Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-10-14 / nr. 82
07, S2. Și euioută ai, Gazeta ese pe ciue ori, adeca: Cegiptea si Sambata. Fiica odata pe septemana, adesa: Mercuriu „etu este pe unu anpa 10 1. ș.ei pe diumetate a anu 5 f. în lavntra vusizi Preliu 18553. "Pentru neii straine 7 1. re 'unu sem. pe si annula vnteva 14 1.ș. e. Se prenumera la tele peste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD, eștisrondinti. Pentru serie „petitu“ se ceru 4 cr. m. Monagenia austriaca. Resunetu din Silvania 30. Septembre la Nr. Gaz. 72 a. c. Anca in anulu 1850 sandu egamp negositi a ave in frontea noastra pre preastimatulu archi-pastoriu, illustritatea sa D. Alessandra Sterca Siulucz - fiindu atunci vicariu Silvaniei, nu numai inaintea Domnului correspondente din Viena, ci si inaintea a toata natiunea, au doveditu Silvania romana, ca rasi gendia in sinulu seu spiritu de viatia, si de acela incaldita amesuratu giurstariloru pe asteptandu ca totu altii sai bage in gura, dela sine insasi e gata a siertfi si ase conduce catra olimpulu destertaghei. Statoritele atunci hotariri ale sinodului vicarialu în privinti'a ssolelogi nu e pțute sineva ca sau datu sepitaghei. Acele esista nu numai pe harta, ci si in fapta cu pucina, esceptiune. Pentru acea ca nu totu cotcorodimu sa insela cineva, cugetandu ca dormitamu, seu tacundu, ca nu lucramu Intieleginti a de aici isi spnosse missiunea sa - cuventulu timpului rghesenii - nu e indoiala, durere numai ca e mica la npmega spandpu în strinsu intielesu alu cuventului. Suntu districte protopopesci aicia, în care, luandu afara unele commune numai din 20--30 case statatâra, în tote celelalte este scola, seu redicata cu spesele communei seu luata in chirie spre acestu scopu totu pe banii ei, in care invatia numerósa tenerima, ce lauda, precumu si merite adia diligintia protopopiloru si mai aproape a parochilornai sagog pasi în cariera aceasta ei binecuvanta praesentulu, posteritatea anca nu va lipsi ai incununa cu recunoscintia, eaga maica ei va mangaie consciintia ca facu catu potu, si cu ce santu oblegati innaltei ocarmuiri si dulcei natiunei sale. Sprnneagasi din contra si de acele comune, in care nu numai sufletenii, dara si mai marii acestora zona acuma au fostu reci ca stanca in ramura acestui scumpu oierta si sin„nga mantuitoriu, carii, de nu se voru destepta din letargica stare conlucrandu la acestu demnu de umanitate edificiu alu desvoltarei ei, va remane la aspra judecata nu numai a tribunalului vatiunei, ci si a eternitatii cari pre dreptu merita cuvintele D. correspondinte din Viena. Lipsa invatiatoriloru apti aici inca in mesura mare sa simte, si ar fi de doritu infiintiarea unei sfole preparandale, fara care progresiu nu putemu nici visa. - Pena acumu aceasta nespusa dauna totu era mai nesimtita, ca prin gymnasiulu din Semileulu Silvaniei in catuva totu era mai delatogata, fara din timpii fatali de curundu trecuti, aceasta fontana de invetiatori fiindu inchisa, ne aflamu cu totulu lipsiti de asemenea individue — barem nici acestia nu era asta applicabili. Ansa speramu ca staghinti'a ambiloru Episcopi graeco si romano catholici Ardeleni, dela a carora scintielegege spuna suntemu avisati, atarna viitoriulu acestui institutu, va sti, imbransi acestu dieplu philantropicu si iliu voru resolva spre multiumirea Silvaniei, dupa care fontana a sciintieloru suspina mai multu de o suta si cinci dieci de mii de inimi. — Nu putemu reface sa nu damu publicitatei staruintia si neamanata ajutorintia, cu care stau gata in privintia su stineghei scoleloru si officiolatele civile c. r.; numai sa fie pe calea sa cercate, carii sa afla demni de publica recunoscintia. Unu Selagianu. Blasiu, 6/48. Optobre. De candu esti ordinatiunea mai inalta, prin care se demanda limba regmana de studiu obligau la tote gimnasiele, fara essertiune, si de limba respondintiei intre directiune cu in. Gubernu si de seea a protocolului “conferintieloru, apoiu ca in clasea cea mai nalta geografia si istoria sa se propuna chiaru in limba germana, au intratu atatu professorii catui si stșlintii in eghine mai mari. Pentru usturarea tineghimei intru inversarea spnosfintieloru prin carti scolastice tiparite si inttelese de dinsa sa inserpin acum a se tipari studiele si din di in di vomu vede ca se va vindeca si reulu acesta. Pene acum se afla tiparita aici in traducere de prof. 8. 8. Mihali geografia universala pentru prima clase gimnasiala, e straplulu lui Dr. Burger, care e de inaltulu ministeriu recomendatu insa dela inceputulu reformei gimnasiale si astazi se folosesce in gimnasiele publice. Afara de acestă mai avemu la mana si gramatica romana dela Urbea mare tiparita si matematica D. Pr. Kis dela Belusiu. Istoria naturala inca se afla tradusa in manuscrisu de acelasi profesoru, inse nu se rote tiraghirene candu se va primi aprobarea inaltului ministeriu pentru care se veru si face pasii receruti. Aici se incepu aici culesulu viiloru. Strugurii nu au dulceatia care o astereagama dupa precederea atatoru calduri, se rote ca din lipsa brumei cerute. Economii se bucura de facutele semeneturi si regretia holdeloru îi imple de ereganiia viitoriului. —Fruptele începu a scade in pretiu si din partea materialismului ama scapatu pucinu de ameninttari. Cu mare insogdatiune mai asteptamu atatu noi catu si protopopii din toia diecesea ca dora va sosi dela locurile mai inalte aprobarea pentru preparandia sau mai bine pedagogia ce se ceru sa se infiinteze penitru formarea invetiatoriloru comunali. E dreptu, ca noi aici pene acum pa facuramu din puterea noastra nici unu asiediamentu — si candu nam dori nici amu misca, ca masaga asesta institutu folositoriu sa pasesea în viatia, amu fi demni de tata critica. Pentru vreunu seminariu de pedadogi, dupa soma se afla de acestea prin toata Segmania bine intocmite, nu avemu nici cea mai mica fregantia, cu toate ca, fiindu in mana noastra directiunea si pateloga comunali n'amp derui se dogmimp in odihna pene ce n'ama vede vindecatu esta scadiementu ; — dara neamu bucura ca masaga institutulu straneu de pedagogia sa se infiiiteze, cea ce ne facu sa asteptamu cu multa incordare. Sibiiu. 20/8 Opt. Dela inceputulu cursului scolasticu in Academia de drepturi daici pene acum deveni numerulu auditoriloru de drepturi la 117, intre carii se afla si 30 romani, pe langa 35 magiari si 92 germani. Ce e dreptu garogiala populatiunei nostre in Ardealu nu sta in proportiune dreapta cu numerulu tineriloru asademisi din sinulu ei, ma e durere ca disproportiunea aici e forte mare; inse combinanda tote greutatile cu care aua se sorta tinerii romani pene ce polu se devina la studiulu academicu; apoiu intranda aici, fara a fi inlesniti de a pute intieleze limba propunerii sciniteloru academice, prin cate lupte au ei se mai aresa, cate fiori si spasmuri grele au se paseze, mai luptanduse si cu lipsa de midiluce, atunci tema trebui se ne bucuramu si de numerulu acesta si ca se au aflatu o seata de tineri, carii sunt resolvati a da peptulu cu orice greutati, a inota prin orice lipse, ca se poata deveni mai folositori “patriei si natiunei sale. Ragtaghea solida, ce o arata tinerii acestia ne va garanta astep tarile noastre. Timpulu reaisi e forte placutu si caldurosu si placerile, ce le gastamp din resunetulu melodielogi romanessi, cantate adesa pe strade de brava banda a regimentului Ningean, ne ghencesen aducerea aminte de Brasiovu. Esselentia sa D. Episcopu porni astadi la Abrudu, firesce ca in lucruri ofisiose, dupa cum se aude pentru binecuventarea redicarei unei scoli reale acolo. — Postu novisuima nu ne aduce alte scori dela Dunare desato, spunea oficialii imp. rusesci in 19. Optob. voru parasi Tagera si voru trece la Odesa; cumca dela posturile pe linea Dunarei vinu pe tota dina raporte in cartirulu generalu in Bucuresci, din care se scie ca, afara de unele miscari faspte la parere, alte operatiuni n'au urmatu si ea pene in 26. Opt. n. atace adinse nu voru urma, Cumea Turcu ar fi intratu in insula dela Calafatu se scrie prin diurnale. — In 10, se vorbea în Constantinopole, spunea intre Francia si Anglia s'aru fi ivitu o diferintia in pareri, de acea nu trimisera ele flotele imrghepnate tote in Dardanele dupa soma le ceru Porta in 4. Opt. pentru întim plare candu pr. Sogsiasofa ar da ghesransp negativu. Despre respunsu se scie si in Constantinopole ca e negativu; Flotele inse totu nu pa: sira pene la 10 in Dardanele, —