Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-01-26 / nr. 4
14 Di zioa asi punită intru toți vrtemettții, carii nu din gurile curtezanilor, ai din insușa lor espriiință cunoscu pe domnitoriul lor de bun, le prept. Descrierea faptelor acestui cap încoronat este un ce, care cetindu-l înnalță inima și deșteaptă spre recunoștință. Din mai multe sătetimine A. Chtembirg. Depre Vilahelm se zice adică, cuncă fagăduieedănsul în locul volnicei ocărmuiri în ofera au pus ariat rigulatiu statornic, în vilndețe și agregători fără interict, ocul eilei și a corruniții cu vpani. Vi alică și cele mai de pe urmă remușițe ale lovăgiei, cătușile economiii de câmp leau desegat îndată la începutul domnirii sale prin cunoscutile edicte din 1817. Organizația cea vrednică de model întru toate „imurine ocărmuirii este lucrul clămuitei sale, și după ce luă eu gara mugrămmnată cu datorii grile și cu un deficit mare în buget, de cănd stăpânește, nu numai au plătit multe milioane datorii, nu numai au adus bilanțl și a cătuielilor la echilibru (otrivă), ci încă pe tot anul mai poate lăsa sume mari în vistieria statului. Dăjdiile supt gubernul craiului vilhelm s'au scăzut mai mult ca de jumătate, împărțirea lăraiilor Se face după cea mai străngă areptate: toate scutirile de mei nainte dela dajde pbnt ridicate, însus moșiile coroanei și ale canerii lașcilor curții sânt supuse la tribut. Unde mai nainte abia era drumuri așa numite de vecinătate, acuma sânt cele mai bune drumuri așezate și șoselele virtembergii, se numără între cele mai bune ale comunii Storia elumbașilor statului au căpătat citășii legale împrotiva volnicei depunerii din slujbă, casa de pension alutigătorilor statului, a veduhilor și a orfanilor, prin prisosuri în venitul statului o au înzistrat pentru totdeana și în bistoriu numai cade spre pobara statului, tot asemenea s'au îngrijit și pentru casa de penița profitorilor. Craiul Cilhelm, pe însuș ca unul din cei mai de frunte rumați, Gimmin, miliția niciodată n'au ținutoe jucărie prințască și de petricarii, ai s'au format armii ca practice și cu curateță, întroducănd și o sistemă de recrutație ulură și nu prea costiicitoare. însă cea mai mare slavă al acestui domnitoriu stă în constituția, care RA - o slobodă boiană cu poporul 63 dato țării sale și pe care acuștia o au apărat cu putere și cu entrgie crăiască în contra oricării perii, ori din cătrău ar fi venit aceia; prin aceasta țării i se dedu un temeiu de drept, un cințimant de puterea și emisia ea din lontru, o stare trimisă și îndimăna tine le relățiile vieții publice, încât amea poate fi psemuită de cile mai multe olaturi și popoari, de ar fi acelea încă pe atâta de mari Chtembirga punai un misiuni și 600 șii lăcuitorii. Așa constituția din 1819 este falafiește- Wilhelm au împlinit laudului, pentru „uita întru toate, câte ea și că gitala ea este un „nitlu important a duhului și a literaturei germane. Statornic și nemișcat le poftește cinstea, artpturile, și vâlfa coroanii, craiul Wilhelm este totuș oprit coritoriul duhurilor domia, nici Prin o parte la neputințele oamenilor cum le zice slavi de înger adecă fără duh, de fac lși păstreză o însemnătoare și mântuitoare influință asupra curților împrietinite., Rl rătă într'o cer”mică, căai poate fa mie un duh înailt și Inimă al. Turilvi Otvlulven, austrian din 25 pnaie adgtea: înnălțimea Sa Sultanul hotărea dalui. Mehimet. Ali moșteniriea Pașalicului din Cghipt, și această hotărăre oau declarat într'un hatișerif, la a cărui început se spune și pricina acestei preg'nante hotărări, cum că adecă aceasta după sfătuirile înnaltelor puteri aliati, nu numai ar pune capăt lucrului, nu totdeodată ar sluji ca puntrăvizătoru pentru ținerea și sprijinirea pănii universale.Instrucțiile a măsurat acestei hotărări a înnălțimei Sanle date 12 Ian, de marele Vezir cătră cumitarian Maslum Bei, carele de mai nainte pornise pe la șamariți la Alecgandria, elu și trimis prin vasul de abur Gihiri Bahri, care la 17 Cn. au ajunge aa f nici lăninări Tivit, ca fruilit a comisiii mii. lunării ta Ciini în numile littiia ceti ompatul încesutaților la 15 Vii, cetiria acenuiaia ginu două teaturi întrigi.Crtuimii intărzri căpitanii geovizi dună nua părirea numitei comitii deși numai la o sumă 133 000 000 franți, la care sir lntengi C gtoșa cumpărirea locului, a zilirine ș. l. Să știm ceva și lii „purziviar Vlui Tori. Miți întăi cade, încăt și „Poporul ne plătege dabde, aur înnalt, iubiște pentru Un dormnitoriu buni triptice și liniiu oa meu peste judecată, să prin gie, cumpăt ce și tot actiuitatea simțiminte pacurat naționale, prin coanta nșr.