Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-01-02 / nr. 1

­ Patentele împărătești din 31. Def. 1851. Noi Francisc Losif I, din grația asi­szeu Îm­­al Austriei șcl. scl. scl. În urmarea ordonanțelor nâcive din 20. August 1851 s'au făcut în consilier Nostru ministerial și în al No­­stre împărătesc cercetări pătrunzătore asupra consti­­tuțiunii din 4. Martiu 1849. Deci fiindcă din resultatul consfătuirilor ținute ce arată, că atlasa constituțiene nici în fundamentul său nu este amăsurată referințelor” Sfatului împărătesc al Austriei, nici „pa­legăsitoțile din­­„'­u sine ale celor decretate în trânsa ne ce pote pune­a ființă, de aceea după o cumpănire studiosă a tuturor temeierilor Ne vedem constrioși npin datorința noastră de regente de a dec­lara prin aceasta, că zica bonetitețiune din­­ Martiu 1819 este desființată. Egalitatea tuturor conlocuitorilor Statului în apa legii, cum și nesuferirea legăm­ăților de iobăgie și de urbariu, fie acelea de ori ge oatură, ștergerea lor și a datorințelor legate 5 ele, și o cuvenită despăgubire a foștilor posesori prin deocenire legi, ce întăresc apriat. Pentru ca să se căștige așezăminte ca acelea, ape sunt de ajubns pentru ca să îndestuleze trebuințele deo­­sebitelor noastre popoare, cum și condițiunile prosperită­­ții Sfericirii) tuturor claselor din aceleeș și spre ada tări a guberniului Nostru, pentru a întemeia rape siguranța, unitatea și potestatea Statului, vom păzi căile esperim­­­ței și ale unei eclaminări studiase de tote referințele, și așea propășind vom seote din aceleaș legi opranide și ne vom înființa. După ce Noi ne temeiel acestei socotințe ascultarăm consiliel Nostru ministerial și ne cel imperial, am defiat acum îndată pn cele mai importante mi mai întețiture ramuri ale legislățiunii organice mai multe principii qui am emisu mandatele corespunzătore, pentru ca aceleaș să se aducă la cunoștință publică și îndată să se și întreprinză înființarea lor. Legile spaciale care urmează, vor cuprinde mai lă­murit decretele și așezămintele îndatorătore; pănă atunci sunt a ce ținea legile care se află în ființă. Datus'a „pn cetatea Noastră căpitală și residioțieră Viera la treizeci și anul Dechemvre „pn anul 1851lea mi în al patrulea al împărăției Nocrpe. FRANCISC IOSIF m. p. F. Svartenverg m. p. a preanaltă ordinățiule. Ransomnet, directorul consiliului ministerial. Noi Francisclosif­, din grația asi Dzeu îm­­părat al Austriei șcl. ma. scf. În patentul din 4. Martiu 1849 pentreă aici nimireae Țeri­ de coroană, adică: pentru arhiducatul Austriei dea­­s­­pra și din jos de In, Decatul Salzberg, Ducatul Stiriei, Regatul Illiriei constătorin din Decatele Carintia și Car­­piolia, comitatul principalisat Gori și Gradisca, Marhio­­natul Ietriei și al cetății Triest cu ținutul său, pentru comitatul­­­ Tirol și Foralberg, pentru re­­gatul Boemiei, Marhionatul Moraviei, Decatul Silesiei, de sus și de jos, Regatele Galiției și LDobomeriei cu Du­­catele Russviț și Zator, cu m. Decat Cracau și cu Du­­catul Bucovina, „pa urmă­ri pentru regatul Dalmației, ce publiceară drepturi politice anumite, care împreună cu constituțiunea publicată totdeodată fuseră supuse la un ecsamenu studios.­­ În urmarea temeierilor, care nu ce greauseră apă din ascultarea consiliului Nostru mi­icrepian și al celui imperial Ne vedem determinați, ca prin acea­­sta zisul palat din 4. Martiu 1849 mi drepterile funda­­mentale npublicate întru asezam pentru sus numitele Țeri să de decatingtri mi­ci le luăm puterea legală. Pănă încăt pe privința puatelor singulare ale ace­­lor drepturi fundamentale n'au urmat și pănă acum de­­crete, spețiale, ne păstrămu ale regula prin legi înadins. Totuș Noi de chiar am lămurit în acest patent, că Noi voim a ținea și a apăra pe fiecare biserică și soție­­tate releționariă recunoscută de­ legi „pn cec. numitele Țări-de-coroană, în dreptul comunei deprinderi religiose, apoi întră administrățiunea neatărnată a trebilor sale, mai încolo și „pa­nocecisnea și folosirea așezămintelor, institutelor, fondurilor menite pentru scopul cultului, al invățătorel și al facerilor de bine, aceleași însă­pt:­mări supuse la legile generale ale Statului. Datus'au în cetatea Noastră căpitală și residențială Viena în anul 1851lea, ma al patreulea anu al jreafrăției mele. FRANCISC IOSIF m. n. F. Săbărțenberg m. p. La­npeanaara ordinățiune. Ransoraet, directorul de canțelariă al consilielui ministerial. Preanalta ordonanță de cabinet a Mai. Sale cătră președintele Ministerial. Iovite Princine Pevartenber­g. Cu referință la patentul de astăzi Dumoiata priimești dela Mine în Adaoe principiile pe care după ascultarea consiliului Meu ministerial și al celui imperial le așezaiu În ramurile cele mai importante și mai întețitore ale organice, și te însărcinezu să îngrijești ca ministeriile respective fără nici o întărziere să ce apuce de lucrările înființării într'un mod amăsurat, iar resultatele să mi se aștearnă Mie. Viena în 31. Dechemvre 1851. FRANCISC IOSIF m. p. (Adaosul ape cuprinde principiele organice s­au nouă tocmeală de Stat, ce va publica în Foie.) Zlatna pn 26. Dev. 1851. s­v. Ce ne amără adore în aceste cc. sărbători, fu trista scrie adesă dela Has. Cemică amicul nostru, D. secretariu montano-judiciare Io­­ane Lemeni, aflăoduse acolo sub cără doctorească, în 2. lan. 1852 s. n. ar fi trecut din acastă viață, „po­etate nu­­mai de 31 ani și căteva luni, lăsănduși muierea vădită, și 3 prenci - cărora după puține luni li se va adauge și al 4-lea­­ în orfănătate. Părțile trupesci ale răpău­­satului după împlinirea oficiului divin pentru morți la legislățiuon­ llll-il”ii” -au­ 3. za ș Un sergante! ha pe un sergante ne trimit noă!­­ Pres.; Un sergante e representan­­tele potestății publice. - Falu: Dacă noi n'avem potestate, încât să arătăm a demni- Pres.: Domnilor suați la locu­ră: „Pare, +a găndiți-vă, că totă Espona să urgă an dum-­ze publice, ci să se lasă asupra viitrou­­lui ca bă­ tăcere absolută! - Mai muți membrii­ să asculte numai de adunanță. Eu­te pre­­acesta să încunoștințeze ne membri cum va ști mai vine despre locul de adunare.­­ Be­­rie propuse acum ca să se emită o ridina­­țiune către toți directorii de aresturi și de temnițe, ca sub pedeapsă de crim­ine de maie­­state îndată să elibereze pe toți represen­­tanții cei prinși. Propunerea ce priimi mi se sancționă cu unanimitate.­­ Generalul Lauriston reflectă pe adunanță, că repre­­sentanții nu se află adunați la loc securu. Autoritățile municipale zic că adunanța ap­oi intrat cu putință în searăm­ă, mi e afa­­ră de îndoială că peste puțin va veni pute­­re armată ca ce curățe caza. Chiar în acel minut mi năpăli­ri representante pn sală strigănd : „sus, căc, puterea armată s'apro­­b­ă!” La acestă strigare ce duc toți mem­­bri biuroului ne au scaunele lor, președinte­­le cere liniște, și o tăcere profundă se a­­șează preste sală. Și atundcă trecusă ore­­cătăva Boeme fără a se fi arătat capul tru­­pelor, se gătia adunanța a trimite înainte o deputățiune ca să provoace pe soldați a se retrage­­ cănd decodată resună: „eacă vinu.” - Președintele: Domnilor! pici o vor­­neav petră!­­ Vicepreședintele Bire­mi se­­cretariul Șapca, cărora ne mai urmează și alți 3 representanți merg spre ușa, pe ca­­re cearcă a intra soldații Un sergante mi ca la 12 vănători stau pe treapta cea din urmă a scărei. Bir către sergante: Ce vrei Dumneata? noi săntem adunați aici pn pute­­rea constitațiunei — Sertațiele: Eu în­­deplinesc poruncile ce mi­ l­e au dat. - Vite: Spune comandantelui Dumitale, să poftea­­scă Dumnealui înlăuntru. - După un mi­­nut vine față un căpitan. Vitea „Nn vestește că adunanța naționale e adunată aci d spre lege, și d'aceea dânsul să se retragă cu tru­­pele­­ Offițerul: Eu am ordinațiuni. - Bire: Adunanța naționale tocmai acum în­­chiă un decret, prin care președintele repu­­blicei se scote din demnitate, și prin care se demăndă la toți funcționarii publici, ca voc, retragere. - Ofiț: Nu nor. - Secr. Șapca: Sub pedeapsă de crimine de maiesta­­te Dumneata ești datoriu ce asculți. - Of.: Dumneata știi că eu nu sunt de căt un sim­­plu instrument, eu ascult de cinepiopii mei. — Penpec. Grevi: Nu șira Domnule nu mai înainte de tote ești dar cp a­sculta de con­­stituțiune mi de apr. 68 an­­i. - Of.: Apr. 68 nu e pentru mine făcut. — Denutățiu­­nea se întoarsă în sală și raportă adu­­ranței resultatul. Benie propuse ca numai decăt să se emită un decret în care să se dechlareze că armata din Paris ape să apere adunanța naționale, mi­că men. Manian sub pedeapsa de crimine a maiestății să dea la di­­spusesiunea adunanței naționale trupele. De­­cretul se priimi cu unanimitate. Pomenindu­­se cu această ocasiune numele președintelui adunanței, ce sculă P. Disupa­ni deviază în gura mare, că D. Ciupen s'a purtat ca lașu, și adunanța să nu i mai pomenească nume­­le.­­ După aceasta se propuse și se des­­vătu în neorăzduială și lormă un șir lung de varii măsuri. În mijlocul acestei tul­­burări președintele deb­lară, că mai mulți

Next