Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-11-25 / nr. 94
V7. 954. JaeuiI FuEE, Gazeta ese pe die ori, adeia: Mercurea si Sambata. Poiea odata pe sertemana, adeea: Mercuriu Rretiosu este pe unu anuu 10 [. me re diumetate inud fe în launtru Monarchiei MNoemmie 1552, 7 1. re misem, pe si sanie De pepisiia n tate paste srepateiei, ma si la toti ssoraptii mostei MD. carreprendinti. Repiga scrie, „retiș” secera 4 er. a. “Pentru neti staine inpege 14 1 s.e. Z. SCIRI DESPRE CAUSA DESERITENA. Inainte de essirea manifestului imper- Rusiei circulă prin dinghale faima, spunea la cabinetele apusene aga si sositu pna manifestuirecii inse catura timpu pana celu vediurames si tu în publicu. Dela 27. Noembre insoase earasi adogmesa diurnalele raghisiene dupa o nota noua gpseassa coniepturandu care cum i se pare asupra ei. ., Timese” si rinderendinti a Velusa” inse, totu intra'aseeas vreme, vorbescu despre o incercare de „dgetite noapa, saghe si se raghe ca aru “si essitu din cabinetulu Franciei siscare de catra Anglia sar fi primitu de buna. Asela proieptu aru fi, spunea cele 4 puteri se unescu pentru „pacificatiune“ sprta conditiun de fiermurite, si ca ele voruessecuta conditiunile acele în somța dintre cele dooe puteri siesi dusmane, care va declara ca nu vrea a se supune aceloru conditiuni, si acesta o voru face o în casa de lipsa si cu puterea armeloru. — Cum va fi primitu si proieptulu acesta, decum va essista, de catra puterile gheerestive nu vremu a sonieripga, e. iise ereu a imblandii pie leulu ce sau pangaritu in sange. Deca Austria si Prusia vor remane pe cămpulu vestrana, cum dechiară reptuț Prusia si decurundu ministeulu Mantuiiei in mesagiulu, cu care deschise adananti'a camereloru, apoi conditiunile acele ne multtumindu pretinsiunile Seagpli sau ale turcului aru fi cam unu ce de declaratiune de resbelu din partea puterilor t arpiene insoatga celui ce nu va voi a se supune. Eventul decebit.— Despre complicatiunea sepba-turcesca se scrie, spunea ca ar fi desspgeata, si ca turcii in puterea conventiunei din 10 Marte 1815 assedia vagnisone in tote fogtagheziele seghise. De candu si intrerupse consululu rusescu comnsari lina oficiosa cu gubernulu Sesviei, Turcia pune mai multu pretiu pe declararea serbesca desate pana acum, totusi increderea aici nu se va incuiba. Ne vomu aduce aminte ca Porta a provocatu de repetite ori pe gubernulu Serviei, ca sa-si dea de chiaratiunea pe facla, deca ea vrea se faca causa comuna cu Casia ori cu Tagsia în seagra orientara, ori se tiene de neutralitate. La provocarea din urma de de princ, serbescu Alesandru S. Georgeviciu urmatoriulu respunsu : „Inalta Maiestate! La inalta nota a esselentiei sale ministeului de esterne a Mai tale din 28 i. ș. me aflu chiamatu a respunde urmatorele: gubernulu Serviei a vrutu totudeuna a sierbi inaltei Porti pecatu ilu ierta invoielile de pana acum, inse elu nu se va supune], niciodata la ceea ce afla ca nu se poate impaca cu datorintia gubernului seu. Acestu calu se intimpla chiaru acumu, candu sau inseputu demaniele cu naltu puterniculu Cearu. Cerulu se intotea certa acesta spre binele Mai tale! (?) Dar gubernulu Serbiei nu pote lua parte la certa ce se iscă intre ambe puterile protestore ale Serbiei. Elu se rote de chiara numai pentru astfel in de politica, care se nu trena nici cu una dintre partitele inraghesmete, (?) ci observeza strinsa neutralitate. De aisi urmeza de sine, spunea gubernulu Serviei niciodata nu pote concede, ca vreunu corpu de armata se pasiesca preste granitia teritorului seu. Era (gubern. Serviei) nar pute concede acesta fuga avetama politica, care i e diptata de impregiurari. Gubernulu Maiestatei tale va trebui se traga in luare aminte si sa gheepnoassa, ca gubernulu Serviei urmeze numai dupa porunca computului si dupa aseasta va lucra tot adeana. Ela dealimintrea, ca se pota da o putere politicei neptralitatei sale a ordinatu, ca totu serbulu ce pote purta arme sa se afle gata a urma dupa mandatulu gubernului, sanda momentulu aru cere asesta. Primesce Mai ca todudeuna incredintiarea celei mai pline de stima adegintie. Dragujevatz 6. Noembre, Alesandru Georgeviciu. Dousa tegana vasalu a vorbitu satga Suzeranuluscu verodata cu o limba” mai categorica si mai demna de unu domnitoriu a unei tieri trase si impinse de igartate si conventiuni, desata cumu o faci acesta Principele Serbiei, nu vomu afla in istoria, decatu casuri d'asele, caldu dupa asemene limba a sunatu si arma de nederendintia. -sma se scrie ca la granitta Serbiei, vrendu niste turei bosniaci ai fortia trecere prin Serbia, fura gesrinsi de Serbi. Principele audinda de întemelarea acesta, catrauitu, se duse la Rasia din Beligradu si i facu cunoscutu neajunsulu turciloru bosniaci. Pasia inse ilu inca pe viitoriu pote f securu de asemene navaliri. — Se asteptamu ce ne va mai desfasiura viitoriulu si cu Serbia, cu vecinii sei slavi, ca ei sagmeaza pana dupa urechi, si nimenu ii opresce; apoi de ameninttari nu vore a sci, caci ei se vu muri. — stedintiu, CEVA SCOLASTICU. Din Vanpinin Temisinnn, 28. Ort. Astadi avuramu on. a vede in mijloculu nostru pre M. D. Consiliariu e. r. inspectoru scolasticu, Copstantina Ioanonitiu; si dupa ce din partea scolariloru fu salutatu leu unu cuventu de bunavenire, acomodatu inpregiurariloru, rostitu de un baiatu ca de 10 ani, mai apoi de o alta baiata ca de a ani, trena singuru essaminarea rgunsiloga. Dupa ce se fini essamenulu pulbetu lui ore, incepu cuventulu seu catra alesii a 4 comunitati, si mai multi alti auditori pentru marimea salariului invatietorescu, si cu o acomodata peioratiune in bine pimeghita elocventia, a venatu inimile si lea facutu sime ! Dara nu am voie si n'aui vre se ingreun pre O. Lertogn cu demostrarea materiala a cuventului seu, care firesce ca era argumentatu cu destula agerime logiceasca . . . Ci eu numai doue asi dori ale face publicului cunoscute, adeca, entusiasmulu auditoriloru din 4. comune, candu cu amiravera elocventia asta de bine a soiulu de mustra resoluta voie a S. Maestatii Sale de a lumina pre populii sei si cata bunatate are popululu de a astepta dela fidela alipire langa Casa Austriaca, dela ecaritatea, cu carea pre bine voit 8. Mata sevolida tronulu seu: credeme ca candu se memorau cele trecute, precum si orbecarea nóstra intru intunerecu s.a. intruna pridedeau lacramile in ochii tuturora, in eatu numai fu putintia a înnesa sentimentul dinlauntru, ei intru o entusiasta universala strigare zgogar se afaga „Se traieasca Împeratulu Franciscu Losian!” D intre ce vimtigi de bucurie se plimbla anima mea, pre acesta campu incarcatu de cele mai dulci suveniri, mai alesu, candu me gandeam, saip pote face si un puternicu si parintescu cuventu dela un Comana catra Romanu, pentru ferirea Romanului. Dara numai putinu este miravera argumentatiunea aduse despre puterea spiritului omenesc, cand acela e condusu prin o crescere, prin o cultura mai nalta si nimicu mai trist pentru un suflet omenesc, cand se lase in murdarie , lenosie, sau se lase la o crescere ca a animalelor. Acesta silogismu contraversu face multa onoge elocventului, si arata gibacia sa cu carea se lupta ai convince pentru fericirea sa si ca numai dela un Roman cand ii zace la anima amarea Natiunei sale, póte isvori asemenea peioratiune. — Frumosu fu cuventulu, dara si mai repmosu resultatulu pentru ea de si aci în comuna aceasta se tiespse o partida, a nu se resolvi la nici o imbunatatire a starei scolare si a invatiatoriului, dara fiinda surprinsa prin neastertatete argumentatiuni, nici una iata nu desbatura din propunerile Mariei sale, ba cu entusiasmu fu comentat. „Dam totu pana si camera de pre noi, numai se avemu ssole bune, si invatiatori harnici, si pruncii nostrii se numai remana prosti ca noi“ si asta pardida se profacu in cea mai mare simpatie. — (Va urma.)