Gazeta Sporturilor, ianuarie 1947 (nr. 1-22)

1947-01-01 / nr. 1

***• «... $77 7* íhPő ANUL XXVI Nr. 1 BIROURILE: Str. Ing. Â. Saligny, 2 BUCUREȘTI Număr special de Anul Nou 4 PAGINI 1000 LEI •TELEFOANE: Direcția « » ■ » • i • , 8.13.63 Secretariatul 9.91.88 Administrația 5.91.86 Tipografia 3.28.60 A |i£.ir«3 siâli tunúucerea «uliul «.©*i**fet «le direcție D. Șerban Cioculescu și sportul In sport, ca și în multe alte dome­nii de activitate se produce un fe­nomen natural: cu cât drumul său devine mai neted, cu atât se ivesc de te miri unde, potrivnici mai în­dârjiți, mai înverșunați. Mulți se lasă păgubași pentru că potrivinicia lor este fără consistență, fără convin­gere. Alții însă perseverează, con­vinși că menirea lor pământească este să deschidă, cu denșila, ochii al­tora peste greșeli pe care nu le văd, să împiedice cataclisme, să evite irepa­rabilul. Mișcarea noastră sportivă a recru­tat așa­dar an de an, alți și mereu alți dușmani, dar pe care i-a pierdut la cotituri. De la filipicele masive ale regretatu­lui Niculae Iorga și până la rechizita­­toriile aproape șăgalnice ale arhiman­dritului Scriban, cei doi adversari mai înverșunați cari au perseverat frondă, cu atât mai mult cu cât să­în­gețile lor cășunau mai puțin rău sportului românesc, toată gama acu­zelor nedrepte s’a abătut fără odihnă peste capul sportului românesc. Dacă la examenul de bacalaureat elevii dădeau răspunsuri anapoda, d. Millian dela „Semnalul“ nu atribuia cui era de trebuință ignoranța celor cu silă de carte. Calul de bătae, „des­­mățul sportului“, era ciomăgit vârtos și problema rezolvată. Iar dacă ru­brica faptelor diverse punea în lu­mină proastă pe unii bă­tandri fără reglementarii șapte ani de acasă, un alt confrate dela pândită (d. Bogdan) aceiași gazetă­răs­se repezea cu cizma în grumajii buni de lovit ai sportului românesc. Așa­dar toate de­ficiențele copilandrilor noștri, dela ocaria cu cartea și până la trânta nepermisă cu paragrafele codului pe nai, aveau în­totdeauna aceiași justi­ficare: sportul. Ne-am obișnuit în­tr’atâta cu concepția aceasta stupidă încât nici nu ne mai obosim, adesea, s’o ni­u cruntăm. Mănușile care ni se aruncă la tot pasul au ajuns să banalizeze semni­ficația gestului și de aceia am ezitat multă vreme înainte chiar de a aș­terne rândurile de față. Dacă am fă­cut-o totuși,­ este pentru că in mod în­tâmplător am descoperit acum la sfârșit de an, existența unui distins și în acelaș timp original adversar și probabil dintr’o scăpare — prieten — ai mișcării sportive românești. D. prof. Șerban Cioculescu, cunos­cutul critic literar, nu atacă prin tlanc. D-sa nu aduce acuzații prea as­­pre sportului și nici măcar nu-i face cinstea să se ocupe in mod special de netrebnicia sa lumească D-sa nu-i acuză ca predecesorii d-sale, de toate păcatele satanei și nici nu cere măsuri grabnice de înlăturare a rău­lui. D-sa este convins numai că din cauza sportului elevii" de liceu... își subțiază memoria. Este după cum se vede vorba de o acuzație nouă, ori­ginală, oarecum de ordin medical și care merită un scurt popas... D. Șerban Cioculescu, scrie cele ce urmează în coloanele unei reviste­­magazin în cadrul unui mare și deo­sebit de interesant reportaj cu titlul „Turnu Severin“: „Se făcea școală instructivă, iar nu așa zisă educativă ca în zilele noas­tre, care nu dă suficiente cunoștințe teoretice, nici nu pregătește carac­tere. Școlarii își încărcau memoria cu date, fiind ținuți să și le coordoneze metodic,­­știu tot ce se articulează, d­e la Comenius încoace împotriva a­­cestei tradiții scolastice. „Nu este însă mai puțin adevărat ”. ROȘI­ANU (Continuare în pag. 3-a) I : T­atiana Karelina a coborît din Urali... •căci vrea, sa doboare alte recorduri mondiale de patinaj P­ATINATORII­­ sovietici nu s’d­u culcat pe laurii pe care i-au câștigat anul trecut. Din primele zile ale noului sezon ei și­­-ar reluat antenamentele căci vor săi dovedească și în această iarnă supe­rioritatea lor mai cu seamă că vor avea un prilej minunat pentru a­c­easta, campionatele mondiale ce­­ se vor desfășura în Norvegia. Din Urali în Alpi TATIANA Karelina, campioana sovietică absolută, a coborât din Uralii ei la Moscova, împreună cu etița sa în vârstă de trei ani și so­țul său, un apreciat antrenor de foot-ball. In Capitala Uniunii So­vietice ea a început să se pregătea­scă minuțios pentru concursurile , vor veni în scurtă vreme. .Tatiana, dacă vă amintiți, a do­borât două recorduri mondiale luna trecută și, acum, speră să le a­elioreze pe ghiața d­e la Davos (Elveția) unde se patinează în con­diții mult mai bune. «Regina vitezei» UNA dintre cele mai mari do­­rinți ale ei este să se întâlnească cu Leila Scou-Nassen, ,,regina vi­teză“ din Norveg­a. Anul trecut (Continuare în pag. 3-a) NE TREBUESC JUNIORI.. Greșelile de oră sunt și greșelile de ax?. — Talentele nous se pot numara pe degete Reporta, util oricând dar mai ales la început de an nou țintind să Zilele trecute a apărut, aproape anonimă, o informație facă cunoscută înființarea unei co­misii centrale de juniori. In obișnuita goană după senzațional a sportivilor noștri, lipsa de sonoritate a noutății n'a reținut decât un mănunchi minor de atenții și faptul s'a consumat ca viața unui fluture de noapte. E, dacă vreți, o tradiție la noi, ca numai principalele întâlniri de seniori să pasioneze, și să strângă afluențe de spectatori. Matehialile de juniori, programate uneori în „deschideri“, sunt di­vertismente de „umplutură“, apreciate ca atare și datorită slabului nivel teh­nic al practicanților respectivi; încolo, consumarea lor se face pe un teren periferic, la o oră — hai să o numim — incomodă,, în prezența a câtorva suporteri de vârsta jucătorilor 45 Exemple­­,pri r’ și „contra” dureroasă și alarmantă, problema juniorilor a avut cândva o rezolvare mai fericită ca astăzi. Nu vom intra adânc în amănunta care sunt cunoscute sportivilor noștri. Vom aminti doar că, într’o vreme, Venusului i-a fost posibil — ca și Jus ventusului — să pensioneze întreaga echipă primă, prin promovarea unei întregi generații de juniori, că faima footballistică a Timișoarei a existat — pe drept merit — numai prin juniorii ei, pepinieră abundentă oportun folo­sită, și că acolo unde această politică sănătoasă a fost neglijată, finalul s'a păstrat invariabil și implacabil, da­zastruos. Leaderul Angliei are cuvântul Fenomenul — dacă admitem să-l numim fenomen — este valabil astăzi și în Anglia, patria soccerului, unde există o matură concepție sportivă, bo­gată în experiențe cu morale de ne­­sdruncinat. Anii greului răsboiu în care a fost angajată a impus și Angliei abateri de la principiile verificate ale primenirii cadrelor. Abaterile nu au fost însă generale. Căci în vreme ce unele grupări, si­tuate în fericite așezări geografice, au primit în dar, spre folosință, jucători reputați, chemați de obligațiuni mili­tare, în alte centre decât reședința lor, grupări văduvite de „ași“ au luat munca de la capăt, creind talente noui, astăzi stele strălucitoare pe firmamen­tul footballului britanic. Leaderul campionatului englez, Wol­verhampton Wanderers, este o creație a acestei sănătoase politici. „Lupii­ nu au svârlit mii de lire — sume amețitoare in lei românești — pentru achiziționări de vedete, pe spi­narea cărora gruparea să confecțio­neze câteva efemere rezultate. Ci, răbdători și meticuloși, au strâns juniorii lor, copii intre 14—16 ani, în jurul antrenorului respectiv și când ultimul glonte a încetat să știeze bi­lanțul lor footballistic a fost cel mai înfloritor. In vreme ce gloriosul Arsenal, cu vedete îmbătrânite, este în faza retrogradării, obligat să deburseze miliarde de lei pentru întinerirea — și salvarea — echipei, Wol­ver­­hampton tronează la primul loc. Tarnte nenwmaraite pe degete Am privit cu atenție alcătuirea gru­parilor noastre fruntașe. Cu mici excepțiuni, teamurile nu sunt bătrâne, deși — la noi — o gre­șita „concepție“ duce la epuizarea pre­matură a jucătorilor. Dar nici atât de tinere nu sunt sa poată aștepta în actuala alcătuire, ere­­zunea unor noui generații din juniori proprii. In Divizia Națională A, talente sub 20 de ani pot fi numărate pe degete. La I. T. A. există Nicșa și — recent achiziționat — o Zeană. Dermagrat îl are pe Palfy, Cio­canul pe Horvath, Juventus pe Titi Popescu, Ferar pe Bálint, C F. R. Timișoara pe Covaci V, Li­bertatea pe Bartha, Serfozo și Bedo. Capitala oarecum aparte îl consti­­tue Carmen care poate ponta pe: Sâr­­bu, Cucuneș și Voinescu I — împru­mutați unor grupări din Divi­zia B­ —, S­ârvu și Voinescu II, rămași dintr-un lot impresionant de juniori, dădăcit cu grijă. (Continuare în pagina 3-a) JIîAI (Unirea Tricolor) 1 0­ Vk 1.3 z-----------------------———-----------------------­ Priviți uneori,, din preajma ringului ca niște­ , nemuritori, boxeurii noștr sunt u frond niște oameni „ca toți oa­menii­, cu tabieturile și — mai ales­­ superstițiile lor. Ssi tocmai despre a­­ceste „superstiții1* voim să ne ocupăn in prezentul reportaj. Cicr;&gsá'ti lisă Dum­itru Pe?ne§<ESCU Vi-l reamintiți­ nesigur pe DUMI­TRU PAVELESCU, acest simpatic „Tony Galento“ al ringurilor noastre care — deși nu-l imita pe „tizul“ săi american, antrenându-se lângă un bu­toi cu bere și un rând de „girls“ — nu accepta să se antreneze în sala din strada Viorele, până nu avea puse „ ghiață“, o sticlă de „beton armat“ și un sifon. „Așa... pentru gargară, între re Ei bine, timp de 15 ani, — cât a durat cariera sa — superstițios până’n MOTI SPAROW pânzele albe, „nea Pavel“ nu a purtat la matchuri decât aceeași pereche de ciorapi. Degeaba protestele soției sale, „Nea Pavel“ voia să arate că — la el, „în ghete“, — cântă „cocoșul“. Vă închipuiți, dar, că­­, după vreo 10 ani de „Carieră“, ciorapii lui „nea Pavel“ nu mai erau „niște ciorapi cu puține găuri“, ci... „niște găuri cu... puțin ciorapi împrejur“... Ș­iîpsi­ su­-țba lui Sf­ârcu. Un alt superstițios al ringului, era, pe vremuri, popularul MOTI SPA­ROW. De câte ori boxa la „arene“. Moți pleca de acasă cu trăsura, iar de câte ori boxa la „Sidoli“, campionul se ducea acolo cu mașina. Și asta, ani și ani dea rândul. Până când, într’o zi, a reflectat un mucalit: „Să zicem că superstiția „e pe dos" Adică, Moți se duce la „arene“ cu mașina. Bun! Dar cum facem cu „Sidoli“? Ca să te duci spre acolo, în trăsură, într’o iarnă cu vifor, nu e re­comandabil — cum spune romanul — decât să ai... o varză acră în mână!“ (N. R. — După reintrarea sa din 1945, Spakow a renunțat — după toa­te aparențele — la superstițiile sute. Probabil că.. nu-i place varză acră!). Ură aîi P­ i­h... Tofan— Tofan! Un alt boxeur care a avut acum câți­va ani o „vogă“ deosebită în lumea boxului nostru a fost, semi-greul Petre Tofan, fară îndoială. Era un bo­­(Continuare în pag. 3-a) Din culisele boxului SUPERSTIȚIOȘII DIN RING Urs €§ale raionn­etnoapte. Trăsură lui Spakow, P.na purtătoare decil ghinion S Chiriac e „strategion”* Șpițu și cifra ,,13**. O soție.., doctor | . A fost furată... poliția ASKE­L - BALLUL este un disport foarte popular în Sue­­dia. Printre echipele din Stockholm există și n>m­a poliției. Agenți de­­ circulație, gardieni sau comisari își părăsesc uniformele și chipiurile, o­­d­ată sau de două ori pe săptămână ca să joace în campionatul orașului După un match foarte strâns, în care fuseseră învinși la o diferență infimă, polițiștii basket-balliști se îndreptau spre vest iar „blestemani­­t­ul“ pe „civilul“ de arbitru care era după părerea lor, principalul vino­vat de înfrângerea ce o suferiseră. Unul din ei remarca plin de amă­răciune: — Auzi, dom’le să îndrăsnească să ne „fure“ victoria. Și cui ? Nouă, polițiștilor!.. Ce vremuri am ajuns nu­ trăim. Doamne! 89 5.5Q DIN TOATA LUMEA PARIS, 30. — Franța și Scoția se vor întâlni de 1 Ianuarie, la Paris, în primul lor match de rugby după răz­­boiu. ZUER1CH, 30. — In campionatul el­vețian de hockey s’au jucat ieri două matchuri: Basel — Mor.tchoisy 4:3; A- rosa — Berna 15.4. — Amicale: Gras­shoppers — Young Sprinters 10:9, Montchoisy II — Blue Star 5:2. MILANO, 30. — In localitate s’a disputat, ieri, un cross-country al „a­­șilor“. Ordinea sosirii­ 1) Italo seppe 5:5 km. în 17:57 min.­ 2) Carlo, 3) Zani Lorenzo, BEIROUT, 30. — Campionul de lup­te al Greciei, Costa Boras a abando­nat după două reprize în fața siria­nului Seyni. LONDRA, 30. — Intr’un rnical de rugby, Blackheath match a­­a dispus de Racing Club (Paris) cu 11:0. HAMBURG, 30. — Derby-ul cam­pionatului de foot-ball al Germaniei de Sud, Fortuna Düsseldorf —Schalke 04 s’a terminat cu un surprinzător draw 1:1. DELHI, 30. — Jucătorii de tennis cehoslovaci Drobny și Cask­a și-au început turneul . India. CHAMONIX, 30. — Primul concurs de ski-sărituri cu caracter internațio­nal disputat, în acest sezon, aici, a re­unit 30 concurenți (francezi, elvețieni și polonezi). Rezultat: 1) H. Zubriggen (Elv.) 224,9 p­te (61 m, 62 m.); 2) Con­rad Rochard (Elv.) 314,5 p­te; 3) Jean Charly (Fr.), etc. SIDNEY, 30. — Ultimele două ma­tchuri din finala „Cupei Davis“ se dispută azi (n. r. ian) la Melbourne. Giu­ Giudici Numărul viitor al ziarului nostru apare Vineri 3 Ianuarie 19 al ii: las« Poșt­ă plătită la numerar Conform­ aprobării Direcțiunii «»««■rale P. t. I. cu Nr. 84.146/945 A­B t n 3 LUNI | Autorități, Instituții­­ și Cluburi 1 » £ 30.000 lei 38.000 „ R ® rest”SÉnt I lanu^e £ 34? PROPRIETAR 1. A. „CAZETA SPORTURILORf Administrator Delegat: Al. Iliescu înscris Trib, Ilfov sub Nr. 282/838 O­A­A­PI Particulari 1867: CANADA 1947: ANGLIA IMPORTA” HOCKEYȘTI DIN CANADA EPE treptele tribunelor zece de oameni privesc jos in a­ MS £­­renă. In fală, unde luminile re­flectoarelor se revarsă îmbelșugat asu­pra lor, figurile sunt distincte și vii. Dacă îți arunci privirea înapoi și în sus, ele devin palide, inexpresive. A­­ceiași privire o vezi însă în ochii tu­turor: nerăbdătoare, atentă, curioasă. Douăzeci de mii de ochi s-au ațintit asupra arbitrului cu tricoul alb, care stă între două formații de jucători și ține în mână, cu un gest ceremonios, un mic disc de cauciuc pe care ei îl nu­mesc puck. VIVAȚA HOCKEYUL DE LA ENGLEZI începe asaid­ul SUNT 12 jucători pe griața strălu-, cifcoare. Pentru moment, fiindcă arbi­trul stă cu mapa sus, ei alcătuesc un tablou static. Sunt toți oameni cu două picioare ca mine, ca dumneata. Picioarele sunt singurul lor mijloc la locomoție. Apoi arbitrul dă drumul puck-ului și tabloul se destramă repede­­ pe ne­așteptate ca argintul viu. Din mii de gâturi isbucnesc țipete când un jucă­tor, strecurându-se în viteză prin apă­rarea adversă, trage la poartă. Porta­­rul apără ușor și după cum puteți con­stata, în partea cealaltă joacă un altul, puckul este acum în fata lui, l-a ocolit și a intrat în poartă. Ce rapid sport ACESTA este hockey-ul pe gh­iată, cel mai rapid sport pe pământ spun admiratorii lui. Atât de rapid că echi­pele sunt dublate și nici un jucător nu rămâne pe ghiată mai mult de cinci minute într'un „time“. Atât de rapid că este nevoe de doi arbitri. . tât de repede că ciocnirile abundă dar nu din intenție ci din cauza tute­lei. Atât de pretențios că jucătorul este veteran la 30 sau cel mult la 35 de ani. Și — mai ales — atât de popular în Marea Britanie încât la fiecare match se îngrămădesc în stadion 10.000 de teși plătind între 4 Șilingi y și 6[Uri.­­■ trib­­big locul "Man­c în England IN ANGLIA, hockeyul s'a jucat pen­tru prima oară în Pen Country "iar soldații englezi l-au introdus în Cana­da în jurul anului 1867. Canada l-a practicat cu un entuziasm așa de mare încât a devenit azi leagănul acestui joc. Studenții universității Mc­CAN­ din Montreal, i-au făcut primele reguli și de alună toate modificările și desvol­­tările ce i s-au adus s­au petrecut in Canada. teile cu 1 35 po­iții „CUPA STANLEY” pe care și-o dispută în fiecare an șase cluburi din .•Național League Hockey din Canada și U.S.A. este considerată drept cam­pionatul mondial profesionist. „Aden Cup“, campionatul seniorilor amatori din Canada este socotit dincolo de A­Phil Draussft (Continuare în pagina 3-a) UN CONFRATE scrie: Ion Popa, indisponibil pentru mat­­chul cu Brătescu. 1 ...Mulți spun că și Brătescu va deveni indisponibil pentru multă vreme... dar după match. © CĂPITANUL naționalei maghiare de football a declarat că înaintașii nu știu să tragă la poartă.­­­­Cu ai noștri e mai simplu: n­u știu nici să joace. 9 ANGELICA ADELȘTEIN ROZEANU, excelenta noastră jucătoare de ping-pong a decla­rat unui confrate. ..voiu fi­­­na­­listă la campionatele mondiale dacă nu va fi fr’g, dacă hrana va fi bună și dacă nu voiu că­dea în serie cu Farkaș Giz !“. •■ [UNK]Și, bineînțeles, dacă nu va fi învinsă pe... parcursul elimi­natoriilor, cee­a ce e și mai im­portant. ” LA PLOEȘTI, Ion Mihăi­­lescu a învins pe Marius Fa­­leschin prin oprire pentru infe­rioritate, cuveni este astfel informația. Ei și? © ECHIPELE din D' sunt preocupate ăl­' cadrelor cu jucăto ...Există totuși o i C. Craiova nu are ieri* gânduri. La ea, toți jucătorii sunt... străini de football. 9 REFERINDU-SE la întâl­nirile de ping-pong susținute recent la Budapesta ,și Praga, campioana noastră Angelica A­­delștein-Rozeanu, a spus că Gizi Farkas (Ungaria) este cea mai bună jucătoare din lume. ...Probabil, pentru că a învin­s-o pe ea. — c, grig. — Joe Louis va boxa C­OAFÎhi^D NEW-YORK, 30 (Serviciul nostru special).­­ Se știe că Joe Louis va în­treprinde în curând un mare turneu în America Centrală de Sud, în Africa și Europa.­­ Printre primii adversari ai campio­nului mondial se află și cunoscutul Ar­­thur­ Godoy pe care l-a mai întâlnit la începutul carierei lui. Joe Louis va susține însă, matchuri-demonstrație de câte 4 numai re­prize. JOE LOUIS SCURT VOIAJ i§CiryW PARÂDiS AWLFiClAL Condeiul nostru a participat atât de mult și de atâtea ori la festivități, încât acum — la această apa­riție sărbătorească — refuză parcă să mai asiste. Ce s’ar putea scrie și — mai ales — ce s ar putea imagina cu prilejul Anului Nou ? Sportul românesc își are cronicarii lui fideli. Ei înregistrează cotidian tot ce s’a întâmplat și nu ra­tează nicio ocazie să anticipeze — cu deosebire — ce o să se întâmple. O privire retrospectivă ? Ar fi prea banală. O in­trospecție in viitor? Ar fi prea imprudentă. Poziția reporterului este trădată de o conjunctură nefastă și condeierile lui — orie­­i binevoitoare — devin improprii și inactuale. Bilanțul s’a încheiat. Registrele sunt pline. Grefier onest, el a însemnat tot, a calculaț­iol, — afară doar, de saltul acela în necunoscut unde pro­bitatea îi interzice accesul dar unde — în schimb — fantezia ii justifică. Și unde — am adăuga noi — îl îndreptățește. Vreți poate o incursiune într’un regat imaginar ? Într’un domeniu care rămâne — până la verificare — al ficțiunii și al visului. Frontierele sunt libere. Ra­zele care le despart de realitate nu ard dar nici nu vindecă. Este un fel de Paradis artificial unde iluziile și speranțele se împletesc pe un vast panou tricolor. Voiajul e gratuit și invitația nu cunoaște eforturi. De exemplu, la Paris, Chiriac l-a învins pe Medina. România are un nou campion european. Sau, Europa are un nou campion, de data asta român. Popa a d­blat și el o glorie națională, încă proaspătă. A dat detașat la puncte în fața lui Marcel Cerdan „pan­tera“ algeriană. Mike Jacobs a cablat compatriotului nostru să susțină un match la Madison Garden în fața lui Tony­­ Eule, campionul lumii. I. T. A. a câștigat turneul de Paști de la Budapesta învingând pe Újpest și Stade Francais. Iar Bopnia, câștigând Balcaniada de football — prin doua “­~1 ° TM strălucite obținute asupra Ungariei și Jugolav,ea a fost invitată la Londra. Inginerul Frim a câștigat pentru a doa mondial la bobsleigh iar — spre ^^apendic^AdeT Angelica Rozeanu (plus inevitabil,cas­­ cga stemn) a reușit sa dispună de Gizilip­ C(?;e mai autori. jucătoare de ping pong din lum­­zale competențe.) I­­n Ungaria; m Hockeyștii romani au si din 17 matchuri disputate l­a Și Cehoslovacia rentează o întâlnire între selec­­să câștige... 17. Se raționala Canadei, ponata României a învins renumita echipă ele rugby Stadiul Român Paloise iar Nicolas ducomban con­­a Franței Sec­ranței, duce în Túrra de reconstrucție a terenurilor înaii­­la țară,și giganți. In București, stadionul Ami­tează cnet refăcut. Capacitatea lui in momentul de este d­e 45.000 spectatori. Terenul Venus așijderea­ față din Splai a devenit o adevărată bombonieră. Aimpionatul diviziei naționale s’a terminat, fără cîun protest și fără niciun scandal... V’am spus doar că e vorba de un paradis artificial. F­­lie V? -iL-i.

Next