Gazeta Sporturilor, aprilie 1943 (nr. 875-901)

1943-04-01 / nr. 875

ANUL XXIII Seria Ii.­­ No 875 Birourile: Str. Inginer Anghel Saligny No. 2 București not­arial 7 CEI­­ Direcția și A­ția 3.26.80 Secretarial . . 0.91­86 Provine!» . . 5.91.84 Tipografia . . 3.26.60 Prim Redactor N, Papagh­eorghe ABONAMENTE 1 an . » . . Lei 1200 6 luni . . . n 600 Autorități, Instituții, cluburi: 3000 lei Joi 1 Aprilie 1943 Proprietar: S. A. GAZETA SPORTURILOR înscrie Trib. Ilfov sub No. 282/938 Administrator Delegat: AI. Iliescu SCRISOARE I»»»»»« •••••• A LUI VON TSCHAM HER. g| *«*00»*»*.**&«•»«■»«* ~—1 H tâirsaHMUtetfr'tf [38 adresată •••••••••• ••••«♦♦» •••• »«»•*••• ultim AjUPlflHUMB SPOHTIUB UNIVERSITARA VA FI ORGANIZATA INTRE 10 Șl 17 MAI ȘEFULUI SPORTULUI m»«m •«»« ».«♦»»«♦♦..». ROMANESC LA dOUĂ zile după încetarea din viață a lui Hans von Tschammer und Osten, d. prof. I. Gheorghiu a­­ primit o scrisoare a fostului condu­­­­cător al Sportului German, în care , printre altele scrie : j MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, !, «Dacă pregătirea sport­vă a poporului, care în această clipă e recunoscută de toate organele autorizate ca importanță pentru războiu și din această cauză e Prevăzută să fie difuzată în ma­­­­rile mase. Prin aceasta se aduce­­ un prinos de recunoștință acti­­­­vitățîi sportive­ care să obțirbă a­­ ma dedica în întregime ei, fă­­r­­ându-mă să renunț la manifes­­­­tări de proporții mai mari, cari urmăresc stabilirea recordurilor Din această cauză, relațiile­­ sportive locale și cu vecinii le­­am limitat în interiorul hotarelor, îndată ce va, interveni ” o schimbare în situația generală a războiului șî îmi va da posi­bilitatea să întreprind relații sportive mai intense, mă voi adresa D-stră. Stimate Domnule Profesor îți doresc șî pe mai departe succes la muncă. Legați prin camaraderie sportivă von Tschammer und Osten In urma convorbirilor avute între reprezentanț­i Rectoratului Universi­tății din Ca­pitală și cei ai «Sportului Universitar Român», s’a stabilit ca anul acesta «Săptămâna Sportivă Universitară» să fie organizată în­tre 10 și 17 Mai.­­ Organizarea va cădea, anul acesta în sarcina Rectoratului București și a «Sportului Universitar Ro­mân». Regulamentele Concursu­rilor Sportive Cu primă măsură, d prof I.­ Ghe­­orgh­iu, Șeful Sportului­ Românesc, a hotărît tipărirea regulamentelor tuturor sporturilor ce vor fi pro­gramate în cadrul «Săptămânii U­­niversitare» ce urmează a fi trimise tuturor Universtarilor din țară, LUNI 10 MAI Ora 16,30: Deschiderea celei de a II-a «Săptămâni Universitare». Campionatul national universitar de cross MARTI 11 MAI Ora 9—1.9,30: Campionatul națîo-nai universitar de foot-b»li, primul tur Ora 16-19: Campionatele nationa­le universitare de volley, tennis și tennis de masă. MIERCURI 12 MAI Ora 9-13,30: Continuare foot­ball primul tur. Campionatul național universitar de basket­ball­ Ora 16-19: Continuare voi­ley, ten­­nis și tennis de masă .TOI 13 MAI Ora 9-13,30: Continuare­­ basket­ball. Campionatul național universitar de tir. Ora 16-19: Continuare volley, ten­nis și tenni­s de masă­ VINERI 14 MAI Ora 9-13,30: Finale de voley, ten­nis și tennis de masă. Ora 16 19: Seiiî-finalele de foot­ball. SAMBATA 15 MAI Ora 9-13,30: Campionatul national universitar de scrimă. Finala basket­ball-Demonstrație de rugby A­S. Poli­­tehnica — Universitatea București. Ora 16-619: Campionatul national universitar de atletism Ora 20,30-23: Campionatele natio­nale universitare de box. DUMINICA 16 MAI Ora 3­13,30: Continuare atletism. Ora 16-19: Finalele atletism. Finala foot-ball-Impărțirea premiilor, cupelor și închiderea celei de a II-a Săptămâni Sportive Universitare, de către Rectorul București și „Sportul Universitar Român” Așa după cum s-a stabilit încă de anul trecut, «Săptămâna Sportivă Universitară» a rămas o tradi­ție în cadrul activității spo­rtive studențești. Competiție de onoare a vieții sportive universi­tare a cărei misiune, e, nu numai acela de a reuni pe primul stadion al Țării reprezentanții tuturor Uni­versităților române, pentru stabilirea unor perfor­manțe record, ci și de a pr­ilejui studenților cunoa­șterea temeinică, legarea unei cât mai strânse cama­­raderii, unificarea și mani­fetarea, deopotrivă, în spi­ritul constructiv al Mareșalului. — «Săptămâna» acea­sta universitară va rămân­e, în primul rând o mani­­festație de solidaritate naț­ională. Când va fi organizată anul acesta iram de tus» se opîune ••«•e« •­»*­©« -a»»er«»® o#.»»­*» auuHit«»»«* «e*»* tain9*«#•»•> ■ printr’a PMEGDTI Ri GI MMRI ifl ^ «» nnü»MBsii »«»•»>« *•*«»•­ «♦»••••­­*­*«••• In graba noastră de a form­a atl­eți, dacă se poate peste noapte, ne- Clîje in temeiul pregătirii lor De putină vreme se vorbește la noi de condiție fizică, care nu e altceva de­cât pregătirea fizică prin școala or­­gan­elor după expresia lui Carl Die­m. In zadar vom descoperi aptitu­dini la viitorii noștri atleți, dacă nu pregătim condițiile optime de ma­nifestare a lor, riscăm să-i uzăm pr <a­­­da timpuriu, ceea ce e în detri­mentul sănătății și al rezistenții­lor. O vedetă sportivă ajunsă prea curând la apogeu decade tot așa de repede și d. p­ v. moral și social devine un element declasat în socie­tate- începe să trăiască prea de tim­puriu din amintiri, eventual din ru­tina cu care memorează atleti, com­petiții și recorduri in cel mai bun ,iaz când are aptitudini de educator, și aceasta se întâmplă mai rar, ar p­utea deveni antrenor dacă are re­surse «"fetești și pricepere tehnică pentru acest lucru, darul de a îm­părtăși și adapta cunoștințele alto­r». De obiceiu se întâmplă că cei cari­ sau chinuit mai mult, cei cari au făcut sforțări să învingă obsta­cole mai grele in viată, aceia răm­­ân cu învățătura mai bogată, cu răb­dare și cu tărie sufletească.Spre­­ a ne convinge mai bine de utilitatea pregătirii gimnastice a clasei atletice trebue să urmărim acti­vitatea tarilor mai înaintate in domeniul culturii fizice. Ne vom referi la Suedia, care a dat măsura în ceea ce privește seriozitatea și stilul pregătirii fizice a noțiunii. Pregătirea gimnastică asigură înainte de to­ată or­dinea și disci­plina, autocontrolul, formarea coor­donărilor neur­om­usculare, conso­l­­darea organelor și desvoltarea normală a organismului; toate acestea sunt elemente ed­ucative de temelie cu care vom putea înce­pe exercițiile sportive.­­ Examinând situația de la noi vo­m constata că tocmai acest funda­ment îi lipsește sportului românesc Cine a urmărit jocurile de football în primăvara aceasta, a putut const­ata cu multă ușurință lipsa de con­diție fizică. Antrenamentul jucător­ilor noștri, condiția fizică se obține la Competițiile sportive de față cu spectatorii Aceasta înseamnă uzură și întârzierea obținerii sportului de clasă. Lipsa de pregătire organică din timpul iernii formează tocmai avan­tajul adversarilor streini cu cari lu­ptăm­.Se invoacă de obiceiu că l a noi condițiile climaterice sunt vitrege. Aceasta trebue să ne îndemne să gă­sim nouă metode de lucru cu cari să egalăm sportivii streini sau chiar să-i întrecem­. Nu e imposibil, nici greu, avem elemente autohtone bine pregătite pentru conducerea antrenametului­ de condiție. Comportarea echipei P­­T­ T- din anul trecut constitue un bun exemplu în această privință. Pus sportul românesc la o pre­gătire serioasă de bază ar saita clasa în scurt timp­ . De altfel străduințele cari se de­pun acum urmăresc acest drum, fo­­bite încurajate mai mult.­­m MSbăilă CROSSUL ȘCOLARILOR Un aspect al crossului școlarilor organizat m­ân îî trecute, la Șosea cursul Comunicat din Lahta,­­ înăuntrul ho­tărelor Pa­triei, tineretul sportiv des­­volta și manifesta în de­plină libertate grație spiri­tului de sacrificiu al luptă­torior de pe front. Eroilor care și-au lăsat părți din trupul lor, pe câmpul de luptă Se datorăm întreaga noastră recunoștiință și toată grija Patriei trebue să-i înconjoare cu drago­ste și respect. Din inițiati­va u­­ui Mare­­­șal Ion Antonescu, Condu­cătorul Statului, s-a por­nit în țară o acțiune pen­tru strâgerea de fonduri necesare ridicării Palatu­lui Invalizilor. Organizarea Spratului Românesc invită și îndea­mnă pe toți sportivii să sprijine această acțiune printr’o contribuție însem­nată. In acest scop fiecare grupare va organiza în cursul lunilor Aprilie. Mai și iunie 1943 câte o mani­festație sportivă cu plată, iar sumele Adunate vor fi trimise pe adresa C. S. R. str. Al. Lahovary 14. Șeful Sportului Românesc Prof. I. GHEORGHIU Campionatul de gimnastică al școa­­lelor secundare de băeți Campania pornită în favoarea gimnasticei școlare dă rezultate mai frumoase de­cât ne așteptam. După strălucitul suces al con­­­­cursului școalelor de fete, iată că j &■» »"SPI M și manifestația elevilor se pre-I P** *■ |" J\ Jf^|­g III țintă sub aceleași promițătoare ** 1 ^“ perspective. La concursul de Duminică vor lua parte următoarele echipe: Titu Maior­escu. Coleguil Național Sf. Sava. Liceul Aurel Vlaicu. Liceul Mih­ai Viteazul. Liceul Gh. Lazăr. Gimnaziul Militar Muzical. Liceul Industrial Regele Mi­hai I. OM. S’A SESIZAT DE IMIAMPLABILE DHL­A VIlMCS ȘI A CERUT FEDERAȚIEI SA IA MASURI IN CONSECINȚA —­ Cercurile sportive continuă să discute și să comenteze cu pasiune epilogul derbyului etern, cu un «prolongee» sub tribună. — O precizare și o punere la punct. — Moment nervos în footballul nostru? — Vina jucătorilor și consecin­­_______________Iele probabile. — C.C.N. în ședință specială_________________________ Ce susține arbitrul și pe cine acuză, de cele întâmplate Discuțiunile și părerile în jurul scanda­­lului de Duminică de la Venit», continuă cu pasine in toate cercurile sportive. Nu există oficial, conducător, antrenor, jucă­tor, arbitru și sportiv care să nu aibe un cuvânt de revoltă și de nemulțumire față de cel­e ce s’au petrecut pe arena Venus­ Chiar forul suprem sportiv C.S.R- s’a sesizat de această nenorocită întâmplare. D. Prof­ Gheorghiu-Șeful Sportul Româ­nesc — prezent Duminică în tribunele Venu­sulu­i — a trimis o adresă federației­­ de football prin care îi cere să ia măsuri d­n consecință­ Dar trebue să mărturisim că și părerile sunt diferite, după cum privește scandalul și după planul pe care-1 fiecare trans­pune-Părerea noastră ne-am spus-o și subli­niem că pe noi ne-a interesat în cronică­­și am accentuat, numai decizia din min. 28- adică aceia care — împreună cu atitu­­dinea unor jucători venusiști — a dus la scandal și toate scenele următoare de pe teren și de sub tribună-Mărturisim din capul jocului că am pri­vit cu cea mai sinceră obiectivitate toate cele văzute. Nu avem nimic cu arbitrul, pe care nici nu-l cunoaștem. Iar pentru jucătorii vinovați am avut uu scuze (nu există rând din cronica noastră care să mărturisească așa ceva), ci numai cuvinte de dojana­ pentru atitudinea avid­ă și care nu a cadrat niciun moment cu elementa­rele reguli ale sportivității. Noi am pus problema mai mult pe pla­nul viitorului pentru că mai mult decât prezentul ne interesează viitorul. Și acesta poate fi pregătit în rele condițiuni de în­tâmplările de Duminica tref­ută- Conse­cințele pot fi incalculabile și munca ofi­cialității pentru redresare imens stânje­nită. Dar nu am fost înțeleși­ o precizare și un moment nervos Greșita Interpretare a pornit de că noi ne-am ocupat numai de decizie acolo și că nu am cunoscut cele întâmplate sub tribună la sfârșitul jocului­Și revenim cu o precizare: David (și Albiceanu), de fapt provocatorul — poate (Continuare în pag.­u­l­a) J8RK WID-UKWM lflTEfl ii DBWTD î S1ULEHI BMil IiUfl Diîimili, IflR BIDED 12tiiiii.MKJ.iL U VEHUS-SNHM IIINKNTEK DUMINICA DM MOSD II KENIK După cum se știe, Duminică începe returul campionatului de răsboiu șî în București sunt progra­mate trei jocuri și anume: 1 Venus — Sportul Studențesc Rapid — Universitatea Unirea Tricolor — C F. R (T. Severin). Normal ar fi fost ca să se cupleze jocurile ultime, Duminică pe Venus, îar partida Venus — Sp j Studențesc să aibe loc Sâmbătă tot la Venus. Deoarece însă­ Rapid vrea joace neapărat pe stadionul din Giulești și cum Unirea Tricolor nu este de acord ca programul cuplat să ai­be loc acolo, s-a ajuns la un alt ar­anjament: întâlnirea dintre Rapid și Universitatea se va disputa Duminică dimineață pe stadionul din Giulești, iar celelalte două vor avea loc Duminică după amiază pe Venus cu programul următor. Ora 14.30: Venus — Sportul Studențesc Ora 16.36: Unirea Tricolor — C­ F. R . Astfel că șî în acest fel specta­colul este asigurat, dat fiind faptul că fiecare dintre partide este la fel de interesantă și importantă. Stadioanele din C­apitala freamătă de acti­vitatea școlarilor LA A J.E.F. PARCUL TIÄTULiI P.T­. și C.F.R. ELEVII din CAP­SALA tac DUPĂ AMIAZA SPON­T cepută încă din iarnă își dă as­tăzi roadele Sute de elevi petrec o după a­­miază pe diferite­ terenuri spor­tive unde conducerea sub supravegherea și profesorilor și in­structorilor de specialitate și ca­marazilor sunt inițiați în tehnica diferitelor ramuri sportive. Toată această activitate nu ar fi fost asă posibilă dacă organi­zatorii nu ar fi găsit în persoana domnilor general V. Iliescu sub­secretar de Stat al Educației Ex­­trașcolare, d. general Orezeanu directorul general al C. F. R., d­­col. Teodorescu directorul gene­ral al P.T.T. și dr. Hor­ia Dumi­­trescu directorul Școalei Superi­oare de Educație Fizică care au pus la dispoziția școlarilor tere­nurile. Programul sportiv al școlarilor a început Luni pe ANEF și PTT a continuat ieri pe stadionul Ti­neretului de la Șosea. Astăzi, ele­vii vor lucra în acelaș timp pe tru terenuri: A. N. E. F. P. T. T. Stadionul Tineretului. Această activitate va continua până joi 16 Aprilie, urmând ca la 18 Aprilie, ajutorii instructori să depună examen și să primea­scă brevetele de ajutori instruc­tori. Nici elitele nu au fost uitate, grații­ bunăvoinței d. director prof. H. Dumitrescu, stadionul ANEF a fost pus Sâmbătă la dis­poziția școalelor secundare de fete De câteva zile stadioanele din Capitală au căpătat un aspect neobișnuit, tineretul școlar tră­­ește din plin viața în aer liber. Colaborarea între Oficiul Edu­cației Tineretului școlar și Orga­nizarea Sportului Românesc în­ întâlnirea a trei campioni olimpici LA UN POST DE LUPTA I de răsărit de KURT BLAUHORN Corespondent de război (PK).­­ Războiul care desbină pe pentru a-i așeza apoi aparent întâm­plător și fără nici o regulă umăr la n­­­umăr ca buni camarazi, procură uneori întâlniri din cele mai curioase, ca și­­ când ar fi un înțeles misterios în re­­­­­­lațiunile de la om la om. In rândurile de mai jos este vorba­­ de o astfel de întâlnire curioasă, in care s cărările a trei cunoscuți sportivi s’au s­i unit in focul frontului de Răsărit. La postul de comandă activitatea era iarăși în toiu. Pe sârmă veneau ordinele, întrebările,­ rapoartele, cere­rile de muniții, toate cerând să fie îm­plinite, așa încât tânărul și subțirelul sublocotenent nu știa ce să mai facă de atâta lucru. In clipa in care un plutonier voinic, cam de 30 de ani a intrat în coliba joasă, salutând, abia și-a ridicat privirea: „Sergentul major Steffens cu grupul venit să ia ordine”.­­ Sublocotenentul mai aruncă o pri­­­vire seu­ ta pe schița cu comunicațiile telefonice, iar după aceea ridică ochii spre noul venit cu un surâs spontan pe buzee ^Steffens, de unde vii?”­­A urmat o strângere de mână de se auzeau oasele pârâind. Walter Steffens, care la ultima prim­ă prndă câștigase medalia de argint și de aur la gimnastică, este ca mulți alți sportivi de mai mult timp mobilizați . Locotenentul căruia i s’a prezertat nu­­ era altul decât Gerhard Stoeck, tarn­,­pion olimpic la aruncarea suliței în 1936. ,i Nu trebue să mai spunem că ser­gentul major și­-a pus toată sârguința­­ ■ pentru a găsi deranjamentul trecut pe ■ planul comunicațiilor sublocotenentului. .­­ Dar acest mic episod nu ar fi atât­­­­ de uimitor dacă în seara aceieaș zile nu s’ar fi „rătăcit” la acelaș post de luptă un al treilea campion olimpic și anume colonelul baron von Oppeln, Cavaler al Ordinului Crucea de Fier. Cunoscutul călăreț a schimbat in acest războițl calmi cu motorul. El a aruncat­­ în grelele lupte de apărare din Râ­n­sărit, fără încetare tancurile sale îm­potriva bolșevicilor n­imicindu-i. Cel mai mare succes al său a fost distrugerea unui regiment inamic de infanterie cu ajutorul numai câtorva tancuri și gre­­i iradieri de tancuri. . . 1 Colonelul tocmai se întorcea din una­­ din luptele acestea grele. Regimentil I sau făcea tocmai un schimb de poziții, i și colonelul a vrut să vorbească la telefon cu unul din comandanții săi. I Și iată minune, di­str’o simplă î­ [UNK] [UNK]iam­. I plare a ieșit o întâlnire între trei ca­marazi și prieteni, care s’a transformat o revedere din cele mai plăcute. Cei trei soldați, colonelul, sublo­­cotenetul și sergentul major, au vorbit de sport ca și când acesta ar fi singu­rul lucru ce s-ar mai putea discuta pe pământ. 1 . „Vă mai aduceți aminte...?” După puțină vreme mașina comun­­­i­dantuui de regiment a venit să-l ia. Și la postul de comandă au rămas­­ numai soldați, fiecare la locul 11- sub- 1 locotenentul și sergentul major. . ROMA a dispus de AMBROZIANA în cam­pionatul italian de football ROMA 29 (Servici nostru spe­cial). Evident, surprizele n’au lipsit nicî­­ i­­ etapa de azi a campionatului ita­­­­lian de football. Victoria Romei în deplasare, în contra Ambrosianei,­­ ca și victoriile Vicenzei și Veneziei sunt tot atâtea surprize. REZULTATELE TEHNICE: Torino — Liguria 3:2 (—) ; Venezia — Atalanta 2:1 (2:1) Lazio — Milano 4:2 (—) Vicennza — Bologna 2:1 (0:0) Bari — Florentina 4:2 (0:2) Roma — Ambroziana 2:0 (0:0) i Livorno — Genova 3:1 (1:1) — Juventus — Triestîna 3:2 (20­) i Clasamentul se prezintă astfel: 1) Livorno 3? puncte. — 2) Torino­­ 36 p. 3) Juventus 33 p. — 4) Ambro­­siana 32 p. — 5) Genova 30 p. — 6) Bologna 28 p. 7) Milano 27 p. — 8—9)­­ Lazio, Atalanta 26 p. — 10) Fioren­­i I­tina 25 p. —­­ Roma 24 p. — 12 Bari 21 p. — 13—14) Vice­nza, Lîgu­­­­ria 19 p. — 15) Triestîna 18 p. — 16) Venezia 17 puncte.

Next