Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-01-26 / nr. 8
30 Viena. Încheierea pozei cerculare a ministrului principe Swartemberg. Deja 1848 încoace și tocma în starea de acum a lucrurilor lăngă monarhul ce află un sinisteriu așea numir responsabile, carele după ideile teoriei constituționale doctrinare priimite preste tot ar fi chiemat a deprinde în numele și din delegațiunea domnitoriului toată potestatea gubernementale. Ce e drept, SS. 84, 87, 88 și 91 ai constituțiunii din 4. Martiu carii ating avea responsabilitate, nu determină curat, cătră sine au a fi miniștrii responsabili, la o îndoială însă dacă sub autoritatea aceasta ne stă mai apecse de municipii, cărei ei trebie să dievara totdeauna a da socoteală, apea ce înțelege monarhul ceaă dieta țerei, opiniunea publică ce Ba ținea totdeauna de a doa alternativă corespunzătore la doctrinele zilelor noistre și Ba aa descrie tot miniștrilor răului binelu ue cap crede că ce va afla în măsuțele de apoi a se înființa. — Ci acesta nu este înțelesul împeratului, domnului nostru, și tocma așea nici al acelor bărbați, ne aici încrederea sa îi chiemă de consilianți ai săi în aceste timpuri fatale. Ceea ce împeratul pe cel mai de aproape viitoriu va decreta pentru regularea reporturilor noastre constituționale în patria noastră, ape să purceadă din îndemnul său propriu, liber și vine socotit, popoarele care încă să'l cuprinză și cva priimiască TOT numai întru acest înțeles. Bărbaților carii poartă trebure gubernementale mai aproape de persoana lui, să nu ai ce poată abscrie la aceleaș altă parte, decăt că ei au fost executori credincioși și Boiowi ai poruncilor împăratului lor, înțeleagă de apoi acest cuvănt ori și cum. Acest trebuea ce ce apare chiar și răspicat în ajunul zilelor ce avea a hotărâ în privința constituțiunii, și acesta 05 scopul lămurit și căsrir de orice îndoială al patentei împărătești, pe care Dta o vei citi în Foia de astăzi (din 26. August 1851) a Gazetei noastre oficiale. Într'aceea se poate prevedea, că dacă aceste măsure se vor cunoaște în patriă și în țeri străine, vor răsuna feliuri de glasuri, cum că în Austria au reintrat reacțiunea, că ea cea reîntors orbește la starea de a pere rugioită carea ce credea a fi învinsă, ear partida revoluționariă ae Ba folosi ne toate acestea cu scop ca pe acele clase ale locuitorilor care sunt interesate mai mult sau mai puțin la reforma Austriei să le înstrăineze de cătră aceste măsure ale gubernielui. Dacă la locul unde te afli Dra, s'ar lăți și s'ar crede astfeliu de cuvinte amăgitore, Dra ești însărcinat a le întimpina cu toată tăria. Dacă împeratul între înțelepciunea și dreptatea care determină a nu înființa așezăminte politice numai în favoarea unor teorii seci și rău înțelese, care el nu se poate îmbina cu adevărata prosperitate a poporelor sale, cu aceasta dânsul încă nicidecum 05 și au propus alt scop, decăt numai, ca în locul acelora să întroducă în imperiul său o reformă de gubernement pape să fie crpănc a măsurat legilor. Împeratul credincios simțemintelor hărăzite de la străluciții săi străbuni, respectarea dreptului și păzirea legilor pa ținea de cea mai valtă regulă a deregătoriei cane de regent; prin așezăminte amăsurate la toate clasele locuitorilor întinsului său imperiu, lor Ai ce Bop decai de căi și mijloce legitime, spre a-și matura cerințele și dorințele lor antropul monarhului; o economiă simplă și regulată de stat ce va începe și înființa, despre restaurarea privilegiilor apuse, despre ascențiuni și drepturi separate nu va fi vorbă nicidecum, precum nsta ei nici de atingerea intereselor materiale căre s'au născut dela 1848 încoace și prin sancționarea domnitoriului s'au prefăcut în drepturi căștigate pe cale legale. Răința și spiritul de partide vor însera această etape a lucrărilor care ce va forma (după desființarea constituțiunii) cu adeseori rău întrebuitei cuvănt de reacțiune. Însă toți judecătorii neinteresați și binesimțitori vor saluta în aceasta cu bucurie întrarea unor condițiuni, pe lăngă care singure este posibile o Arbistică mape, una și între adevăr liberă întru împregiurările de față. Terra românească și Moldavia. În jurnalul Semioficiale de București ce citește un act oficiale al Domnului Țerei de mape însemnătate din 4. Ian. prin ape ce întăresc de la locurile judecătorești în capitală din clasa neguțetorilor și anume: La curtea apelativă de comerț; D. Pigar; Inache C. Triandafil ca membru. Lazar Gherasim, suplent; la tribunalul de comerț Const. H. Teodor; I. Dimitrie X. Bacaloglu; Ioan Ioanid, mădulari, Vameș Iordane Dobrescul, suplent, carii dela Ianuarie au întrat în funcții. Depă scările primite dela județe viforul dela 15, 16, și 17. Des. a tras după cine mari nenorociri mi adecă: La carsa Segarcea din deal, ca găsit după încetarea acestui element, 5 ómeni morți de cămp, cu apropiere de sat, din care trei și anume Migran sin Paraschiva, Radu Șopărlic și Marin sin Andreiu Părbul din acel sat, fiind fost cu paza oilor (care oi a scăpat sănătoase), iar doi anume Florea Vișan și Dragomir Cioranu, ne ca dovedit a fi din satul Putrisiul, s'a găsit la viile ce sunt lăngă acel car Șegarcea, bare căte și cinci s'au înmormăntat după orănduiala religii ne aa bisericele satelor lor. La satul Uda Clocociovului din 1200 oi și 4 cazări ale unor ungureni austriaci, pe ce aflau „pa avea zi d'asupra unui deal, și pe care le acoperise zăpada, prin ajutorul locuitorilor de acolo au scos numai 800 vii, iar celelalte oi morte, și patru catări, fără să ce primejduiască vreunul din acești surspeni. La satul Măgurelele 44 oi și doi catări asemenea le a apucat viscolu de cămpuri, și care au perit, însă această mică pagubă ce împarte la noă locuitori din alte mai multe cărduri de oi. Pe cămpul Moșii Zimnicea ca găsit patru ciobani morți, subt zăpadă în amețiți. Dar cărmuirea de Șerbănești prin raport, supune la cunoștință că din pricina viforului dela 16 ale următorei la satul Vălenii s'au găsit 50 oi moarte pe cămp, iar sn Radu Achiman Ciobanu „În vărstă Ba de ani 14, aflănduse atunci cu vitele pe cămp nu s'au găsit nici pănă acum, precum și 16 cai iarăș nu se mai găsesc de atunci, ca normală, și astăzi, după îndelung curs de vreme, putem zise că ne aflăm iarăpit între noi în familie. Uităndu ne dap înapoi mi măsurănd nalurile și primejdiile prin care am trecut, privind tot într'o vreme auspițiurile fericite subt care ni se deschide astăzi anul nou, nu putem a nu fi pătrunși de cea mai adăncă recunoștință către provedința cerească. Domnilor nădăjduim la Dumnezeu că Bihorul țării pa ei liniștit și fericit, pădejnirea Nostră este nemărginită, precum și hotărârea neclintită de a stărui întru îndeplinirea datoriilor Nostre cu o desăvărșită curățenie de cuget, fără a pregeta și fără a ne abate pentru nici o considerație. După Dumnezeu nădejduim, în simpatiil e. mi sprijinul Dumneavoastră, care însuflați de un adevărat patriotism, cunoașteți greutățile ce avem, cunoșteți că întemeerea dreptății, înaintarea civilizației, desvoltarea soțietății nu se pot dobăndi decăt prin stăruitoare unire de ostenelimi de șiertare. Priimiți dar din partene, Domnilor, primiți Preasfinte Părinte, urările cele mai călduroase care provin toate din inimă curată și din credința în a totputernicul Dumnezeu. După aceasta cupăntă D-lui președintele magistratului D. Scarlat Barcănescu așa: Preaînălțate Doamne! Sfatul orășenesc, depuind la picioarele tronului Măriei voastre pănea și sarea, simbolul îmbelșugării de care se bucură obștea aceștii capitale subt părinteasca Măriei Vostre oblăduire, se sobotește norocit, putănd cu această ocasie se vă arate recunoștința și mulțumita ve hrănește pentru Măria Voastră tote treptele soțietății. Bogatul și săracul, văduva și orfanul, toți împreună, Preaînălțate Domne, vinecuvintează zelul prin care, cu un sentiment înalt și o activitate neobosită, ați făcut a produce în mijlocul lor elementele de dragoste și pace, de îmbilșugare și măngăere. Drept acea, Preaînălțate Domne, sfatul socotește una din cele mai sfinte datorii ale sale a veni astăzi ca să Vă arate impresia ce ați lăsat în cursul anului ce s'a sfărșit, în inimile locuitorilor acestui oraș prin următorele generoase faceri de vine. Liniștea susținută cu acea părintească blăndețe ce îl caracterisează în minjlocul unui popor pe care timpul și împrejurările îl scosesc pentru un minut din principul său cel pactic, a dovedit îndestul orășanilor prin cătă înțelepțiune îi conduceți la fericirea lor. Înfrumusețarea orașului, pe care din zi în zi o adăugați prin edificiuri și grădini publice, este piedestalul unui monument ce va dovedi urmașilor gustul și plăcerea ce hrăniți întru aceasta. Neadormita îngrijire ce aveți de îmbunătățirea morală și intelectuală a generații ce crește, dezășuește părinților de familie nădejdea unui viitor fericit pentru fii lor și a unei civilizații bine înțelese pentru neam. Acestea fiind, Preaînălțate Doamne, în toate veacurile și în r6re staturile legăturile de dragoste mi respect prin care se uresc supușii cu prințul lor, iată hazul pentru care obștea acestui oraș, prin poi organul lor, vine cu ocazia aceștii zile salenele, ca să depue tributul recunoștinței sale, și din adăncul inimii să Vă ureze ca să petreceți împreună cu Măria Sa Domna