Gazeta Sporturilor, iulie 1942 (nr. 614-644)

1942-07-22 / nr. 635

ANUL XXII. Seria II — No. 635 Birourile: Str. Inginer Anghel Saligny No. 2 Bucureșt­i , „ , Direcția și Avî­ția 3.26.60 Telefoane: Secretariat , . 591.86 Provincia , 5.91.86 Tipografia 3.26.60 pagini 5 LEI G.ANULAT Mercur. 22 Iulie 1942 Prim Redactor N. Papagheorghe > ABONAMENTE 1 an . I . , 1 Lei 1200 6 luni „ 600 [ Autorități. Instituții, cluburi: 3000 lei '•''''TS. Proprietar: S. X GAZETA st CE TRIBILjr înscris Trib. lifov sub gîr. Administrator Delegat Al. Iliescu N • Azi ne vorbește D­l Rector CONSTANTIN STOICESCU despre sport și intelectualitate Utilitatea sportului în Universitate, cre­area A.S.D-ului și construirea unui stadion redus lângă Facultatea de Drept, realizări ale unui convins partizan al disciplinei și moralei sportului , totdeauna sportul a fost bine privit în lumea șc­oa­­lei. Mai mult decât atâta, timp îndelungat a fost întâm­pinat de o adversitate puter­nică caracterizat printr'un marcat antagonism între aceste noțiuni. Evident că acest punct de vedere nu era acceptat de toa­tă lumea. Dar, partizanii lui erau în situație de evidentă mapritate. Excepții au existat și tocmai tema susținută dle aceștia din urmă a triumfat. Dintre cei cari au susținut cu mai multă tărie necesitatea­ sportului în mediul școlar și universitar, di RECTOR CON­STANTIN STOICESCU se si­tuează pe primi plan. Distinsul cărturar, dintr’o experiență personală încunu­nată de cele mai frumoase re­zultate, a tras concluzii di­n cele mai­ favorabile pentru a­­propierea dintre sport și inte­lectualitate, a luptat, a căpă­tat aderenți și ideil d-sale s' a impus cu tărie de adevăr. Și iată-ne astăzi în ziua de­finitivei afirmări a acestei idei, iată-ne în ziua în care oficialitatea își­ face un punct de program di­i­ impunerea sportului, a acestei discipline și nouă morale. In întreaga lume — mai de mult timp — la noi în ultimul timp se caută a fi introdus sportul în școală, pe lângă fie­care facultate se formează gru­puri sportive cu o activitate din cele mai rodnice, cu rea­lizări din cele mai frumoase In jurul Făcui­enței de Drept din București, a fost creiată Asociația Sportivă Dreptul­­ sau mai pe scurt A. S. D-ul grupare care promite să cu­noască o înflorire din cele mai frumoase, d­acă ținem seamă că d. Rector Constantin Stoi­­cescu și d­-nii Conferențiari C. Dimitriu și Gerotta d­epun sârg și dragoste în acest scop. Dată fiind importanța din ce în ce mai mare pe care a­­cest A.S.D. tinde s’o capete, ne-am­ gândit să cunoaștem pro­ectele d-lui Rector Stoic­escu, pe calea unui scurt interview. Cu amabilitatea ce-l carac­terizează, d-sa a înțeles să se punăm imediat la dispoziția noa­stră, sacrificând momente pre­țioase din timpul d-sale spre a ne împărtăși gânduri ce con­­stituesc un în raporturile prețios îndreptat dintre și Universitate. Un interview luat de Niki Mihail Korillian într’o disciplină d­ u cele mai im­portante alături de aceia a­mint«'. Mai mult decât atât, astăzi putem vorbi pe bună dreptate despre o a­­lianță naturală între sport și știință. La acest punct al conversației, d. Rector C. Stoicescu scoate dintr’un sertar un dosar din ale cărui scoar­țe ies­ la iveală o serie de articole —­­­emnate de numeroase somități — cari pledează această temă. Găsim în acest dosar, pe ale cărui scoarțe stă scris «Sport și știință», fragmente din articole semnate de d. RADULESCU-MOTRU- Dr. PAPI­­LIAN, d-nii C. KIRIȚESCU VA­­LAORI, STAN IONESCU, HENRY DESGRANGE, etc. Pretutindeni se vorbește despre corelația dintre aceste două discipline, pretutindeni sportul este privit drept un exercițiu prielnic pentru o ferici­tă și armonioasă desvoltare a indivi­dului. Dar, d. Rector Stoicescu merge mai departe în pledoaria d-sale. Ne reamintește marcanta persona­litate a d-lui prof. dr. Franciak Rei­ner, adept convins al sportului, că­reia personal i-a dedicat numeroase ore, a d-lui Prof. Aristide Raziescu­, Gerotta, etc. Un singur lucru nu vrea să ne a­­mintească. Modestia d-sale își spune odată mai mult cuvântul. Nu vrea să ne sp­ună nimic despre strălucitul student al facultății juri­dice de la Paris, Constantin Stoicescu, care în timp ce făcea studii menite să facă cinste țării, în timp ce pre­gătea o carieră ce nu întârzia să fie încoronată de cooptarea în sânul cor­­pului profesional universitar, găsea posibilitatea să practice sportul favo­­rorit, să aducă un titlu de mult­ in­vidiat și de nimeni altul realizat, campion universitar al Parisului. Ii cerem scuze d-lui Rector Stoi­­cescu pentru că ne-am permis a a­­m­inti un amănunt asupra căruia d-sa ne-a rugat să nu revenim. Dacă o facem totuși, aceasta se datorește dorința de a «lustra cât mai viu o idee.­­Ce este A. S. D-ul ji­ ce trebue să devină, ar, să dăm cuvântul mai «de­­parte d-lui Rector C. Stocescu, să ne împărtășească gândurile și dorințele d-sale pentru A. S. D. «Asociația Sportivă Dreptul» s’a născut d'ntr’o piocesitate. După oboseala fie­care lungile or­e de stud­ii te-o da, evea pe un teren­ (('ontirin­are•!»/ pag. A-a) D P O alianță naturală între sport și știință i'i­na problemă pusă în discuție cu d. Rector Constantin Stoi­­cescu comportă asupra rapor­tului dintre sport și intelectualitate. Dar, să dăm­ cuvântul distinsului nos­tru interlocutor: «Dacă într’un timp, și nu din cele mai îndepărtate, s’a văzut un impe­diment într'o normală desvoltare a intelectului, practicarea sportului, a­­ceasta s’a datorat unor prejudecăți împotriva cărora a trebuit luptă grea spre a fi înlăurate. Și iată-ne as­tăzi în ș­tuaUa de a putea vorbi des­pre o încununare cu succes a aces­tei lupte. Rezultatele pe care sportul le-a dat până în prezent oriunde acolo unde a fost practicat în mod rațional, a dovedit și celor mai sceptici, utilita­tea lui. Căci, prin anumite norme din viața unui sportiv, ce se­ cuvin cu fu­richel­e respectate, ajungem la îndepărtarea tineretului de la anumite­ vicii, ajun­gem la formarea unor spirite ce știu să lupte, să nu dezarmeze în fața obstacolelor și care să se integreze Un match Bassi-Georgescu în proect Profitând de prezența boxe­­rilor italieni în Capitală, un pro­motor bucureștean a căutat să or­ganizeze pentru Duminică 26 ort. o nouă gală­ italo-română, în «ve­deta» căreia Primo Bassi urma să­­ întâlnească pe Gli­GORCI iE GE­­ORGESCU, campionul național semi-greu. Bassi, «da» Georges­­cu, «da»... Bassi n’a avut nimic contra pro­fetului, și — dela primele demer­suri — intenția promotorului nos­tru părea realizabilă, gala indigenă proectată pentru Duminică, urmând să fie amânată cu o săptămână. •" Când toată lumea era de acord cu aceasta, s’a ivit­ o piedică: Gheor­­ghe Georgescu, Cam­pion«ul națio­nal semi-greu a declinat tentanta o­­fertă ce i se făcuse, motivându-și foarte just refuzul: » «Nu vreau să ratez ocazia de a deveni dublu campion»... Dar să vă redăm, cuvânt cu cuvânt, declarația pe care ne-a făcut-o Georgescu aseară. — Grație maestrului Docu­­­lescu, managerul meu, mi se o­­feră pe neașteptate ocazia de a­­ deveni dublu-campion național la categoriile superioare. In afa­ră de aceasta, matchul cu Șerbă­nescu e o revanșă pe care mi -am dorit-o foarte mult. Un match pe care numai un trac inexplicabil nu a făcut să-l pierd, după ce re­ușisem —■ în primele reprize - să trimit la podea campionul su­prem al boxiurilor noștri. Vă în­chipuiți dar, că un match cu Bassi n’ar fi deloc ușor pentru mine și sar putea ca din acest Șerbănescu a aflat totul și se pregă­tește... Pe de altă parte­, Șerbănescu a aflat hotărârea lui Georgescu și­­ Continuare în pag. 3­ a a­fectat mătchul MORTALE MIELY ETTORE DOCIL­LESCU. Cei doi adversari au semnat contractele, chiar în cursul milei de cri. Actualmente se caută un adversar și pentru Primo Kitissi. E posibil ca pe pro­gram să figureze și ceilalți doi boxeuri italieni Idol N­o­­meo și Benjamino Serpi, cari se află în Ca pitală. Gala va­ avea loc pe are­na «Venus», Sâmbătă, 1 Au­gust a. c. d­ar asupra acestui eve­niment vom retreni. O nouă gală de box italo-română în perspectivă A fost perfectat, match­ul Pfortallo-Cocolesci O nouă gală de box italo­­română e pe punctul de a fi pusă pe picioare. In acest sens, a fost per­­ mis speranța ca va deveni dublu-cam­pion Gheorghe Georgescu a refuzat tentanta ofertă de a boxa cu Primo Bassi Motivul: apropiatul său match cu Șerbănescu Unul dintre boxeurii italienii PRIMO BASSI, care a pierdut de match să nu ies valid, astfel că Unul dintre boxeurii italienii PRIMO BASSI, care a pierdut de cari au lăsat o impresie frumoasa , puțin în fața lui Ilie Petrescu, în gala de la «Venus», este desigur match să nu ies valid, astfel că în mult așteptatul match cu Șer­bănescu nu mi aș prezenta în ple­nitudinea posibilităților mele — așa cum mă aflu acum—și, deci, ocazia unei revanșe și a câștigă­rii unui titlu mult invidiat, ar fi ratată. In calitate de campion național la toate categoriile, dru­mul unor matchuri internaționa­le chiar peste hotare, îmi va fi deschis. Deci... Pe bună dreptate, Georgescu se dovedește un om practic... GH. GEORGESCU MORTALLE Duminici se dispută­ ­" semi­finalele ...Cupei Unirea Anul a­cesta Cupa Unirea, com­petiție rezervată selecționatelor, de juniori, se va disputa după un sistem foarte redus, la mm­.­­intim. . . Nu vor avea loc decât semi-U­nalele și finala. Prima etapă se va juca Duminica aceasta cu ur­matorul program: Timișoara — Reșița și București — X. '­•* Adversarul Capitalei nu a fost desemnat încă. Este foarte pro­babil ca să fie echipa orașului Sibiu, care s’a oferit să organi­­zazi jocul și federația s’a decla­rat de acord. Matchul însă, nu a fost perfectat încă. Finala se va disputa la 16 Au­gust, în deschidere la jocul Ra­p’d — Victoria Cluj. „ . MTillii mmi se ura unii după amiaza din stadiomul A.D.E.F., în vederea­­ m­atchului cu echipa Vienei In cadrul pregătiilor echipei Capitalei, as­tăzi va avea loc pe te­renul ANEF un antre­nament general al ju­cătorilor selecționabili. Antrenamentul va con­sta dintr’o ședință de condiție și una cu ba­lonul. La acest antrenament sunt convocați urmă­tori jucători: Portari: David Sa­­dovsky. Fundași: Giiiartțan, Teodorescu, Negrescu, Iliescu, Catană. Mijlocași: Simatoc, Siclovan, Paraschiva, Dragan, Anghelache, Rășinaru, Moldoveanu, Constantinescu - Grecu, Wetzer III. Înaintași: Șipoși line, Beraru, Marian, MiSiăi­­lescu, Johny Dumitres­­cu, Sany Niculescu (Constantinescu Grecu) Dan Gavrilescu, Radu Florian, Bogdan și Iori­dache. După o îndelungată absență de pe arenele noastre, footballul vie­­nez își face din nou apariția cu o formație care poate fi socotită ega­la celebrului Wunderteam de altă dalia. In echipa actuală a Vienei au apărut elemente noui necunoscute publicului bucureș­te curând Viena a înfruntat re­­prezentativa Budapestei de care a dispus categoric cu 8:2, prilejuind corespondentului lui «L’Auto» urmă­toarele observaț­iuni: «Footballul vienez își are specific­ul său, exact ca cel italian sau e­gl“t. Coheziunea și jocul demonstrat sa poate compara cu suplețea unui vals de Strauss. Ceea ce am văzut, a fost — în strictul înțeles al cuvân­tului — o minunată demonstrație­­ le football. S’a jucat prea puțin pe sus; mingea a fost purtată încontinuu pe pământ. Acțiunile au fost atât de curgătoare încât consecință firească goalurile erau o a lor. Nu ei o minge trasă la întâmplare, nici un atac fulgerător împotriva zidului u­­nei apărări! A fost un foot-ball ele­gant, care purta pecetea inteligenței, spiritului, tehnicei și artei de impro­vizație. Ceea ce au arătat vienezii* a fost un football de cea mai pură clasă». Această sucerntă caracterizare a footballului vienez, de către unul din cei mai autorizați specialiști ai pre­sei sportive de peste hotare, ne in­­­dr­unește să acordăm oaspeților toată încrederea în spectacolul pe care nu-l vor oferi peste câteva zile. • Decker- mai bun decât Hahnnemann, După cum, am spus mai sus, din e­chipa Vienei fac parte :jucători nou« pe care mul« dintre d-voastră nu îi cunoașteți decât dela «Buleti­nul sprrtiv extern al gazetei noas­tre. Prim­ul pe care vi-l prezentăm este Decker de la Vienna, noua stea a footballului vienez, autorul a trei goaluri în matchul menționat mai sus și al victoriei de la Sofia. Despre el, pi­ctorul federației germane de football «Fusball Weche» scrie; tean, dar care înlocuesc­ cu suc­ces fostele vedete ale Wunder­­teamului. De aceea credem de cuvință să vă prezentăm pe acești jucători, realizatori ai unor semnificative victorii recent obținute de re­prezentativa vieneză. «O comparație între Decker, rele jucător al atacului vienez Hahnemann, care juca în postul de interstânga, pune dar în evidență ceea ce am discutat mai de mult, când — recunoscând calitățile excepțio­nale ale lui Hahneman — am spus despre el că, totuși, nu e interul i­deal. Decker își îndepeliiește rolul constructiv și corelativ al interului mai bine ca Hahnemann. După a­cest examen (N. R. matchal Viene), Si cei mai fanatici suporteri ai Ad urirei nu mai au nici o îndoială a­­supra clasei lui Decker. Pe lângă acestea, Decker posedă o putere de pătrundere și un shoot tot atât de bun ca al lui Hahnemann». Labeditch, neobositul mijlocaș centru. Tot «Fussball Woche» spune des­pre Labed'th­: «Acest tânăr și foarte talentat mij­locaș centru ne-a plăcut foarte mult. Posedă toate calitățile necesare ca să-l înlocuiască, sub toate raporturi­­rile, pe Mock. A produs imens, a im­­­presionat prin jocul de cap. Pin în Servicii, neobosit, el acoperă tot te­renul, jucând ca mijlocaș wr.ru­p­«­fensiv». . . i j Schors, centru atacu­lui Vienez.­­ In alt număr al aceluiaș oficios german c ttni despre Wehot's: «Schors ne-a plăcut mai mut nouă (Berlinezilor, N. R.) decât Vienezi­­lor. El a fost acela care a măcinat nervii apărării adverse, neașteptat de eficace. In câmp a jucat tot ati» de bine cu toate că n’a format o !»«­­reehe ideală cu Neuma«'.» S. B. L’Auto și Fussball-Woche afirmă: WUNDER TEAMUL n’a MURIT!,. ... ci, ca printr’un fenomen bizar, sau ca o legendă a păsărei Phoenix, a renăscut pe malurile Dunării albastre -Decker mai bun decât H­a­hneman — Foot-ballul vienez își are specificul său SC51ORS tancul atacului vienez Aspecte de la gala italo-română înaintea matchului lor de Sâmbătă, Ion Chiriac și Benjamini. In Primul rând, jos, Cezare de Hantig U­n loc de reveniri nu fi vrut și noi și poate și D-voastră reveniri detai­late, aplauze sau critice obiective pe marignea ultimelor, dispute atletice. Am fi dorit mai ales să lăudăm. In fața concursu­lui de Duminică însă, suntem, nevoiți să tăcem. Din fericire au fost pe stadion câțiva federali. Nu prea mulți, dar suficienți pentru a-și da sea­ma că așa cum decurge atletis­mul bucureștean, decurge într'o nota de trist și dureros primiti­vism. Un om care ia­ o hotărîre, pentru că paradoxal, sa se con­trazică în minutul următor, un om care provoacă nedumeriri și proteste, un om depășit de va­loarea concursurilor, in sfâr­șiți un om care exagerează într'o au­toritate bufă, nu poate fi un șef­ suprem într’un concurs. D. Președinte al federației de atletiim să se pogoare în mijlo­cul stadionului, să vadă cum se desfășoară atletismul. Și — sun­tem sigur­i că nu va lăsa totul la locul de până acum.­­ Desigur că pentru mulți rân­durile acestea­­ au nici o semni­ficație. Am dori să nu vorbim­­ în fraze și nici să lăsăm să se în­­trevadă între rânduri anumite verdicte. Am fi vrut să vorbim clar. Dar nu putem să dăm încă nume proprii dintr’un respect al trecutului. Rândurile acestea vor, să atragă la timp atenția despre o situație ce nu mai are dreptul să continue. Desigur că e trist ca s’a a­juns aici. Atletismul cel puțin, merita o situație privilegiată. Căci e nu­mit literar, sport de utilitate na­țională. Până Duminică, cei câți­va spectatori ai obișnuitelor concursuri au aplaudat rar și au tăcut mai adesea. Au aplaudat performanțele mai răsărite și au tăcut fin fața celor minore. Re­semnați întotdeauna, Duminică însă, spectatorii au fluerat sau mai real, au huiduit. Nu întrebăm acuma, în mijloc de sezon atletic, ce sancțiuni merită cei ce-au provocat aceste explozii de­ indignare. Stadionul ANEF nu-i o mahala. E cel mai elegant colț sportiv [UNK] . Să se înțeleagă astă. 1 i . P. Hidioșanu

Next