Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-11-19 / nr. 47
loc se poate conteni de la vătămarea legilor și de la asuprirea subordinaților săi, cărora de altmintrelea și a se plânge încă le este cu greu, pentru că acasta arată oareșicare călcare de subordinație. Iar dacă ținerea postului a unui derergătoriu atârnă de la alegerea dovadă, atunci ea va avea destulă grijă a sluji numai dreptății, iar egoistului nici odată închiirea acestei rostiri fu mișcătoare de inimi.După instalație se ținu o stetie marcană, în care se făcură desvateri preamult intereretoare. De aici la semnul dat prin treascuri se adunară toși chiemații cu numărul 700 la trei mese în trei deosibite locuri întinse. Ospățul acesta pe cât de bogat, pe atâta și de vetel, fu încetat cu disertări de toaste pentru slăvita viață a MM. Sate înpărătești, pentru do. mădularii ai c. tubernii, pentru pacea și împrumutata iuviri și împreună suferirea tuturor. Pe urmă sărbătoarea se încoronă prin un cal strălucit în sala casei pretoriale dar, la care se adunase toate frumsețile, nu numai din acest întins ținut, ci și de la orașele vecine; întru adevăr, gustuoasele toalete, dintre care multe dovedea pentru o educație din saloanele căpitanelor, făcea cinste și da sărbătorii un lustru, ce surprinde docamdată și pe ochii celui umblat în lume. La pompa zilei adaoseră mult cei 12 insurgenți tineri novili supt comanda Dlui gral. D. Calnochi, îmbrăcați în costum național și deprinși a face umbletele de paradă călărește după tactica militărească. Iluminația de seara, boul cel fript întreg și curea cu vin pușcată, era lucruri ce înveselea pe mulțimea norodului adunată pe din afară. Sărbători de aceste politiciști, deși costisise foarte mult au însă și niște fologuri foarte mari în sine care cel limpede văzătoriu fără multă osteană le cunoaște și le prețuiește. Dej. , graf Stefan Haller, fostul Forstang mai întăi în comitatul Bălgradului de jos, apoi în solnocul din lontru, la 11 Poemur, a. c. mutat din aciastă viață prin lovirea de apoplecsie în vrăstă de 77 ani. Fie țărăna ustoară acestui bărbat, carele prin toate greutățile și turburările vremilor trăi spre mulțumirea tuturor. Ungaria. Maistatea Sa c. c. apostolească, în urma ceririi din 31. Oct. a. c. a sfaturilor țării, binevioi a trimite în tot doar rescripturi cari la 6. și 11. Poe, se și publicară în cel din tâăiu rescript din 7. Poemu. dar se arată porunca trimisă cătră craronul Ignație de Lederer, comendirtul din Ungaria, carele se însărcinează a da o informație mai acurată despre stareț miliției din patrie, în urma căria vor avea a curge desbaterile în Dietă cu sportu mai bun. Prin rescriptul al doilea se îngăduie, ca de acininte sfaturile și răndurile să poată trimite umilitele sale cereri din Dietă cătră M. Sa c. crăiască nu scrise în limba ungurească și lătinească ca pănă acuma, ci numai în limba ungurească. Această îngăduință fu cu bucurie foarte mare priimită. Poșta. Tărgul de toamnă ca și litălată fu prevenit de ploi dese, care firește pricinuind tină și stricaria drumurilor, fiind și dunărea scăzută, mulți din striini nu renaseră îndărăpt. Atâta pănă acum se vede, cumcă, pei de rou, seu, cară se crută, mierea, gogoașele, oltiul de rapiță și potasa nu prea. Ce sânt de ale mâncării se scumpise. Încăt pentru lănă se poate judeca înainte vreme după tărgurile din țări streine; e nălejde, că deși tărgul în această parte nu va respunde așteptării întru toate; totuși rău nu va fi, cu atânta mai vărtog, căci primejdia de care din Anglia și cele din America, se părea a fi aproape, deocamdată este vinișor abătută. Biena. Maiestatea Sa împărăteasa și Regina pe următoarele dame binevoi a le numi ale Sale dame de palaț: Deoroldin'a rghinses'a de Bobcouitz, nasspta rghinsesa Liesntenstein. Deoroldina rghinses'a de Ralm-Sapndelfingfen, nasspta sontesa Arensvegu-Tgann. ornia contesa de Vombelteus, nassepta de Egaseg. Lșiana VVanda contesa de Saroga, nasspta sontesa Rotosca. Emilia contes'a Szeshengi, nasspta sontes'a Zisni-Feggagis. Sagotin'a bagones'a de Dalbegu, nassțta bagones'a de Stagmfede. Tneghsia sontes'a seșta sontes'a de Cossi. ni (Oestegpgheisn. Veobasnteg.) Turii- Flota englizască comandată de admiralul Stopford la 24. Oct. ajunse în golful de la Smirna. Flota frănciască lagă la 4. Poemvrsinul de la Cegira și de RAITT;,