Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-01-02 / nr. 1
Patentele împărătești din 31. Def. 1851. Noi Francisc Losif I, din grația asiszeu Îmal Austriei șcl. scl. scl. În urmarea ordonanțelor nâcive din 20. August 1851 s'au făcut în consilier Nostru ministerial și în al Nostre împărătesc cercetări pătrunzătore asupra constituțiunii din 4. Martiu 1849. Deci fiindcă din resultatul consfătuirilor ținute ce arată, că atlasa constituțiene nici în fundamentul său nu este amăsurată referințelor” Sfatului împărătesc al Austriei, nici „palegăsitoțile din„'u sine ale celor decretate în trânsa ne ce pote punea ființă, de aceea după o cumpănire studiosă a tuturor temeierilor Ne vedem constrioși npin datorința noastră de regente de a declara prin aceasta, că zica bonetitețiune din Martiu 1819 este desființată. Egalitatea tuturor conlocuitorilor Statului în apa legii, cum și nesuferirea legămăților de iobăgie și de urbariu, fie acelea de ori ge oatură, ștergerea lor și a datorințelor legate 5 ele, și o cuvenită despăgubire a foștilor posesori prin deocenire legi, ce întăresc apriat. Pentru ca să se căștige așezăminte ca acelea, ape sunt de ajubns pentru ca să îndestuleze trebuințele deosebitelor noastre popoare, cum și condițiunile prosperității Sfericirii) tuturor claselor din aceleeș și spre ada tări a guberniului Nostru, pentru a întemeia rape siguranța, unitatea și potestatea Statului, vom păzi căile esperimței și ale unei eclaminări studiase de tote referințele, și așea propășind vom seote din aceleaș legi opranide și ne vom înființa. După ce Noi ne temeiel acestei socotințe ascultarăm consiliel Nostru ministerial și ne cel imperial, am defiat acum îndată pn cele mai importante mi mai întețiture ramuri ale legislățiunii organice mai multe principii qui am emisu mandatele corespunzătore, pentru ca aceleaș să se aducă la cunoștință publică și îndată să se și întreprinză înființarea lor. Legile spaciale care urmează, vor cuprinde mai lămurit decretele și așezămintele îndatorătore; pănă atunci sunt a ce ținea legile care se află în ființă. Datus'a „pn cetatea Noastră căpitală și residioțieră Viera la treizeci și anul Dechemvre „pn anul 1851lea mi în al patrulea al împărăției Nocrpe. FRANCISC IOSIF m. p. F. Svartenverg m. p. a preanaltă ordinățiule. Ransomnet, directorul consiliului ministerial. Noi Francisclosif, din grația asi Dzeu împărat al Austriei șcl. ma. scf. În patentul din 4. Martiu 1849 pentreă aici nimireae Țeri de coroană, adică: pentru arhiducatul Austriei deaspra și din jos de In, Decatul Salzberg, Ducatul Stiriei, Regatul Illiriei constătorin din Decatele Carintia și Carpiolia, comitatul principalisat Gori și Gradisca, Marhionatul Ietriei și al cetății Triest cu ținutul său, pentru comitatul Tirol și Foralberg, pentru regatul Boemiei, Marhionatul Moraviei, Decatul Silesiei, de sus și de jos, Regatele Galiției și LDobomeriei cu Ducatele Russviț și Zator, cu m. Decat Cracau și cu Ducatul Bucovina, „pa urmări pentru regatul Dalmației, ce publiceară drepturi politice anumite, care împreună cu constituțiunea publicată totdeodată fuseră supuse la un ecsamenu studios. În urmarea temeierilor, care nu ce greauseră apă din ascultarea consiliului Nostru miicrepian și al celui imperial Ne vedem determinați, ca prin aceasta zisul palat din 4. Martiu 1849 mi drepterile fundamentale npublicate întru asezam pentru sus numitele Țeri să de decatingtri mici le luăm puterea legală. Pănă încăt pe privința puatelor singulare ale acelor drepturi fundamentale n'au urmat și pănă acum decrete, spețiale, ne păstrămu ale regula prin legi înadins. Totuș Noi de chiar am lămurit în acest patent, că Noi voim a ținea și a apăra pe fiecare biserică și soțietate releționariă recunoscută de legi „pn cec. numitele Țări-de-coroană, în dreptul comunei deprinderi religiose, apoi întră administrățiunea neatărnată a trebilor sale, mai încolo și „panocecisnea și folosirea așezămintelor, institutelor, fondurilor menite pentru scopul cultului, al invățătorel și al facerilor de bine, aceleași însăpt:mări supuse la legile generale ale Statului. Datus'au în cetatea Noastră căpitală și residențială Viena în anul 1851lea, ma al patreulea anu al jreafrăției mele. FRANCISC IOSIF m. n. F. Săbărțenberg m. p. Lanpeanaara ordinățiune. Ransoraet, directorul de canțelariă al consilielui ministerial. Preanalta ordonanță de cabinet a Mai. Sale cătră președintele Ministerial. Iovite Princine Pevartenberg. Cu referință la patentul de astăzi Dumoiata priimești dela Mine în Adaoe principiile pe care după ascultarea consiliului Meu ministerial și al celui imperial le așezaiu În ramurile cele mai importante și mai întețitore ale organice, și te însărcinezu să îngrijești ca ministeriile respective fără nici o întărziere să ce apuce de lucrările înființării într'un mod amăsurat, iar resultatele să mi se aștearnă Mie. Viena în 31. Dechemvre 1851. FRANCISC IOSIF m. p. (Adaosul ape cuprinde principiele organice sau nouă tocmeală de Stat, ce va publica în Foie.) Zlatna pn 26. Dev. 1851. sv. Ce ne amără adore în aceste cc. sărbători, fu trista scrie adesă dela Has. Cemică amicul nostru, D. secretariu montano-judiciare Ioane Lemeni, aflăoduse acolo sub cără doctorească, în 2. lan. 1852 s. n. ar fi trecut din acastă viață, „poetate numai de 31 ani și căteva luni, lăsănduși muierea vădită, și 3 prenci - cărora după puține luni li se va adauge și al 4-lea în orfănătate. Părțile trupesci ale răpăusatului după împlinirea oficiului divin pentru morți la legislățiuon llll-il”ii” -au 3. za ș Un sergante! ha pe un sergante ne trimit noă! Pres.; Un sergante e representantele potestății publice. - Falu: Dacă noi n'avem potestate, încât să arătăm a demni- Pres.: Domnilor suați la locură: „Pare, +a găndiți-vă, că totă Espona să urgă an dum-ze publice, ci să se lasă asupra viitroului ca bă tăcere absolută! - Mai muți membrii să asculte numai de adunanță. Eute preacesta să încunoștințeze ne membri cum va ști mai vine despre locul de adunare. Berie propuse acum ca să se emită o ridinațiune către toți directorii de aresturi și de temnițe, ca sub pedeapsă de crimine de maiestate îndată să elibereze pe toți representanții cei prinși. Propunerea ce priimi mi se sancționă cu unanimitate. Generalul Lauriston reflectă pe adunanță, că representanții nu se află adunați la loc securu. Autoritățile municipale zic că adunanța apoi intrat cu putință în searămă, mi e afară de îndoială că peste puțin va veni putere armată ca ce curățe caza. Chiar în acel minut mi năpăliri representante pn sală strigănd : „sus, căc, puterea armată s'aprobă!” La acestă strigare ce duc toți membri biuroului ne au scaunele lor, președintele cere liniște, și o tăcere profundă se așează preste sală. Și atundcă trecusă orecătăva Boeme fără a se fi arătat capul trupelor, se gătia adunanța a trimite înainte o deputățiune ca să provoace pe soldați a se retrage cănd decodată resună: „eacă vinu.” - Președintele: Domnilor! pici o vorneav petră! Vicepreședintele Biremi secretariul Șapca, cărora ne mai urmează și alți 3 representanți merg spre ușa, pe care cearcă a intra soldații Un sergante mi ca la 12 vănători stau pe treapta cea din urmă a scărei. Bir către sergante: Ce vrei Dumneata? noi săntem adunați aici pn puterea constitațiunei — Sertațiele: Eu îndeplinesc poruncile ce mi le au dat. - Vite: Spune comandantelui Dumitale, să poftească Dumnealui înlăuntru. - După un minut vine față un căpitan. Vitea „Nn vestește că adunanța naționale e adunată aci d spre lege, și d'aceea dânsul să se retragă cu trupele Offițerul: Eu am ordinațiuni. - Bire: Adunanța naționale tocmai acum închiă un decret, prin care președintele republicei se scote din demnitate, și prin care se demăndă la toți funcționarii publici, ca voc, retragere. - Ofiț: Nu nor. - Secr. Șapca: Sub pedeapsă de crimine de maiestate Dumneata ești datoriu ce asculți. - Of.: Dumneata știi că eu nu sunt de căt un simplu instrument, eu ascult de cinepiopii mei. — Penpec. Grevi: Nu șira Domnule nu mai înainte de tote ești dar cp asculta de constituțiune mi de apr. 68 ani. - Of.: Apr. 68 nu e pentru mine făcut. — Denutățiunea se întoarsă în sală și raportă aduranței resultatul. Benie propuse ca numai decăt să se emită un decret în care să se dechlareze că armata din Paris ape să apere adunanța naționale, mică men. Manian sub pedeapsa de crimine a maiestății să dea la dispusesiunea adunanței naționale trupele. Decretul se priimi cu unanimitate. Pomeninduse cu această ocasiune numele președintelui adunanței, ce sculă P. Disupani deviază în gura mare, că D. Ciupen s'a purtat ca lașu, și adunanța să nu i mai pomenească numele. După aceasta se propuse și se desvătu în neorăzduială și lormă un șir lung de varii măsuri. În mijlocul acestei tulburări președintele deblară, că mai mulți