Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-09-11 / nr. 73

290 si lâsca a tient liniscea publica pana voru veni alte ticra, facundu alusiune berg facu cunoscutu că pre sprasii rusi sitiunea ministrului numita cativa cazaci spre tere se areste die vre iegedintia, au fostu lista acelora regione, la Austriaci. si causa "Totu odata prin uuu oficiu Bud, si casele consulatului sub protectiunea legale a gubernului locale. — + că Ministrulu din luntru, Log. C. Sturdza, omul pnosepta în ticra prin servilismulu seu satga muscali, si prin ideile sale antinationale, stu mai bine dicandu, anti-omenoase, represează lui Loghiasofi ca nu se prinde ca se va tiene linistea publica Din norocire, Ghiersiu, siefulu cancelariei lui Budberg, carele mai innainte fuse senspla rusescu in Moldova, lamuri lui Loghiasofi că regionele acusate suntu cea mai mare parte creditorii Domnului ministru seapomeni carii fiindu in servitiuri publice au lovitu in interesele lui prin integritatea loru. Dupa aceea, lista de proscriptiune o gase inspui Logsiasot. Astadi, Gorciacoft impreuna cu Budberg, Saschen si toata samrania, treci Prutulu; pana mane sera se strecora tota aghiege-zagda, si se taie pedalu de la Sculeni, astafela, în sata roimane nu mai avemu nici unu risioga de muscalu intrega. — opositiunei si dele indata ordine daca militiei, osciri nu straine i se va le lasa da pu: i ceri dispo. o cateva persone essaltate care, dupre cumu Goreiacoll ca sa se puna sub În se elu a procede la arestare. ei Tier'a romanesca si Moldati'a. ve Iașii. 3. Septembre v. 1854. Domnulu meu! Binevoește a herăzi o coloană din Foaea Voastră, articulului ve vă comunica, ui veți îndatora ne toți drepții romăni. Romănia trece astăzi într'o nouă fază dorită. Privilegiile de unu protectoratu împusuri să asigurează acumu de cătră puterea suzerană, și de cătră puternicii ei aliați. Ne bucurămu că vomu scăpa curăndu de înrăurirea fatală și stricătore a nordului, și vomu recăpăta autonomia noastră. Faptele rusești să deosebescu prin rău și ne lasă răni adănci, și pe care numai unu brațu puternicu și o unire statornică le va putea vindeca. Protecția a înăbușitu cele mai bune disposiții ale Domniloru de pe urmă, spre orice radicală îmbunătățire. A ciuntatu învățăturele publice, a întunecatu adevărulu și talentulu prin o censură ariciosă, neprevăzută în legile țerei. A făcutu din lingușire, trădare și spionie atătea merite, ce să răsplătiră pănă și cu ministerii, cu decorații, cu cinstiri. A demoralisatu, a coruptu ca să poată mai bine asupri, și înăbuși totu simțulu naționalu. Daru în zădaru că nu lau înădușitu de cătu îu cățiva ticăloși, cei cunoaștemu și ii desprețuimu, și pe care unu gubernu moralu mi regeneratoru trebue neapăratu săi răsplată. Oare mai este timpulu ca sarcinele ce sau împusu pe beata țeară, trădările, lingușirile, listele de proscripții și alte că fie atătea trepte de înaintare, și de favorit? Oare mai este timpulu ca regelele Țarigradului să privească Domniile țeriloru noastre ca atătea mijloace de speculație? Oare fanariotulu Bogoridi își va mai înzăstra și a doua fiică (soția lui Lascaru Cantacuzino) cu Domnia bietei Moldove? Oare denumirea unoru ama bărbați n'aru ei o crprisro pe contredicție cu sistemulu progresului, cu dorințele occidentului, care nu caută a corupe, ci a civiliva, nu caută A întuneca, ci a lumina, nu vreu a ne arunca cu unu veacu înapoi, vi a ne favora progresulu, ci desvălirea morală și materială de care avemu atătu de mare trebuință! Dacă asemenea persoane ar'apă iubi măcaru puținu țara, atuncia s'aru cunoște mai bine singure; s'ar convinge că tu de stricători potu fi țerei, și fără să vree, și ce mare sacrificiu vreu să facă numai deșărtăciunei loru, și aru renunța poate la întreprinderile și urzicele ce facu ca să capete Domnia sau Căimăcămia. Daru de vreme ce din contra dorințele loru ne amenință viitoriulu, și să atingu de ce avem mai scumpu, de interesele bietei țeri, vomu fi siliți a i scoate din uitarea ne meritau, și ai descrie căte pe mului cu antecedentele și însușirele sale cele adevărate. Meritele loru suntu merite rusienești, relative, și toți romănii sperămu cu încredere că „Austria a căria interese să potrivescu atătu de multu cu dorințele noastre, Austria a căria apropiere o îndatorește a ne cunoaște nevoiele mi persoanele, nu va îngădui a să inaugura epoca aceasta pentru noi fericită cu denumirea mi întrebuințarea unoru persoane, care fără favoruri fără bani apă închise, unoru persoane ne representează neștiința și tote vițiile trebuitore numai regimului trecutu proteptoru. În interesulu nostru și acelu publicu, de nu voru conteni urzirele arătate, ne vomu socoti datori a însemna în adevărata loru lumină, ne ori care persoană ar căuta după pilda ginerelui Vogoridi să ne împue a sa nullitate, și să ne învecnicească nerănduelele. - Iașii, 3. Septembre v. 1854. Cavaleria nostră ce eliberă dintre ruși spre a Beni la Iași, înse numai după ce scau ținutu lecții acolo unde era escortată, după ce sau coruptu cu bani și sau demoralicatu, scopulu scugetatu ce pede cu ochii, adecă, aici sau înființatu o cănțălărie, la care se conscriu toți cei ce voru a intra în mingi rusească, - așa venindu cavalerii noștrii din acestu îndată se și duse o parte mare din trănșii la acea cănțelărie, și se conscrise, - aceștia și alți fermecători rusești amăpiră încă de o parte mare a miliției pedestre și a jandarmiloru de a se conscrie. Se vede că prin atare manieră voru fi voindu Floru comandanții rusești seși ștergă pata, și să se desvinovățescă înaintea Europii despre silniciile întreprinse cu desarmarea. — Cei conscriși sau și escortatu peste Prutu. Eri în 2. a c. au tractatu Pr. Gorciacoff dreptulu comandei militare - celu luase asupra acestui Satu - în potestarea noului Hatmanu, earu presed. Budberg pe alu seu în măna Sfatului administrativu estraordinariu, - seu - după cumu zicu moldovenii - eri și au datu Cloru di misiunile chiemăndu mai nainte la sine pe toți miniștrii și alți funcționari de ai înaltului gubernu rpeko — rusu, mi așa Sămbătă sera nu va mai exista picoru de rusu viu pn Ppate (afară de cei ce'și au locuințele mai de multu aici) și Prutulu Duminecă dimineța se va închide. Fie numele Domnului binecuvăntatu!l Minist. Cost. Sturdza năcăjitu că se ducu rușii de o parte, și de alta temănduse că acumu îlu voru apuca creditorii, și în fine cugetăndu că scriitorii întămplăriloru adecă istoricii nui voru refăcea faptele, inferă mai alastăieri înainte lui Goreacoff ne toți creditorii Dsale, pe literații Moldaviei, începăndu dela academia științeloru cu inspectorulu și profesorii, pe pravilistulu statului, și pe alții chiaruși din membrii ministeriului în pumeru camu de 200, îi inferă zicu cu numele de revoltanți, zicăndu că aceștia stau gata ca îndată ce se voru duce rușii se revolte țera în contra Dsale. Gorcacoff îndată și slobozi ordinu ca să se aresteze toți aceia, norocire numai că întră cei arătați erau mulți așezați în funcțiuni la gubernii chiaru de cătră ruși, din care causă pășiră la mijlocu D D. Corecue, Ghirsu, Ara Cantacuzino și alții, aceștia dovediră înainte Principelui, cum că arătările ministrului suntu false și fără nici unu temeiu, mi așa abia putură îndupleca ne portacofănu să'și revoace ordinea. Noi nu ne mirămu de minist. Sturdza, de vreme cei știmu și i cunoaștemu slăbiciunea ori debilitatea, că adecă Clui după masă (dela 9 dimineță începăndu) au mai făcutu și va mai face asemene și cănii, ci aru drebui se ne mirămu de Princ. Gorciacoff, pentru că puse de odată temeiu pe vorbele acelui, dar înseși aceasta e demnu de concesiune ori de iertare după ce vomu considera că cvartirulu și luare la Cos. Sturza, și se tratează ambi la o masă. Aice căzu bruma în doue rănduri cu finitulu lunei lui Augustu, care făcu însemnată stricăciune în păpușoie, în vinațe și în alte producte naturale, și așa mai adaose la lipsele și suferințele poporului, cu atătu mai multu, că productele semănăturiloru de toamnă fură foarte proaste în acestu anu. Nb. Ce zice, că desarmarea miliției avea mi unu altu planu forte deplorabilu pentru capitala noastră, daru înțelepciunea publiului spectatoriu făcu de a nu da motive de realisarea aceluia, și așa remase fără efectu în contra dorinței esecutătorilorului. - Iașii, 1. Septembre v. 1854. Eliminarea Hatmanului miliției, Dlui Nic. Mavrocordat este pentru toți moldovenii binevenită, văzăndu'lu mustratu și pedepsitu pentru faptele sale, copiete după Iuda vănzătorulu, cu care nume îlu și blăstăma bravii militari, cu prilejulu desarmărei loru. Scoaterea lui din Hătmăniei să cădea nu numai pentru îngroșata trădare a miliției, uici pentru alte fapte cunoscute pentru care ca mai demisionatu odată.Acumu ne bucurămu de o parte că postulu acestu însemnatu a devenitu în măna unui bărbatu, care și fără armă în Era de doritura săbicite pănă astăzi mi înnădușite ci nu numai uitate, dară poate mi sublă respectu de bună ordine mi disciplină.