Gazeta Sporturilor, ianuarie 1946 (nr. 1-24)
1946-01-01 / nr. 1
M fh U mi XXVI Nr. V BIROURILE: Sir. fing. A. Saligny, 2 BUCUREȘTI TELEFOANE: Direcția.....................................6.13.65 Secretariat......................... 5.91.86 Administrația....................... 5.91.80 lipografia............................. 3.26.60 * * *1mt* * ,gj3? Număr special de Anul Nou - & pagini 300 lei i’aza poștali plătită In numerar Mării 1 Ianuarie 1946 aprobării. Dir. Gen. IP. T. T. No. S4.11C/MS. " Apare sub conducerea unui comitet de direcții ABONAMENTE : particulari. . ... Autorități, instituții. Cluburi ....... 12.000 Luni 6 Luni 6.000 12 000 24.000 PROPRIETARI. A. „GAZETA SPORTURILOR* Înscris Trip. Inov sub Nr. 23?1033 Administrator Ujlegai, Al. Iliescu I I 1 §J üü ~ârl W" l-l-iii f Ji 11 Él M I H II li jpf Ia Pf Îmi Ifs I ffl f i ll| M âine, sportul românesc va fi mai bătrân cu un an. Deși în plină maturitate, el se poate lăuda cu o experiență bogată, din care n’au lipsit nici florile satisfacțiilor nici mălăriile amărăciunilor. Pentru că viața noastră sportivă a fost traversată la diferite crize care fiecare a însemnat o răscruce, un popas sau un regres, în ascensiunea sportului la noi in țară. In anul care e pe punctul de a deceda lucrurile au căpătat un început de stratificare. In sport, ca și în toate domeniile de viață, războiul a răsturnat multe așezări. Violența și cruditatea marelui măcel a dezechilibrat, a dezorganizat și a otrăvit chiar și Sectorul sportiv, ale cărui privilegii erau tocmai seninătatea, și calmul olimpic. Crunta încleștare și-a înfipt și aici colții — și încă în plină sălbăticie. împleticit și narcotizat, sportul românesc a început să-și revie după 23 August 1944. Debuturile, în viața nouă care începe, au echivalat cu primii pași ai unui copil nou născut. Un capital vechiu și prețios trebue revalorizat, o concepție nouă trebuia să fie îndreptarul tinerelor generații. Intr’un astfel de spirit a început activitatea anului de față. Numai în felul acesta putem drămui, analiza și interpreta evenimentele la care am asistat precum și semnificațiile pe care acestea le degajează. Cu bunăvoință și cu înțelegere, dar și cu spirit competent și critic, vom reuși ca din învățămintele pe care ni le oferă anul 1945 să duiă.r. ceva iubit și persiuni în anul 1946. Pentru viitorul sportului românesc, anul ce va să vină este un an de adânci rezonanțe. Și de mari verificări. Dacă lipsa aparentă a unei experiențe poate să constitue scuza mai mult sau mai puțin valabilă a unor capotări neașteptate și nemeritate într’o deprimantă succesiune, în schimb sperăm și chiar credem cu toată tăria că greșelile grosolane făcute nu se vor mai repeta. Nu are niciun sens desigur să ne lamentăm asupra unor fapte consumate. In fond, orice înfrângere cât de neplăcută, de inutilă sau de sterilă — trebue socotită un capitol depășit între existență, după cum o victorie este operantă și binevenită atâta vreme cât rodul pe care îl poartă poate creia ceva pozitiv. Spre deosebire de alți ani, sfârșitul acestor 365 zile ne conferă o optică nouă: privirea ne este atrasă spre anul care se naște, făcându-ne să privim anul decedat drept un fapt divers. Prin asta, vrem să întărim afirmația făcută mai sus că poziția sportului românesc va gravita, va trebui să graviteze în jurul centrului de greutate pe care-l formează o activitate viitoare. In direcția acestei activități, ne concentrăm toate speranțele noastre. In football, de pildă, unde satisfacțiile nu prea ne-au fost dăruite, programul întocmit de federația de specialitate și dat publicității zilele trecute, lasă să se întrevadă posibilități de vaste realizări. Printr’o politică chibzuită a echipei naționale, cu tot cortegiul de împliniri pe care aceasta le comportă, vom reuși — desigur — să estompăm amărăciunea unui an precedent și să pregătim celui mai popular sport al nostru reabilitarea meritată. Pe teren intern ca și pe teren internațional, — și într’o parte ca și în cealaltă asanarea mult așteptată fiind egal de necesară — va trebui să se depună o muncă de rectificări și de revizuiri. Dintr’un anumit și foarte important punct de vedere, venirea echipei Dinamo din Tiflis a fost o strălucitoare rază de lumină în obscuritatea care amenința să ne învălue. Comportarea revelatorie a footballiștilor sovietici a deschis mari perspective soccerului românesc. Și a dat prilej acestuia să ia un start fericit pe tărâmul internațional. Cea mai vie dorință a noastră este ca aceste întâlniri sovieto-fomâția sa fie' Câ'te ma travivenio pentru că întărind — în acelaș timp — prietenia cu marele popor de la răsărit să putem învăța atâtea lucruri minunate demonstrate de jucătorii sovietici. In box o activitate fertilă car rezumată. Și aici, eventualele matchuri cu pugiliștii streini îndeosebi cei ruși, este un deziderat care se cere neapărat realizat și pe care anul 1946 ni-l va împlini, desigur. In general, așa cum am susținut mai sus, un tur de orizont n geografia sportivă a anului de față, nu ne lasă o impresie prea puternică. De altfel, nici nu am pretins-o. Credem, însă, cu toată puterea că amărăciunea faptelor de azi, dar a reminiscențelor de mâine, va fi diluată în apa tare a promisiunilor care ne așteaptă. Pentru sport deci — așa cum sună eterna vorbă din tradiție — un an mai bun ! 9 taziați în fața aceste: «accidentul» a devenit șî pentru a doua oară am avut football de Crăciun. E drept că^ Intre cele două jocuri s’au scurs ani și ani, dar faptul nu face decât să confirme că la noi footballul sau, mai bine zis, footballiștii sunt capricioși și socotesc sportul cu balonul rotund drept o îndeletnicire de vară și toamnă. O mentalitate care poartă aceeași semnificație neplăcută — și niciodată subliniată — pentru succerul nostru. Acum câțiva ani terenul Unirea a găzduit, de Crăciun, un joc amical, Unirea Tricolor — Comb. Sp. Sindenesc-Turda, anul acesta jocul Dinamo (Tiflis) — Timișoara. Ști dacă primul a fost considerat drept un fapt izolat, lipsit de... urmări, nu astfel trebue privit și jocul echipei Dinamo cu Timișoara. ...deși s’ar fi putut să fie altfel: Diaciov a inventat un stil dintr’un accident— „Ne vinzi matchul“.— Un inter francez Ben Barek și-a pierdut calitățile în urma unui drum cu avionul .. Hamis ar fi fost un atlet mare, dacă.... Multe întâmplări mici, de la noi și de aiurea, au stârnit vâlvă la timpul lor. Au părut curioase și au fost comentate cu lux de amănunte. Dar au rămas mici. Fiindcă nu s’a petrecut nimic senzațional după aceea. Și fiindcă până la urmă toate comentariile au devenit banale, ca o anecdotă spusă sau auzită de multe ori, încât întâmplările mici au rămas mici, deși s’ar fi putut să fie altfel, ln accident determină un stil Era prin anul... Se disputa la Moscova un campionat național de atletism. La săritura cu prăjina doui concurenți erau indicați pentru titlu: Diackov și Ozolin. La 2.30 m, când Diackov, era aproape deasupra ștachetei, s-a rupt prăjina. Spiritul de conservare l-a făcut pe Diackov să facă cu ultima energie, o răsturnare în aer. Răsturnarea l-a salvat în primul rând de la o moarte sigură, dar a trecut și peste ștachetă. Observatorii autorizați — cei mai buni antrenori din URSS — au rămas ex-15 . NEGRESCU a fost în cursul anului 1945 jucătorul Nr. 1 în campionatul Capitalei subiect de discuție statistică. Ca football însă, Dinamo a fost o lecție, o aspră lecție pentru noi. Și dacă — profitând prilej — ne-am putut da de acest seama cât de bun este, câtă clasă are footballul sovietic — revelația autentică a anului 1945 — nu-i mai puțin adevărat că la jocuri, Dinamo am văzut și cât este regresul footballul de Fără îndoială că țin circumstanțe ateu, care le acordăm echipei Anchetele noastre ! care este cea mai populară echipă din România ? O alegere din cacula și una pe baza de camuflaj — Răspunsuri cari complicamn problema. De la I Carres oaspeții sovietici ai foot-ballului indigen — Dinamo Tbilisi — ne-au procurat o mărturisesc cinstit, o serie întreagă de dileme, la care mai avem de reflectat și acum: „ începând cu momentul în care s’a produs sosirea lor, ca și ceeace a urmat de atunci — realizămi ce le credeam posibile numai sub influența magică a unei baghete năstrăvane — toate au purtat, amprenta unei mentalități fațade care suntem umili învățăcei, întrebările ce n s’au pus ca și răspunsurile ce le-am primit, la ceea ce curioși am vrut să știm, au însemnat, atâtea dileme pentru noi, obișnuiți să vedem până la vârful nasului, unde ni se sfârșește — curent — fantezia. Zi de zi am acumulat, întrebări paralizante prin jena răspunsurilor ce trebuiam să ie furnizăm. Câte stadioane avem ? Câți antrenori ? Câte academii de educație fizică ? 1945, D inamo“ (Tiflis) si 1946... - - I n M M — >i I r i—ii ■ u i _ . . _ __ _ _ _ _ - - li li :r i L ja: ■!,, i. **** ^ — Concluzii și sugestii pe margina lui turneu care a demonstrat cât de bun este footballul sovietic și cât de mare este regresul soccerului românesc TM Intre realități >* arfe »ești adversare ale formației șovărurivietice, au jucat într’o perioadă De altfel, întregul turneu al de vacanță complectă, când jucăoaspeților sovietici a fost plin de torți rupseseră orice contact cu învățăminte pentru noi. Desigur, ne referim numai la joc, la admirabilele spectacole footballistice, și nu la rezultatele tehnice ale celor trei partide, care nu pot constitui decât cel mult terenul și mingea și, deci, nu puteau fi în condițiuni normale. Și s’a văzut: cu excepția C. F. R. ului, celelalte echipe s’au prăbușit după prima repriză din lipsă de condiție fizică și hărțuite de jocul vijelios al sovieticilor. Ori, altfel s’ar fi comportat ele dacă se găseau în sezon sau cel puțin pregătite pentru jocurile care le-au susținut. Ce-aum avut, ce ne trebue Dar și în sezon fiind, echipele noastre nu ar fi putut schimba cu nimic din concluzia finală, footballul nostru este în regres și nu de acum, nici dela jocul cu Steaua Roșie sau dela cel cu Tg Mureș, ci de 7—8 ani. Este un regres pe care l-am subliniat în repetate rânduri, atrăgând atenția celor în drept și în măsură să ia deciziile necesare de ameliorare, și a toate compartimentele carv?go” , footbalul ca joc. " " Care este contribuția băneasscă a Statului ? Și încă multe în genul ăstora, care comparativ cu cifre furnizate de interlocutorii noștri ne provocau amețeli de pare că ne aflăm pe vreun vârf mai răsărit din Himalaia. Să nu credeți că am intenția, amintindu-le pe toate, să fac vreo revenire documentată asupra lor. Preocuparea mea, în clipa de FIRUL PLEACĂ DE LA F.R.F.A. Cu ocazia vizitei făcute de d-nii Șușcov și Serghev la F.R.F.A. distinșii oaspeți au întrebat, la un moment dat, documentar: — Care este cea mai populară echipă de foot-ball din România , întrebarea a rămas suspendată în aer, ca un spânzurat de funia lui. Câteva mormăeli în barbă, câteva priviri speriate, schimbate pe furiș de oficialii români prezenți și câteva clipe de tăcere completă — din aceea care, legendar, se afirmă că preced nașterea unui prinț — au fost singurele semne că întrebarea a fost auzită. Altceva.... nimic! — Care este cea mai populară echipă din România ? Ați putea pretinde că e vreo filozofie în răspunsul de dat ? Și, totuși, nici un glas n’a putut articula vreun nume, pentru că — fără posibilitate de contrazicere — în clipa întrebării și oficialii chestionați și-ar fi spus: — Chiar, care fi cea mai populară echipă a țării ? In sau continente, o astfe» ar face obiec te sa rezolve la Juventus — nici timp să le înființăm acum nu mai este. ( întrebarea continuă însă să preocupe cu o actualitate mereu prezentă, veritabilă pietricică într’un pantof încălțat. Și-am prins atunci să cer câte un răspuns de ici-colo, fără pretențiuni de completă documentare, cu dorința a face un început Că nici Domnul n’a creiat toată lumea într’o zi. Acum, invitați ai mei, vă voiu spune și Dvs. câte am ajuns a auzi, așa cum mi-au fost redate de ocazionalii mei colaboratori. Bine (Continuare în pag. 6-a) II HAGIN. NOULUI AN Sportul românesc a avut în decursul anului 1945 o activitate «destul de sbuchunată — căutând și luptând a se pune în concordanță cu noile timpuri. Sportul — spre mulțumirea noastră a tuturor sportivilor — s’a afirmat —runde fu n*assoli> 1b gt a — ’ nA ... și trezind Unt rar interes In toate straturile sociale. Anul 1945 ne-a dat posibilitatea de a relua activitatea internațională cu vecinii noștri și in special cu marea prietenă URSS. In anul 1946 doresc și urez ca toate sporturile practicate la noi for țară ,— să poată activa căl mai intens — așa încât toți sportivii români să poată contribui la difuzarea sporturilor și la strângerea relațiilor, de prietenie cu sportivii din țările -ev* „ ,țtf Ű DOBAY (Karnes) Echipa din Mediaș își datorește în parte popularitatea și prezenței în formație a „Calului’ VIRGIL IOAN