Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-05-05 / nr. 36

142 ptulu, de a se canta numai, si numai romanesse. Acasta neptiege compusa seghesse, apriatu esprima­ prescrierea Es. Sale,­­ e argo­­bata de totu on. sons. temesioranu, intarita si subscrisa de Maria Sa D. episcopu Samuile Masirovicid, si esecutata in facia soeptii în ree­a sentia poporului romanu cu cuvenita solemnitate. — (Va urma.) ră­ ­ zare A­ciiuii LI Corespondința secretă între pubernialu Angliei și alu Pieiei. (Urmare.) HV. Sir G. A. Seimul cătră grafulu Clarepioni, miră în 2. Maiu. (Secretu mi confidențialu.) Cr. Peter 21. Aprile 1853. Milordu! Eu avuiu onoare de a priimi o depeșă 2 domni Tale dată din 5. a lunei acesteia ca „secretă și b­ia­lă” și conform îndumă cu poruncile Domniei Tale amu împăr­­tășit'o în 15, grafului Nesselrode. Mai nainte de sosirea acestui curieru Peuliști Ca­duri de a vorbi cu mine, pentru ca să'mi împărtășescă nota împărtășită la porunca Împeratului, care ar fi a se considera ca răspunsu la depeșa egale dată din 23. Mapură. Acestu documântu, pe care îmi iau voia de alu alătura pu originalu, mi­c­a dară mie de cătră candelarulu, care îmi zise la începutu, că acestu documuntu ar fi trebuitu să încete co­­respondința, totuș pote fi că decă nu depeșă împărtășită lui mai însusu, va fi împărtășită Maiest. Sale, va da ocasiu­­nea Împeratului aa observațiuni n65. Singurulu pasagiu alu alăturatului documentu, asupra căruia grafulu Nesselrode a doriră a trage a mea luarea aminte a fostu aceea care privia la starea popoarăloru creștine din im­­periului turcescu așea cumu e descrisă aceea de cătră agenții anglii mi ruși. Eu observam­ în răspunsulu meu, că puntulu acesta este de o însemnătate mai puțină. Guberniulu Maiest. Sale (britanice) dorește, precumu fi e cunoscutu Esel. Sale, totu amea ferbinte ba mi cabinetulu Împărătescu, ca Porta să nu'și pregete întru nimicu a depărta ori ce causă de plănsire și năpăstuire a supușiloru creștini ortodocși ai Sultanului. Domnia Ta îmi vei da aici voaie ca săți facu observățiunea, că, la casulu căndu crisa de acumu ar trece, alăturatulu documântu propune unu ce, care, compunănduse în formă de o hotărâre colectivă a tuturoru puteriloru mari, ar fi în stare de a abate mai îndelungatu o catastrofă, care, de mi cap întămpla, este de crezutu că tocma pentru aceia ar avea urmări fatale, carii ar fi să căștige mai multu prin aceea. De căndu amu începutu eu a scrie depeșa aceasta, cance­­larulu îmi făcu de știre, cum că alăturatulu documaniu și con­­vorbirea ce avuiu eu opero a ține cu Maiest. La în 18. ale lunei acesteia suntu privite de cătră Împeratulu ca răspunsuri la toate întrebăciunile atinse de Domnia Ta­pa denema Domniei Tale, nrin urmare că nu ce simte trebuința unei discnsiuni mai departe asupra aceloru punturi. Eser. Sa nu ascunse îndestu­­larea sa, de care se împinse prin acea hotărâre, din causă că mare puine acestea, precumu ce exprimă Esel Sa, era de o na­­tură atătu de delicată, în cătu ori ce discusiune asupra loru este împreunată cu greutăți. G. A. Seimul. Adaosu la Nr. HV. Înperatulu este forte et cu Lordului Clarendonu din 23. Martiu Maiest. Sa se bucură de aceea ce a observatu, că părerile sale conglăsuescu cu ale guberniului Angliei în privința combi­­nățiuniloru politice, care ar fi să ce înființeze, decă cumva ar sparge fără veste catastrofa în Orientu, de care Rusiei trebue să'i pese totu așea multu­ma mi Angliei, decă nu a o împedeca de totu, celu puținu însă a o amăna. Împeratulu priimește preste 107% părerea Lordului Clarendonu, că ar fi de trebuință a ține starea de acumu a lucruriloru în răsăritu pe cătu Cap putea mai îndelungatu; totuș Împeratulu n poate să nu atingă unu puntu care îlu face a crede, cum că știrile, pe care cabinetulu Am­atei le priimi, nu conglăsuescu cu ale noastre. Acelaș adică privește la toleranța mi­za spiritulu omenității, pe care guberniulu turcescu îlu desfășură în privința supu­­șiloru creștini, fără a viza esemple Beni, care adevereză de contrariu, e de ajunsu a pomeni, că precumu e cunoscutu, prin cruzimile să­­vărșite mai de curundu de cătră turci în Bosnia mai multe sute de familii au fostu silites a fugi în Austria. Înmpăra­­tulu, fără a vrea să cerceteze cu această ocasiune simptomele cuprinsulu depeșei mai "mari ori mai puținu bătătoare la ochi ale apunerii imperiu­­lui otomanu, cumu și mai multa seau mai puțina putere de vie­­ță, pe care acestu statu o mai vădește înlăuntrulu său, prii­­menire prea bucurosu, că celu mai pănă mijlocu de a ins­im­­lu otomanu în vieță mai îndelungă este, ca să nu mai fie lunetei cu apenincisni care trecu măsura dreptă și îi va­­tămă demnătatea mi suveranitatea lui foarte multu. Maiestatea Sa este aplecată ca totodeauna, a urma acestă sistemă, presu­­pune însă, că celelalte puteri se voru purta întocma și că nici una dintrunsele nu va năzui a stoarce dela slăbiciunea Por­­ței concesiuni, care își dau în capete cu drepturile celoru­­lalte. Dezicăndue­ acestu principiu, atunci Înperatura dec­lară, că dânsulu este gata a lucra pentru susținerea imperiului oto­­mană în alianță cu Anglia și a delătura ori­ce îmfijire din causa depan­ptării aceluiaș. Adeverința de încrederea absolută și de probitate, pe care A dă lui Am­aia, o priimește bucurosu și spereză, că pe acestu temeiu alianța sa cu Anglia va merge­­ și făcănduse mai strânsă.­­ (Va urma.) TRANSSILVANIIA. Brașovu, 3. Mais v. Eri ne sosiră îndărăptu pe poștă pachetele cu ziurnalulu trimisu prenumeran­­țiloru din Moldova. Totu asemene scrie și „S. B.”, despre prenumeranții săi. Ceea ce ni se înștiință de cătră cores­­pondintele nostru din Iași, că gubernulu rusescu va a opri tote ziurnalele și austriace din Principate, o - acumu împli­­nită în faptă.­­ În 28. Maiu a. c. se va ține aici în recepția pom. cat. o misiune de cătră vr'o 3 P. iesuiți. Eselenția Sa Dn. episcopu r. c. Dr. Ludovicu de Daiiald, care se află acumu în Sibiiu va întroduce în persoană misiunea.­­­­ Diletanții noștrii romăni totu se mai împulpă a ne face căte o seară plăcută cu producții teatrale, care merită a fi cu mare căldură cercetate. Din partea braviloru tineri încă p­ar­ fi să se uite, ba ce facă preștiințări de timpuriu despre ziua representăciuniloru, ce nu tragă și singuri vina puținătății publicului, cumu ne întămplă eri trecu septămăna.­­ Din ținutulu Brapului, 5. Mais c. v. Domnulu meu! La cea din urmă întășire a noastră discurse­­rămu multe, începăndu și noi ca toată lumea, mai ănteiu cu cămpulu resboiului, apoi trecăndu prin multe alte cămpuri, căm­­pii, țeline și rezoare, cătu cultivate, cătu mai vârtosu părăsite și părățiite, pănă ce iarăș ne despărțirumu fără ca să apucu a­ți face o întrebăciune, care de atătea ori mi se în­­toarse prin minte la mai multe ocasiuni. O samă din cititorii Gazeteloru romănești de la unu timpu încoace face subservățiu­­nea, că așea numita înțelegință romănă conlucră la Gazete neasemănatu mai puținu de cătu nainte de acesta cu 3-4 ani. Ba unulu Ami zice cu o ironiă mușcătoare: Cărturarii noștrii semănă cu idolii pagodeloru din India, ceea ce au învățatu vo­­iescu a ști numai dânșii; ascundu xomopize Ka și celu din evan­­gheliă, pe semne că ei ne privescu decă nu cu disprețu, totuș cu o nepăsare ce nu'și mai are părechea sa la alte națiuni; mai vărtosu de unu anu încoace semănă ca și cumu redacțiunile celoru doă gazete romăne ar fi închietu unu contractu de io­­băgiă Cu ceilalți literați, la numai 3-4 inși să , pen­­tru toți și pe sama tuturoru, par'­că redactorii au să'și scu­­ture numai clinulu jocului pentru ca să isvorască totu felulu de articuli, corespondințe, poesii și novele gata ca dintr unu cornu alu prisosinței; par' că ceilalți cărturari nu mai au nici unu felu de îndatoriri cătră publiculu loru cititoru ș. l.­ Știi că m'amu văzutu silitu a da toată dreptatea acelui observătoru și căru­toru! Întru adevăru trebue că recunoască literații noștrii, că ei nedreptățescu foarte greu ne Redacțiuni, deacă cumva suntu aplecați a crede, că o redacțiune este sinonimă cu auctoru, seu că dânsa ap area darulu de a ai ubique locorum, de a lu­­cra ka unu Filadelpia, Bosco și alți scamatori de aceștia, de a ști ceea ce nu poate afla decă nu o pet înștiința, de a ce face dingr' odată grammaticus, ghetnog, geometras, pictor, alirtes, c6ă de limba modernă, economu, meserieșu, dascalu, politicu, diplo­­matu, juristu, medicu mi căte alte; iară pentru tote acestea să mai priimească imi avea măngăiere dulce și încurăgiătore, că lucră la ziurnale imi trăiește dintru alte ostenele și venituri. Au nu le ajunge redacțiuniloru cu critica citire și splontare a ziurnaleloru străine, cu corectarea corespondințeloru căru bune e cătu rele, cu correcture și revisiuni, cu șicane și păcaturi de toată plasa? Să compună și să avune pe toată săptămăna 6 pănă în 10 coale pentru ca să esă 2--3 de giparu totu unii și iar­ numai unii și noi ceștilalți să me pyemă numai la masa rara,­­ oare ne stă fine, oare ne purtămu romănește ori străinește? Ne vin­” n TREI TIT al S. ș­­­­­ ­­o este iza ca a tai , + Pad au­ă 7 : 7 ? fad A . I Șoa­adi dă Rae 0 RD a . .

Next