Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-07-27 / nr. 30
V (tges malestepu,3 russant et șgeas magnifigie) Sultan sed-ul Megil, împaratul Osmanilor pe Șehhir-Affendi, știa. După împrumutata schimbare și aflare bune ale pleniputințelor lor, aceiași așezară și subscriseră următorii articoli: Art. 1. Înv: La Sultanul din parte și declară, cum că dânsul e tare hotărăt, pentru viitoriu a ținea năstrămutat acel princip ce stă ca veche rigură a împărăției sale, în puterea căruia vatelor de războiu a puterilor străine leau fost în toată vremea oprit a intra în strimtorile Dosporului și a Dardanelelor, și că, pănă când Poartă se află în pace. Î. La nici o corabie străină de răsboiu nu va slobozi în numițile strimtori de mie și Piaf. Lor împăratul lugtunii, riga Franțezilor, Regina Britaniei mari, Riga Borusiei și împăratul Rusiei din partea lor se îndatorează a respecta această hotărăre a Sultanului și a se întocmi după sas arătatul princip. Arta. Se înțelege pe lângă aceasta, cum că statornicinduse prin articolul de sus nevătămarea vechi rigule a împărăției osmane, Sultanul iși reține dreptul ca și mai nainte, a da termane de trecere unor vase ușoare cu steag de răzvoiu, care după obiceiu se întrepuințează la slujba soliilor dela puterile străine. art V. îD. La Sultanul iși reține dreptul de a face acest tractat cunoscut la toate puterile, cu care înffanta Poartă stă în relații prietinești și a le pofti la cubsscriere. Art IV. Tractatul acesta, se va ratifica în London și ratificățiile se vor schimba după trecerea de două luni sau, le se poate și mai curând. Spre în prelințarea căruia inspectivii plenipontențiari au subscris puinduși și pecnețile lor. Dat în London la 15 iulie în anul mântuirii 1841, „urmează iscăliturile). Deci din cuprinsul acestui tractat vede oricine, cum că Franța încă s au alăturat în privința Orientului lângă celelalte puteri mari europene, care eus scrisi fără tractatul din 15 Iunie a. t., din a cărui pricină și și născute atâta grijă de un răscolu universal. Vde însemnat și latuta, cum că jurnalele franțuzești mai vârtog acele care stau supt influința ecministrului Tiest, precum în anul trecut, așa și acuma vartă foc de mănie, căci o au înduunecat Franța a susscrie un astfeliu de tractat. Osservatorul austrian aceasta subirșunare. franțozeatcă nu o trece cu vederea, ci în Prul 206 din 25 Iulie o searmănă binișor. În acesta chip se poate zice, cum că D. Guizot ministrul franțuzesc a trebilor din afară iscuti. late Țări. cinașta MARE. Pănă în 17 Vlie era cunoscute 364. alegeri de Deputați Tari sau conservatiei și numai 282. de margeau liberali, așadar cu 82, mai mulți Tori. Mai era a se alege încă 12, mai toți din Irlanda, de Unde mai aștepta Liveralii carișcare dispăgubire. Vs timp în Anglia se face o numerare notă de lăcuitori, însemnânduse și vrăsta fieștecăria. Această întămplare lăți o groază mare între unele plase le oameni și anumit între lame, dintre care unele fugiră din țară, iar, altele - ce minune? - dela numeraria făcută în anul 1851, aldecă de zece ani încoace, nici cu un an nu se aflară a fi mai bătrăne. D. Scheen, pestitul aeronaut, în 12. Iulie iar mai făcu o călatorie cu valonul în aer. Pebastă sa și alți cinci domni înl însoțiră suinduse într'o nălțime de 7000. picoare. Călătoria lor fu nerolită, turul. Unii nu înceteauă a răspumn di vești slabe pentru starea sănătății Sultanului. Însă șirile cele mai proaspete venite „Obeservatorului arată, cum că ”. Sa este sănătos și că înainte cu căteva zile după șae 'sau săvărșit rugănunel în moșie, făcu o ecscurcie în cospor și o parte a zilei o petrecu în cetățuia sa de la Terapila. Englezii numai ce ibutiru a face înteresanta călătorie de 180. ceaturi cu vapor pe Vufrat în sus de la .. și bagial pănă la Bir, o încercari, mai nainte cu cinci ani fuseră zălarnică. guți a o decă au de scop a deschide pe Vufrat un drum de comunicație și a cunoaște mijlocul Asiei mai bine. - - Seara sănătații în Vghipt însepe a fi mai de suferit. - -- CIVIA. revoluțion au încetat. turcii se poartă tirănește, grecii arată vitejie, dar n'au arme, în 14. Iunie grecii loviră pe Mustafa Pașa, însă fiinduz planul lor la văndute un ofachiot la Turii, așa aceștia îi priimiră preacine gătiți și îi alungară pănă în lontrul munților. FRAȘȚI. Din aceir vinuri tot favorabile pentru armia franțuzească. Jurnalele Franțuzești încordară nu demult o seartă asupra cauzei Critenilor. Jurnalul de debut era „nvinosățit, ca cum el ar lori a vedea pe greci tot robiți și tirăniți. Liesta însă nu rămasă latoriu cu respunsul, cor” și tare următoriul înțeles: Supușii raiali din împărăția osmană nici le cum să nu fie epriconiți le Froua ln 141