Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-05-05 / nr. 36

142 ptulu, de a se canta numai, si numai romanesse. Acasta neptiege compusa seghesse, apriatu esprima prescrierea Es. Sale, e argobata de totu on. sons. temesioranu, intarita si subscrisa de Maria Sa D. episcopu Samuile Masirovicid, si esecutata in facia soeptii în reea sentia poporului romanu cu cuvenita solemnitate. — (Va urma.) ră zare Aciiuii LI Corespondința secretă între pubernialu Angliei și alu Pieiei. (Urmare.) HV. Sir G. A. Seimul cătră grafulu Clarepioni, miră în 2. Maiu. (Secretu mi confidențialu.) Cr. Peter 21. Aprile 1853. Milordu! Eu avuiu onoare de a priimi o depeșă 2 domni Tale dată din 5. a lunei acesteia ca „secretă și bială” și conform îndumă cu poruncile Domniei Tale amu împărtășit'o în 15, grafului Nesselrode. Mai nainte de sosirea acestui curieru Peuliști Caduri de a vorbi cu mine, pentru ca să'mi împărtășescă nota împărtășită la porunca Împeratului, care ar fi a se considera ca răspunsu la depeșa egale dată din 23. Mapură. Acestu documântu, pe care îmi iau voia de alu alătura pu originalu, mica dară mie de cătră candelarulu, care îmi zise la începutu, că acestu documuntu ar fi trebuitu să încete corespondința, totuș pote fi că decă nu depeșă împărtășită lui mai însusu, va fi împărtășită Maiest. Sale, va da ocasiunea Împeratului aa observațiuni n65. Singurulu pasagiu alu alăturatului documentu, asupra căruia grafulu Nesselrode a doriră a trage a mea luarea aminte a fostu aceea care privia la starea popoarăloru creștine din imperiului turcescu așea cumu e descrisă aceea de cătră agenții anglii mi ruși. Eu observam în răspunsulu meu, că puntulu acesta este de o însemnătate mai puțină. Guberniulu Maiest. Sale (britanice) dorește, precumu fi e cunoscutu Esel. Sale, totu amea ferbinte ba mi cabinetulu Împărătescu, ca Porta să nu'și pregete întru nimicu a depărta ori ce causă de plănsire și năpăstuire a supușiloru creștini ortodocși ai Sultanului. Domnia Ta îmi vei da aici voaie ca săți facu observățiunea, că, la casulu căndu crisa de acumu ar trece, alăturatulu documântu propune unu ce, care, compunănduse în formă de o hotărâre colectivă a tuturoru puteriloru mari, ar fi în stare de a abate mai îndelungatu o catastrofă, care, de mi cap întămpla, este de crezutu că tocma pentru aceia ar avea urmări fatale, carii ar fi să căștige mai multu prin aceea. De căndu amu începutu eu a scrie depeșa aceasta, cancelarulu îmi făcu de știre, cum că alăturatulu documaniu și convorbirea ce avuiu eu opero a ține cu Maiest. La în 18. ale lunei acesteia suntu privite de cătră Împeratulu ca răspunsuri la toate întrebăciunile atinse de Domnia Tapa denema Domniei Tale, nrin urmare că nu ce simte trebuința unei discnsiuni mai departe asupra aceloru punturi. Eser. Sa nu ascunse îndestularea sa, de care se împinse prin acea hotărâre, din causă că mare puine acestea, precumu ce exprimă Esel Sa, era de o natură atătu de delicată, în cătu ori ce discusiune asupra loru este împreunată cu greutăți. G. A. Seimul. Adaosu la Nr. HV. Înperatulu este forte et cu Lordului Clarendonu din 23. Martiu Maiest. Sa se bucură de aceea ce a observatu, că părerile sale conglăsuescu cu ale guberniului Angliei în privința combinățiuniloru politice, care ar fi să ce înființeze, decă cumva ar sparge fără veste catastrofa în Orientu, de care Rusiei trebue să'i pese totu așea multuma mi Angliei, decă nu a o împedeca de totu, celu puținu însă a o amăna. Împeratulu priimește preste 107% părerea Lordului Clarendonu, că ar fi de trebuință a ține starea de acumu a lucruriloru în răsăritu pe cătu Cap putea mai îndelungatu; totuș Împeratulu n poate să nu atingă unu puntu care îlu face a crede, cum că știrile, pe care cabinetulu Amatei le priimi, nu conglăsuescu cu ale noastre. Acelaș adică privește la toleranța miza spiritulu omenității, pe care guberniulu turcescu îlu desfășură în privința supușiloru creștini, fără a viza esemple Beni, care adevereză de contrariu, e de ajunsu a pomeni, că precumu e cunoscutu, prin cruzimile săvărșite mai de curundu de cătră turci în Bosnia mai multe sute de familii au fostu silites a fugi în Austria. Înmpăratulu, fără a vrea să cerceteze cu această ocasiune simptomele cuprinsulu depeșei mai "mari ori mai puținu bătătoare la ochi ale apunerii imperiului otomanu, cumu și mai multa seau mai puțina putere de vieță, pe care acestu statu o mai vădește înlăuntrulu său, priimenire prea bucurosu, că celu mai pănă mijlocu de a insimlu otomanu în vieță mai îndelungă este, ca să nu mai fie lunetei cu apenincisni care trecu măsura dreptă și îi vatămă demnătatea mi suveranitatea lui foarte multu. Maiestatea Sa este aplecată ca totodeauna, a urma acestă sistemă, presupune însă, că celelalte puteri se voru purta întocma și că nici una dintrunsele nu va năzui a stoarce dela slăbiciunea Porței concesiuni, care își dau în capete cu drepturile celorulalte. Dezicăndue acestu principiu, atunci Înperatura declară, că dânsulu este gata a lucra pentru susținerea imperiului otomană în alianță cu Anglia și a delătura orice îmfijire din causa depanptării aceluiaș. Adeverința de încrederea absolută și de probitate, pe care A dă lui Amaia, o priimește bucurosu și spereză, că pe acestu temeiu alianța sa cu Anglia va merge și făcănduse mai strânsă. (Va urma.) TRANSSILVANIIA. Brașovu, 3. Mais v. Eri ne sosiră îndărăptu pe poștă pachetele cu ziurnalulu trimisu prenumeranțiloru din Moldova. Totu asemene scrie și „S. B.”, despre prenumeranții săi. Ceea ce ni se înștiință de cătră corespondintele nostru din Iași, că gubernulu rusescu va a opri tote ziurnalele și austriace din Principate, o - acumu împlinită în faptă. În 28. Maiu a. c. se va ține aici în recepția pom. cat. o misiune de cătră vr'o 3 P. iesuiți. Eselenția Sa Dn. episcopu r. c. Dr. Ludovicu de Daiiald, care se află acumu în Sibiiu va întroduce în persoană misiunea. Diletanții noștrii romăni totu se mai împulpă a ne face căte o seară plăcută cu producții teatrale, care merită a fi cu mare căldură cercetate. Din partea braviloru tineri încă par fi să se uite, ba ce facă preștiințări de timpuriu despre ziua representăciuniloru, ce nu tragă și singuri vina puținătății publicului, cumu ne întămplă eri trecu septămăna. Din ținutulu Brapului, 5. Mais c. v. Domnulu meu! La cea din urmă întășire a noastră discurserămu multe, începăndu și noi ca toată lumea, mai ănteiu cu cămpulu resboiului, apoi trecăndu prin multe alte cămpuri, cămpii, țeline și rezoare, cătu cultivate, cătu mai vârtosu părăsite și părățiite, pănă ce iarăș ne despărțirumu fără ca să apucu ați face o întrebăciune, care de atătea ori mi se întoarse prin minte la mai multe ocasiuni. O samă din cititorii Gazeteloru romănești de la unu timpu încoace face subservățiunea, că așea numita înțelegință romănă conlucră la Gazete neasemănatu mai puținu de cătu nainte de acesta cu 3-4 ani. Ba unulu Ami zice cu o ironiă mușcătoare: Cărturarii noștrii semănă cu idolii pagodeloru din India, ceea ce au învățatu voiescu a ști numai dânșii; ascundu xomopize Ka și celu din evangheliă, pe semne că ei ne privescu decă nu cu disprețu, totuș cu o nepăsare ce nu'și mai are părechea sa la alte națiuni; mai vărtosu de unu anu încoace semănă ca și cumu redacțiunile celoru doă gazete romăne ar fi închietu unu contractu de iobăgiă Cu ceilalți literați, la numai 3-4 inși să , pentru toți și pe sama tuturoru, par'că redactorii au să'și scuture numai clinulu jocului pentru ca să isvorască totu felulu de articuli, corespondințe, poesii și novele gata ca dintr unu cornu alu prisosinței; par' că ceilalți cărturari nu mai au nici unu felu de îndatoriri cătră publiculu loru cititoru ș. l. Știi că m'amu văzutu silitu a da toată dreptatea acelui observătoru și cărutoru! Întru adevăru trebue că recunoască literații noștrii, că ei nedreptățescu foarte greu ne Redacțiuni, deacă cumva suntu aplecați a crede, că o redacțiune este sinonimă cu auctoru, seu că dânsa ap area darulu de a ai ubique locorum, de a lucra ka unu Filadelpia, Bosco și alți scamatori de aceștia, de a ști ceea ce nu poate afla decă nu o pet înștiința, de a ce face dingr' odată grammaticus, ghetnog, geometras, pictor, alirtes, c6ă de limba modernă, economu, meserieșu, dascalu, politicu, diplomatu, juristu, medicu mi căte alte; iară pentru tote acestea să mai priimească imi avea măngăiere dulce și încurăgiătore, că lucră la ziurnale imi trăiește dintru alte ostenele și venituri. Au nu le ajunge redacțiuniloru cu critica citire și splontare a ziurnaleloru străine, cu corectarea corespondințeloru căru bune e cătu rele, cu correcture și revisiuni, cu șicane și păcaturi de toată plasa? Să compună și să avune pe toată săptămăna 6 pănă în 10 coale pentru ca să esă 2--3 de giparu totu unii și iar numai unii și noi ceștilalți să me pyemă numai la masa rara, oare ne stă fine, oare ne purtămu romănește ori străinește? Ne vin” n TREI TIT al S. ș o este iza ca a tai , + Pad auă 7 : 7 ? fad A . I Șoaadi dă Rae 0 RD a . .