Gazeta Sporturilor, octombrie 1940 (nr. 1-25)

1940-10-07 / nr. 1

ANUL XVII — Seria N­. — No. 1 Director VIRGIL POPESCU Subdirector M­i­r­c­e­a Pop N. FI n ÎNVINS! INCRUSTAM AST­AZ­I O NOUA BIRUINȚA PE RĂBOJUL SPORTULUI ROMANESC. GAZETA SPORTURILOR, DE LA ÎNCEPU­TUL EI ASERVITA INTERESELOR STRĂINE DE NEAM, ESTE ASTAZI TRIBUNA DE LA CARE VA PORNI ZILNIC SVON DE GÂND RO­MANESC. DE FAPTA ROMANEASCA. KE-AR FI FOST MAI UȘOR SA EDITAM O ALTA GAZETA, CU ALT NUME. DAR APARIȚIA VECHII GAZETE, ELIBE­RATA DE TOT CE A CONSTITUIT PACAT, ESTE PENTRU NOI MAI MULT DECÂT UN SIM­BOL, ESTE O BIRUINȚA. AM LUPTAT ANI ÎNDELUNGAȚI CA SA DA­­RAMAM DUȘMĂNIILE ȘI SA ALUNGAM PE CEI CARI N’AVEAU NICI O LEGĂTURĂ DE SUFLET SAU DE SANGE CU SPORTUL ROMANESC. LUPTA ACEASTA NEGATIVA — DE DARA­­MARE — S­A SFÂRȘIT ASTAZI. ACUM PORNIM LA MUNCA ADEVARATA, LA BATALIA DE CONSTRUIRE ROMANEASCA A SPORTULUI ROMANESC. NĂDĂJDUIM CA IN CURÂND VOM FI SCU­TIȚI DE PREZENTELE SUPĂRĂTOARE DIN FORURILE DE CONDUCERE, CA VOM PUTEA SECONDA MUNCA LEGIONARA A NOUILOR DI­RIGUITORI. PE VREM SA PUNEM ACCENTUL ADEVARAT L­UTAREA SUFLETEASCA A SPORTI­VULUI VREM SPORTUL ÎNCADRAT IN ORDINEA EDUCATIVA A STATULUI LEGIONAR. VREM SA TRANSFORMAM MAIDANUL IN ȘCOLI DE CARACTERE. PENTRU REUȘITA ACESTEI LUPTE, PEN­TRU SIGURANȚA BIRUINȚII, AM PORNIT LA DRUM CU O ECHIPA DE OAMENI TINERI, DAR CĂLIȚI IN BĂTĂLIE, PRICEPUȚI ȘI ÎNSUFLE­ȚIȚI DE ACEEAȘI DORINȚA DE AȘEZARE LE­­G SONAR­A A SPORTULUI ROMANESC. IN PAGINILE «GALETEI SPORTURILOR» VEȚI GĂSI MULTE DIN SEMNATURILE CARE ASIGURA APARIȚIA «BUNEI VESTIRI». SUNTEM PE ACEEAȘ LINIE. ȘI DIN UN­GHIURI DIFERITE TINDEM SPRE ACEEAȘ ȚINTA. ÎNSCĂUNAREA ROMÂNISMULUI­­ PE TOATE PLANURILE — IN DREPTURILE LUI. ȘI SUNTEM SIGURI DE BIRUINȚA, FIIND­CĂ NE ÎNTEMEIEM GÂNDUL ȘI SIMȚIREA LEGIONARA CARE S’A­DAPTA PE ÎNSTĂP­NIT PENTRU TOTDEAUNA IN ȚARA NOASTRA. VIrGIL PoPEscu Descătușată din lanțurile unei­ rochii sângeroase, tinerimea țării pornește cu bărbăție la reclădirea României legionare. Sportul, factor însemnat de edu­­cație sufletească și școlară a voini­­ciei românești, va cuprinde în ca­drul activității Statului legionar locul ce i se cuvine. Pe pajiștea verde a stadioanelor de sport, tinerele vlăstare ale nea­mului își vor căti sufletele, își vor ofeli trupurile și crescuți cu toții în sfânta credință legionară, vor da Țării nădejdea într’un viitor stră­lucit românesc. Pătruns de adevărul că Sportul este prima treaptă și cea hotărâtoa­re în evoluția tineretului unei na­țiuni moderne, ca unul ce mi-am îns de Manole Stroici (Laureat al Marelui Premiu Națio­nal pentru Sport! d­onat sportului un lung șirag de zile, aștept cu nădejde și înfrigura­re ziua victoriei sportive legionare, M VENUS și-a regăsit ori condiția fizică și morală făuri­toare de mari victorii și a învins pe RAPID care­ s-a prezentat sub­mediocru și fără o fă­râmă de ambiție, cu sco­rul 5-1 (3-0) (Citiți cronica matchu­­lui în pagina 6-a). 5 V? David a apărat, eri, admirabil. Ia­­tă'l în plină acțiune Apariția unei gazete sportive cu adevărat românești mă bucură. E legea de viață iradiată în toate do­meniile de activitate ale colectivi­tătii naționale sub semnul biruinței legionare totale. MIRCEA LEONIDA Membru C. S. «Coltea In Japonia O ștafetă de 7.000 km. cu 20.000 de alergători Sunt cifre astronomice­­ pentru noi, dar firești pentru o Japonie în care sportul este poate și el un fiu al soarelui. Cu prilejul sărbătoririi a 2.600 ani de exis­tență a dinastiei și a imperiului, va porni din patru colțuri ale ță­rii o ștafetă care va ajunge la Tokio, în fața templului Meji, după douăsprezece zile de cursă Se va alerga și noaptea. Vor face parte din ștafetă membrii aso­ciaților militare­ ai societăților gimnastice, elevii și studenții. Această uriașă competiție săr­bătorească reamintește, fără să­ o întreacă însă, ștafeta care în 1066 a purtat flacăra olimpică de la A­­tena la Berlin, parcurgând 3.000 km. «GAZETA SPORTURILOR» scoa­­să astăzi de un pumn de legionari și români adevărați, e prima pia­tră zidită la temelia unui sport ro­mânesc nou, în care primează edu­cația. Peste paraginile unui sport pângărit în idealurile lui trebue să se înalțe triumfătoare încă o bi­ruință legionară. DR. DAN CHIRI­CE­ANUI vice președinte C. S. Coltea PAGINI 3 lei Prim Redactor PapagheorgheI Telefon: 3.26.60 Str. Anghel Saligny 2 ABONAMENTE 1 an................................... 6 luni................................ Lei 1000 „ 500 3 luni................................ „ 260 Căpitanul și ideia de sport Geneza forțelor unei Nații e tine- prigoana anului 1953, Legiunea spor retul. Mișcarea Legionară pornită din u­ră a primit primele lovituri A fost tineret nu putea să nu aibe cea din­ «Uită să scoată din comitet pe cei ce tâiu grije de cultivarea virtuților pedepsiseră pe Duca, pe cei doi eroi« proaspete ale Neamului, ai mișcării: Nicki Constantinescu și Căpitanul, în iarna anului 1932, s’a Doru Beiimace. Apoi în 1934 după gândit cel dintâiu la puternicul ins- tabăra dela Budache, I­ C­­ . Spor­­tisment care era să-i pregătească mup­­tură a fost lovită dire<*L f^un ra­tătorii: sportul. A ordonat unui grup port al parchetului pri^^^b.nație de de legionari cu activitate pe terenii sportivi « Legiuiri a­­^^fi suspendatâ de sport să pue bazele unei asociații de Uniunea federațiilor în M­ANI sportive. UNITATE. Suspendată sine die pen-Așa a luat ființă «Legiunea Spor­tiv că cei ce-o conduceau să nu poată tipă». forma un alt club cu aceleași cadre In câteva săptămâni noua grupare și sub alt nume a pornit la luptă. In Ianuarie 1933, După șase luni, însfârșit, federa­ Legiunea Sportivă se afiliază la fe­ Iii de atunci, care în bună parte au deratiile de rugby, atletism, marș, gfrantarea de-a mai fi încă în condu­­valley, turism și natafre­­cerea Sportului românesc — au hotă-Când legionarii au pornit la muncă­rit excluderea Legiunii Sportive, au pus piatră de altar sufletul. Era Așa a luat, formal, sfârșit pri­­miresc deci ca recenta grupare spor­tivă a Legiunii să se întindă în toate domeniile sportului, de-a lungul și de-a latul Țării. La rugby, bunăoară, aliniază dintr’odată două echipe de bună calitate. Voinicia legionară pusă la examen. 11 trec ușor. La atletism concurează, în diferite reuniuni, atleți de mare valoare. Un I. C. Petrescu, Ion Lazăr, Aurel Ian­­culescu, C. Iordan sunt nume frumoa­se care au avut o deosebită strălucire In istoria atletismului românesc. Foști în repetate rânduri campioni re­gionali și naționali, atleții amintiți nu au părăsit contactul cu sport nici în ziua de azi, terenul de când mai toți sunt conducători de cluburi. Primul campionat de cross feminin e câștigat ușor, tot în 1933, de secția atletică a Legiunii Sportive. Pornesc apoi legionarii sportivi să-și afirme tăria străbătând țara. Intr’o săptămână sunt la Giurgiu, într’alta la Galați, apoi la Titu, Predeal, Bra­șov. Peste tot sămânța prinde în pă­mânt sănătos. In curând Legiunea Sportivă are filiale prin marile orașe ale țării: Cernăuți, Galați, Craiova Cluj, Brăila, Constanța, Giurgiu, Iași, Cetatea Albă. Apoi Căpitanul își cheamă atleții la Casa Verde, pe atunci încă la teme­lie. Se turna cărămida. Prima an a­­dus-o atleții Legiunei Sportive in­tr-o ștafetă în concursul de la 16 Iulie 1933. Cu multe greutăți a fost salvată de-a lungul anilor și prigonirilor sin­gura imagine fotografică reprodusă în numărul de față, în care apare Că­pitanul alături de legionarii sportivi. «Legiunea Sportivă» a fost condusă de la începuturi de camaradul coman­dant prof. Ion Dobre. Ca vice-preșe­­dinte funcționa Ion Petrescu și Aurel Ianculescu. Secretar general: Dumitrescu. Membrii comitetului Ghiță e­­rau: I. Tomescu, I. Dobrescu și A. Im­­barașanu. Cenzori fuseseră Nicki Constantinescu și Doru numiți Beii­mace, comandanți legionari ai Bunei Vestiri uciși mișelește în condiții în­că puțin cunoscute, pentru marea lor dragoste față de Căpitan, alături de care au căzut. Mai târziu au intrat ln comitet : prof. comandant legionar Vasile Cris­­tescu, asasinat în ultima prigoană, in­giner N. Horodniceanu, N. Smărăn­­descu, Gh. Dragomir și Voicu Po­­pescu. Când Garda de Fier a intrat în una inițiativă de sport legionar. Forța creatoare a legionarilor amenința toate domeniile de viață românească pângărită de oameni lipsiți de pricepere și morală. Dar procesul lor îl vom fac­e altădată. Dar îl vom face. In 1955 mulți din foștii con­ducători ai­ Regiunii Sportce au închegat o nouă grupare legio­nară: Victoria. De Victoria nu ne vom ocupa acum. E clubul din prezent pe care-l vom vedea la muncă în viitor. Noi am vrut în aceste rânduri să amintim un vis frumos al sportului nostru: Sportul Le­gionar. Astăzi visele plătite greu în sânge se adeveresc • •• ȘTEFAN ANASTASESCU Vechi conducător al Golfei Legionare Căpitanul între conducătorii Legiunii Sportive Disciplină ș i De mult suntem convinși cu totu că football-ul nostru este în decă­dere. De mult se știe că linia de con­duită a football-ului nostru s'a de­părtat foarte mult de calea cea a­­devărată. O reorg­anizare este necesară, chiar se impune. Dar o adevărată reorganizare nu se va putea realiza, dacă jucătorii și mai ales jucătorii din echipele cari formează elita football-ului nostru nu își vor îndeplini cu toa­tă inima și convingerea misiunea lor ce îi așteaptă atât la schimba­rea momentană a situației, cât și la formarea cadrelor viitoare. Această misiune nu privește in primul rând partea teh­nică a football-ului, ci partea morală. Prin purtarea lor nu numai în cursul matchurilor, dar și în viața particulară , trebue să dea dova­dă că football-ul nu este o simplă goană după avantagii materiale nu este numai o meserie în sen­sul strict al cuvântului, ci este o întrecere cavalerească între două grupe de tineri — cari își dispută întâietatea cu toată ardoarea și în­suflețirea. camaraderie de EMMERICH VOGL Camaraderia arătată coechipie­rilor și respectul arătat arbitrilor și adversarilor — trebue să fie un imbold pentru tot tineretul ca­re îi admiră și care le va lua când­va locul. Nici o măsură, nici o sancțiune și nici o îmbunătățire teh­nică nu își va avea binefăcătorul ei efect, dacă jucătorii înșiși nu vor fi pă­trunși adânc de ideea că foot­ball-ul este un joc și numai un joc, la baza căruia stă pe lângă elanul și combativitatea tinereții, disci­plina și camaraderia. Sunt convins că jucătorii noștri cari în nenumărate rânduri au dat dovadă de o însuflețire extraor­dinară în mateburile grele ce au susținut, își vor îndeplini și de data aceasta datoria lor, cooperând la ridicarea football-ului nostru la locul pe care îl merită. Luptătorilor dela noua «Gaze­ta Sporturilor» le pretindem în­cordarea continuă până la cuce­rirea definitivă a sport prin și pentru arenelor de elementul românesc. l­ITI CRISTESCU Hildl suesro­­­manes In Copenhaga s-a disputat pentru a 15-a oară matchul atletic între pro­vincia daneză Copenhaga și provin­cia suedeză Schonen. Punctajul a fost 71,66 puncte în fa­voarea Suedezilor, cari au dobândit prin aceasta a 8-a lor victorie. In a­­ceastă întâlnire, Suedezii au avut la opt probe câte un câștigător de când Danezii numai la 3 probe. C. Luni 7 r­tombrie 1940 Slove pentru luptă nouj de Mircea Scriem aceste rânduri cu ochii ațintiți spre­ mânesc de mâine. Spre sportul pentru care mi­tarii acestor pagini au luptat fără șortUrg^ diferite cotidiane ani de-a rândul Am pornit această trudă cal­tul a devenit pentru orice națiun armă. Pentru unii o armă de Pentru alții — faptul acesta stră în acțiune — un instrui tească a unui Neam și de­­ Sportul organizat în­­ luptători căci astăzi ce frică — voința și spuj­ză cu desăvârșirea de care au nevoe sportului îl poate Pentru acețt muri, am înfiri unei oficiali la mâna evreilor Privind mânesc pieri, din punctul Astăzi p| Nu se va Federalii] drumul prec| Pe mulți Vom coi Clipa pr| privind num la baza echil Sportul] nare. Aveți Români tr’carena u Sportul românesc, a suferit ani de zile o eclipsă paralelă cu aceia suferită de viața naționalistă a Țării. Am cunoscut echipe națio­nale compuse în majoritate din minoritari, am cunoscut critici și conducători ai sportului cari erau străini de sentimente și năzuințe­le sale. Dar am cunoscut mai ales o presă sportivă care se afla cu desăvârșire în mâinile jidanilor. Un asemenea lucru era de ajuns pentru a falsifica cu desăvârșire spiritul sportiv românesc. Presa acela nu avea alt scop decât de a realiza un câștig cât de mare, nu numai prin răspândirea sa proprie, dar și prin politica dusă de ea. Astfel era consacrat mare jucător, cine era bine văzut de presa aceia și erau declarate echipe de mâna întâi, acelea care făgăduiau să dea un spectacol sportiv care pu­tea produce parale. Toată lumea își mai reamintește de lupta dusă pen­tru românizar­a echipei naționale, de Radu Meitani Conferențiar universitar De aceia, apariția «Gazetei Spor­turilor» sub o conducere adevărat românească nu poate decât să ne bu­cure. Știm că, de acum înainte, in­teresele sportului vor fi luate în seamă, că interesele sale vor fi a­­părate și că toate chestiunile nu vor mai fi cercetate din singurul punct de vedere al intereselor unei gașce atrase de alte lucruri mai personale. Spiritul de luptă și imensa sete de dreptate a legionarilor își va găsi expresia justă în lupta spor­tivă pe care o pornesc prin noua «Gazeta Sporturilor», însfârșit va învăța toată lumea cari sunt rosturile în viața so­cială și națională a unei țări, ale mișcării sportive. Petre N. Bolintineanu Cu fruntea sus­ țină o biruință legionară. «Gazeta Sporturilor» a devenit un ziar românesc. Aceasta s’a putut înfăptui în țara noastră, însă cu multe sacrificii. Biruința legionară va creea omul nou, adică omul corect, cinstit și bun român. Și de când aveam nevoie de așa ceva ! A trecut mai bine de un sfert de veac de când sportul în România a luat ființă și parcă totuși este la litera A. Prea puțin s’a înfăptuit pentru el. Mult au influențat asupra lui re­lele moravuri, cari ne-au predomi­nat. Puțini au fost aceia care au atras atenția că mergând pe acest drum, vor duce sportul la o prăbușire mo­rală și la o complectă înstrăinare sufletească. Și așa a fost. Câteva grupări au practicat spor­tul în mod cinstit,fiindcă îl înțele­geau. Cele mai multe au fost acaparate de către­­ înstrăinați, care sub masca sportului făceau orice în afară de sport. Recllama prăvăliei, beneficiul ma­terial, o situație socială, o decora­ție, o plimbare în străinătate. O­­­­facere dubioasă erau baza principală vizate de cea mai mare parte din­tre conducătorii noștri. Mulți ne am dat la o parte, dar cu fruntea sus am așteptat zile mai bune. , Azi apare un ziar de sport sub conducerea unui grup de români, care vor să introducă o eră nouă în publicistica sportivă românească. Va avea de dus o luptă grea, pe care o va înfrunta cu succes, mai ales că cunosc pe luptătorii ei, și ie știu sufletul. N­ au curat și cinstit. Din el va isvorî adevăratul im­bold dat prin scris massei de ceti­tori, și împreună cu ei, viitoarea conducere sportivă să creeze o nouă mentalitate în acest domeniu și să dea României Legionare, cetățeanul sănătos la trup. THEODOR POPOVICI Nona «Gazeta Sporturilor» este sigur că, dinamizată de suflul înoitor ce a cuprins țara, va con­stitui îndreptarul atât de mult așteptat în presa sportivă. Ii incumbă misiunea: A reabilita presa sportivă sub raportul corectitudinei, compe­tenței și talentului. A face educația masselor po­pulare, făcându-le să cunoască înaltele rosturi sociale și națio­­nale ale mișcării sportive. A-și îndeplini rolul propagan­da. Sunt sigur că va reuși. VICA NEGULESCU

Next