi Observator COTIDIANUL SPORTULUI Turul României s­e va organiza A m Septembrie? M.­­ REGELE A ACORDAT ÎNALTUL SAU PATRONAJ,­ MARILOR MANI­ES­TA iii CICLISTE Cu prilejul festivităților aviatice de elt, conducătorii sportului ro­mânesc, au avut deosebita cinste de a obține câteva minute de atențiu­ne din partea M. S. Regelui Carol N­. D. George Plagino președintele U. F. S. R., a profitat de acest pri­lej și a solicitat Suveranului, înal­tul M. S. Patronaj, pentru Balca­niada de ciclism — care se organi­zează după cum se știe la București în ultima săptămână a lunei Au­gust — și Turul României. M.­­S. Regele, manifes­tând odată în plus, ace­iași suverană înțelegere marilor evenimente spor­tive românești, a accep­tat să patron­e­z­e cele două grandioase compe­­tițiuni cicliste inter­națio­nale regizate de­­ F. R. S. C. Se organizează Turul României? Dar, știrea aceasta vorbește și de Turul ciclist al României. Sunt toate șansele­­ ca această probă rutieră de an­ver­g­ură interna­țională să se organizeze ■n­ cursul lunei Septem­brie. D. Vasile Canarach­e, președinte­le F. R. S. C. este convins că acum, după ce a obținut Patronajul M­­S. Regelui pentru Circuitul ciclist na­țional va putea să înlăture cu mult mai multă ușurință toate dificultă­țile care s’ar fi ivit în calea orga­nizării Turului ciclist al României- Vom tine în curent pe cititori cu mersul lucrurilor. Antrenorul englez JIMMY ELLIOT a făcut o ofertă grupării F. C. Rapid Când nimeni nu se mai aștepta, gruparea bucureșteană F. C. Ra­pid a primit o ofertă din partea unui antrenor englez, ca urmare la scrisoarea trimisă — mai de­mult — în Anglia. Din partea lui Jimmy Elliott — acesta este numele ofertantului — F. C. Rapid a primit următoa­rele indicații: Fost jucător la Tot­tenham și Brentford, Elliott a ac­tivat ca antrenor la următoarele echipe: F. C. Valencia în 1926—9, Örebro (Suedia) în 1930, Sorforsa (Suedia) în 1931, A. I. K. (Stock­holm) în 1931—33, San Salvador (A­merica Centrală) în 1934, Fener Bagtc­e în 1934—8, F. C. Berna 1938-9. La Fener Bagtc­e a activat ca antrenor și pe vremea turneului fă­cut de Unirea Tricolor și în care echipa oboreană a fost învinsă de Fener Bagtc­e cu 2-1. In încheere, antrenorul englez — care a făcut oferta îndrumat de d. Rous, secretarul general al federa­ției engleze — roagă gruparea F. C. Rapid ca în ipoteza că nu-i surâ­de oferta să o prezinte Federației ro­mâne de foot-ball. Cum F. C. Rapid are o conven­ție cu forul nostru de specialitate ca să întrebuințeze antrenorul fe­deral care va fi angajat a îndru­mat oferta lui Elliott federației noastre. F. C. RAPID va anula de­steg­area lui Bogdan In «cazul Bogdan», pe care-l soco­team lichidat, a intervenit pe ziua de ori un fapt nou. Gruparea F. C. Rapid a trimis o a­­dresă la F. R. F. R. prin care face cunoscut că deoarece Bogdan a căl­cat" înțelegerea avută cu gruparea iscălind pentru o alta echipă din ța­ră — în speță Gloria (București), — anulează deslegarea, gratuită, pe care i-a acordat-o pentru străină­tate. Iată-l, deci, pe Bogdan în Franța în căutarea unui angajament pe care chiar dacă-1 va găsi nu-1 va putea realiza. Jurul trântei Vissers de la locul 44 la locul 4 în clasamentul general după etapa Piri­­neilor Senzaționale amă­nunte asupra etapei Pau-Toulouse In pagina 6-a Manole Stroici învingător la Deauville PARIS. 2«. (Tel. part.) . La Deauville, frumoasa stațiune fran­ceză, au loc o serie de importante concursuri internaționale de tir, între care și campionatul mondial de trageri la porumbei vii. La aceste concursuri participă și campionul român Manole Stro­­ici-Reprezentantul tirului românesc a reușit o performanțâ excelentă, câștigând premiul Dubonnet, la care au fost înscriși m concurenți. Venus a trimis ori invitația lui Dynamo Venu­s si transmis ori invitația destinată echi­pei Dynamo din Mosco­va. Datele au fost lăsate la alegerea echipei so­vietice. Intr’adevăr, negrii sunt hotăriți să primească pe Dynamo la orice date vor prefera rușii. In Ca­­zul când zilele indicate de Dynamo vor coincide cn 0 etan,*5 a campiona­tului,­­Jodurile ale cam­pionat vor fi amânate. 416 saci de cafea pentru un footballist «Sontransigeant» publică o știre din Rio de Janeiro în care este vor­ba de angajarea unui footballist din Elveția la clubul Vasco di Gama Clubul elvețian urma să primeas­că 416 saci de cafea pentru jucăto­rul său. Tranzacția a căzut deoarece comitetul pentru reglementarea ca­­felii din Brazilia nu a aprobat schim­bul. Echipa Japoniei în Europa Cu vaporul «Aruna Maru» a sosit s­pionate ale atletismului german. La Neapoli echipa universitară de La înapoierea din Germania, echi atletism a Japoniei, care va întâlni a­pa japoneză va susține un match la Berlin și la Viena echipe­i elec- atletic cu echipa Italiei. ÎNOTĂTORII din tg. mureș AU DOVEDIT ȘI ERI O SDROBITOARE SUPERIORITATE Cele două mureșence în cuz sa de înnot pe spate (Reportajul complect în pagina 4-a), O­M­A­N­E­S­C Sâmbătă 22 Iulie 1939 DIRECTOR: AL. M­UNTEANU Proprietatea: GAZETA SPORTURILOR S. A înscris in reg. public. Tribunalul Ilfov Secția I com­. sub No. 282/1933 BOUROURILE; Strada Anghel Saligny No. 2 București Solemnitatea de la monumentul A­viatorilor. — D. gen. adj. Paul Teodorescu, ministrul aerului și marinei, își tine cuvântarea în fața M. S. Regelui Patronul Aviației IN PREZENȚA M. S. REGELUI ȘI INTR’O AT­MOSFERA PLINA DE ÎNSUFLEȚIRE S'AU DESFĂȘURAT ERI SERBĂRILE Asistența­­ Cuvântările dri dimineață s’a desfășurat cu fastul cuvenit serbarea patronu­lui aviației, onorată cu prezența M. S. Regelui. La monumentul Eroilor Aeru­lui, din șos. Jianu, acolo unde din 1935, se reunesc anual de ziua lor toți sburătorii țării, solemnitatea a cunoscut o însuflețire deosebi­tă. Falangele de sburători din ca­drele aviației sportive, au defilat în salopete de sport pentru prima oară în acest an.­­Au fost prezenți la această so­lemnitate: M. S. Regele Carol II, d-nii: Armand Călinescu, președin­tele Consiliului de miniștri, minis­tru de interne și ad-interim la apă­rarea națională, gen. Paul Teodo­reciu ministrul Aerului și Mari­nei, gen. dr. Marinescu ministru Să­nătății, ing. I. Bujoi ministrul E­­conomiei Nationale, prof. Silviu Dragomir, prof. N. Cornăteanu, mi­nistrul Agricultural, Eugen Ti­­teanu, ministrul Propagandei, p­r. Nae Popescu, gen. Mihail subsecre­tar de Stat, prof. Gh. Alexianu, re­zident regal al ținutului Bucegi, contra­amiral Gheorghiu, secretar general la MAN, gen. Ilasievici, șeful Casei militare a M. S. Rege­lui, gen. Argeșeanu, comandantul Corpului II Armată, gen. Dombrow­ski primarul Capitalei, gen. Stoi­­cescu, comandantul forțelor aerie­ne, gen. Bengliu, gen. David Popes­cu, gen. Telemac, gen. Negrescu, ge­neral Beroniade, gen. Enescu Ra­miro, gen. Giosanu, d-nii Andrei Ră­­dulescu, prim președinte la Curtea de Casație și Viforeanu, procuror general la Curtea de Casație, col. Dan Pascu, șeful Cenzurii Presei, G. V. Bibescu, c­ dlor Andrei Popo­­vici și ing. Zamfirescu-Sef, dr. Eu­gen Bianu, dr. Oromolu, Egon Nas­­ta, conducătorii asociațiilor de pi­lotaj, d-nii C. Danabachi și Eman­di din conducerea ARPA, ing. Co­­dreanu dela asoc. CFR, ing. Timo­­șencu, dela aeroclubul Brașov, căp. Galeno, It. Zaharia dela cab. MAN, precum și toți ofițerii de aviație din garnizoană. In sunetele imnului regal, M. S. Regele trece în revistă trupa și frontul sburătorilor civili,­­ după care muzica intonează rugăciunea. Un sobor de preoți, în frunte cu P. S. Ciopron episcopul armatei și protopopii Păcurariu, Inocentie Ște­fănescu, pr. căp. Mircea Dumitru, pr. Lahovary, au oficiat serviciul religios pentru odihna sufletelor ce­lor jertfiți pentru propășirea ari­pilor româ­ști și pentru proteja­rea celor ce s'au devotat "nobilului meșteșug al sborului. Cuvântarea d-lui gen. Paul Teodorescu A luat apoi cuvântul d. general adjutant Paul Teodorescu, minis­trul aerului și marinei, care a spus, între altele: SIRE, întreaga aviație, premilitară, tu­ristică, comercială și militară, ser­bează, pe tot cuprinsul tarei, ziua de 20 Iulie. Majestatea Voastră, în nem­ărgi­­nita-i atenție pentru aviatori, le-a destinat ca patron, pe Sf. Ilie, zis și Tesviteanul Proorocul, pentru că asemănător, celui înălțat la Ceruri, de cai înaripați... și a puterei lui de credință, Cavalerii actului Majes­­tății Voastre purtați de caii lor, să stăpânească cu aceiași dibăcie văz­duhul, și să propovăduiască cu a­­ceiași credință, o viață de virtute, plină de riscuri, de sacrifici și de jertfe. In fiecare an, ne strângem mic cu Programul mare, în jurul acestui frumos mo­nument, simbol al strădaniei sbură­­torului, în lupta lui încăpățânată pentru destipirea ființei sale de pă­mântul care­ tine... și Cerul care’l cheamă. Temerarii Voștri sburători recu­nosc în Majestatea Voastră nu nu­mai pe supremul Șef al Oștirei, dar pe creatorul Aviației, pe părintele ei sufletesc, care i a înțeles, dintr’un început, duhul... și i-a fixat desti­­nele. In aceste clipe înălțătoare, să-mi fie îngăduit a reaminti că Majest­­tății Voastre se datorește prima te­melie pusă la organizarea modernă a Aviației noastre; că sub neînceta­ta grijă a Majestății Voastre, ea a putut să se ridice de la situația mo­destă de după război, la rangul de armă de astăzi, și tot sub înalta o­­blăduire a Majestății Voastre, ea va deveni Armata Aeriană de mâi­ne, pe care dreptul de apărare al țării o reclam­ă. SIRE. Faptele eroice de fiecare zi ale­ zburătorilor Majestății Voastre, ca­re culminează, în mod natural la, ei, cu o moarte anticipat consimți­tă, sunt cea mai puternică chezășie, că atunci când va suna ceasul, A­­viația Română va sbura sus, sus de tot și — falnică — în cântec de­mo­(Reportajul in pag. Vl-a) D. Gen. adj. PAUL TEODORESCU Ministrul Aerului și Marinei Nea Niță C­artuș — la natație — i­ncontestabil. Nea Niță Cartuș a­­­ devenit unul din credincioșii sportului. L’am întâlnit Marți la Ștrandul Obor asistând la material nautic București — Tg. Mureș și a­­plaudănd cu frenezie victoria lui Bebe Vogel, de altfel singura victo­rie bucureșteană. — Am venit și eu, neiculiță, p­a­­cilea, — ne explică simpaticul nos­tru prieten, — c’am citit pân jur­nale că e niscaiva concursuri. — Păi... te pricepi la natație, Ne­ne Nițăt am întrebat noi. «Famelistul din Grand» ne pri­vește compătimitori — Eu! Atunci n’ai idie dă covri­gi cu susai! N’ai c­ Hit în jurnale când am fost la campion la sări­­tur­it — D-tai — Da, eu persanel. — Când? — Am­’ trecut [UNK] — Mi-a scăpat din vedere. Cum a foști ! — Păi stai să-ți spui dă la prima incepubilui, ca să râzi nițel. Intr'o Duminică dimineața _ era pân luna lu’ Cuptor — stăm în curte pe scaun, în cămașe nationelă cusută cu Or­ici dă mâna Micii, ne­­vastă-mea, și citeam jurnalu. D'o­­dată văz un anunț: «Ștrandul Ki­seleff, aor-soare-distraotii». Pă­șest, chem pă văzu-mea Nae, — ști, el stă tot în curte cu mine, da’mai’n fund. Ii arăt socoteala dân jurnal și’i cos­­plic supsentiv: — Ce-ar fi s’o’ntindem și noi p’a­colo, Nael > — Cm nevestez­­ — Fii salcâm, băiatule. Vrei să ne strice tot chef­ul . . .]• — Atuncit ! — Găsim noi un banc dă vrăjeU­nifă,. . . j In Umpu’ ăsta, eu văz o știre în ziar:­­" «Cu durerea în suflet aflăm de­­cesul distinsului comerciant Sache Tăbăcitu, etc., etc.». Mă duc imediat la Mița­ , — Nevastă, a murit Tăbăcită — Care Tăbăcitu? — Tăbăcitu, de... Lache Tăbăcitul negustoru ăla din piață, care mă lăuda peste tot că am o nevastă­­te­­ligentă cu șase clase dă pension. (In­tre noi fie vorba, da­ io nici nu știam cine ier­ea mortu din ziar).­­■ Mița dă colo:­­ — Nu’l cunosc, Nițișor,­­da’ dac’a zis așa, apoi trebue să fi fost om cum să c­ade și cu două la cap. i. — Da După masă mă duc și eu cu Nae la’mormânt­are.­­ — Du-te, da vino repede să mer­gem și noi pă seară, să legăm nite­ aer.­i­­ / — Vin­­ă vreme, Mițuleanca. (Continuare in pag. 9-a) ;

Next