Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-06-11 / nr. 24
A. S.DS.D.37 sufletul tău șil. și iarăș, iubește pe deaproapele tău ca pre tine întuți; apoi fiindcă toți creșinii citesc tot aceeaș sf. scriptură, tot aceleaș patru evanghelii, de aici lesne să poate socoti, cumcă oricare om de omenie, fie de ce oectă creștinească va fi, poate să procopsească pe tinerime întru curata moralitate și întru cele de căpetenie închieturi ale credinței, adecă, cum că este un Dumnezeu adevărat, o provedinșă (pronie) cerească, care poartă grijă de lume, nemurirea sufletului și plată sau isbândă în viața viitoare; și iată între ace aste stă procopsința religioasă generală. Religii în școlile Angliei are agățete în sistema întreagă a îmvățăturilor și țe reguna pe aceste întru toate, adecă, tot ce îmbată tinerimea, trebue să aibă și scop religios, re stă întru a cunoaște pe Dumnezeu, ai împlini poruncile lui, al lăuda pe el, și a te folosi cu darurile lui. Pentru vatehizația spețială să hotărisc ceasuri deosubite. Spre aceasta, pentru primții, ale căror părinți să țân de viserica statului rotestantă episcopală, să orânduște un capelan. Primții de alte legi iși vor lua îmvățătura sa religioasă de la preoți de ai si tot în aceleaș ceasuri hotărâte pentru protestanți. îÎn toate zilele să va petrece câtăva vrene cu cetirea sfintei cocripturi supt inspecția Rectorului școlii, care trebue să fie om adăpat desăvărșit în șiință. Primii catolici, pot, dacă vor pofti părinții lor, să'și fie o traducție biblică aprobată de cătră biserica apusană, ca așa nici într'aceasta să nu fie vreo smintenă. Într' acesta chip organizăndută școlile, englezii vor avea de aici un folos nemărginit de mare; căci adecă atunci n'ar mai fi silită fieștecare sectă religioasă a și ridica și șicoală deosevită, încât spre pildă de multe ori într'un orășel sau sat, unde să află lăcuitori de legi deosibite, toți ar voi să ție căte o școliță pentru primii lor, dar neajungănd puterim, nici una nu ete pănă acolo, ca să zici când treci pe lângă zidurile ei. Doamne ajută că facem sporturi fiindcă școlile anglice de care vorbim aici eont hotărăte mai munt pentru așadar un ram însemnat al educației în fac aici inustria și le prinoameni munțitori, derile trupești, sau cum le zicem ghimnastice, adecăs pruncii învață a fugi, a să lupta, a tracta în măni frliurini de instrumente ș. a., însă toate aceste sunt ochii îmbătătorilor, să livă cel puțin 450 prunci, carii vor fi împărțiți după vrăstă și sportul cel vor face în caturi deocibită, de 40 sau 50. Școala de model va opri puneirea în lucrare al acestui plan, ministrulRusel poftește la 31. Maiu de la parlament un credit de 30,000 funți sterling. Nu să poate socoti cu călăură privisc turiștii la acest plan. Vi zic cum că tot planul nu pate mai mult ceva, decaât o înșălătorie călugărească, care vrei să aprape de protestantismul și supt mantaua religiei și a moralității iubește pe biserica statului cu cele mai groase vătămări, a șeti biblia în reschisinite traducții în aceeaș sală, zic ei, însemnează a și care joc de religie, prin urmare, cum că planul pomenit ar fi de afurisit cu totul. Jurnalele turistice Times, Standard, Mogning, Nega d, vorbesc în chipul arătat, însă foile liverale nu le rămân datoare cu nimic; așa spre pildă Curierul răspunde: Statul, supt gubernul turistic dela început cu puțin fu mai bun decăt - ca să parodiem barba lui gruom - o„Soțietate pentru lățirea neștiinței folositoare; pentru acest scop mai natural decăt toate alte turistice fu partida lor totdeauna gata a dobozi orice sumă din casa statului. pus de mirare, cum că astfeliu de oameni să gătesc la cea mai împotrită împrotivire asupra propoziției vestte de lord I.Rusel a da 50,000 f. str. pentru „educația publică, dar întru adevăr ar fi de mirare dacă ar fi adevărată marea îngrijire, cu care unii din trănșii sărăd a privi la această propoziție atât de simplă atât de cumpătată, însă nu e treaba așa. Această îngrozire părută a lor de planul ministerian este cea mai ticăloasă și mai neroadă fățărie, prin care nu să va lăsa a să înșela nici un prunc venit pe jumătate la pricepere. Toriștii nu vor încredința pe norod de nimic, decât de oarba și amara lor ură asupra altor creștini, de nepăsarea lor pentru adevăratul și viul lui a creștinismului, și de temerea lor pentru sporirea educației și a luminării norodului, care firește trebue să pună capăt la toată ne-toleranția, depărtarea și precumpănirea unei secte. Așa e, acizi domnitoriști prea eblabnici, cu ochii întorși spre ceriu, cu vaietele lor pentru primijdiile bisericii statului, nu sânt nici de cum fanatici, nu sânt, ci sânt înșelători, de cei mai neghiovi și mai nevindecați din toți înșelătorii; căci ei adecă cred a fi cu putință a prin face mască atât de grobiană să umble oamenii ziua cu lumina. Însă fie sfănta lor groază adevărată ourățărită, totdeauna dovedește atâta, cum că acești oameni sau tăiat fără nădejde și pentru totdeauna de cătră toată simpatia cu mulțimea cea mare a norodului țării, an acestui norod,