Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-06-30 / nr. 52
952. Eșet ese pe die ori, adecia Merearea si Sambata. die'a odatare septemana, adeca Pretiusm este pe uman anna 10 f. m. c.; pe diumetate aln 5 1-in Mintia Menarehiei. DCiegasiu 7R Has aaiaa 4554. Pentru tieti straine 7 1. pe se sem. pe si anula intrega 14 f. m. e. Se prenumera la tuite pante , imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD, ceriromiiii. — Pentru terie „otin” se cere 4 p. m. - - - maagtiala. Managemnta austriaca. Mandatu catra armata. alu supremului comandantu corpului: 3 si 4 de . Esselentiei Sale baronu de Peas. „Maiestatea Sa Imperatulu cu preainalta gesolutiune din 21. lul. S'a induratu prea gratiosu a mi increde suprema comanda a armatei postate, la granitiele orientare ale imperatiei sate. En me hoia necoia merita prin fapte increderea 'acasta prea para a Imregatarii si Domnului nostru prin cea mai neflegmitita resemnatiane catia preanaltarea persana si servitiu, după tote ale „uele puteri, condusa fiindu de ea perintiele unei multu aventate vieti de soldatu aprópe la 50 de ani, si totu odata diedegeu cu deplina inD. 1831 in pana maistru, de cortelu generalu. Compuse una boiseta de instructiune de manevra camrana pentru infanteria, cavaleria si artileria dupa observatiunile lui Radetzki, care să una orp alu lui Hess de mare insemnatate. In an. 1834 deveni geneARE In Ve brigada in Moravia si fi decoratu cu mai multe ordine straine. Regioana lui cea primitóre se distingea cu deosebirea petutinderea prin insusirile inaltuluilui spiritu si amirabilitate. 1841 primi “Adela Sultanulu Abdul-Medjid ordinulu de merite de clasea mai mare, 1542 fu inaintatu ca F. M. L. si in anulu fatalu din 1848 fu alesu de siefu- alu pretoriului generalu de armata in Italia, alaturea maistrul seu. Nachetăchi. in detorintiele sale a tuturoru mai inalti conducatori, si inainte de tote pe brava, renumita conducere a trupeloru sale din partea domniloru comandanti de armata si de corpuri de armata, la carii privescu cu o incredere netiermurita din fruntea ei, asta respuna si eu suntu convinsu, ca densii ca samegadi, soei martiali de lungu timpu si multu probati in arme imi voru sta eu buna seama alaturea credintiosi in orice pusetura si ageri la activitate. Viena, in 25. Iuniu 1852. Hess m.r., F. z. M. Brasiovu, 11. luniu n. 1854. Precumu francii se spregheaza, englezii si turcii se simetiessa cu resunetulu renumelui unui St. Arnaud, Baglan, Napier si Omer Pasta asta are si Austria ducii Sei, in alu caroru nume se superbeza soldatulu si civele austriacu. Unu Hess e o notabilitate insemnata in Austria, cu atata mai insemnata, ea fata, ea elu isi ascrie inalta Sa cariera numai virtutiloru si harnieiei sale documentate in samzala Causa resaritena mai castigă dara o notabilitate in ordinea celorlalte notabilitati a carei biografia nu pate se nu intereseze pe veruce austriaca , deci se insigamț din ea unele date. Supremulu comandantu alu armatei de Orientu in Austria veneg. de artileria Enghisp baronu de Hess - somendatoru marei ceruei imperatescului ordinu Leopoldini si a Mariei Tegesiei, decoratu si cu "crucea de merite militare, generalu maiestru de cortela Maiest. Sale imperatului si regelui si alti armatei, sonvitiati in timp, proprietari regimentului 49 de infanteria — se trage dintr'o familia nobilizata numai in vachulu 6, nascuta in Viena in an. 1788, prin urmare e acuma de 66 ani. In an. 1805 pasi ca vexiliferu (stegaru) in regim. infant. Ignatz Gyulai, de aci intră in pretoriulu generalu si 1809 fu inaintatu la rangu de locotenentu . in pretoriulu maiestriloru de sogtela generalu. In batalia cu Napoleon la Wagramu langa Viena Hess cu bravura sa trase luarea aminte a ducelui seu, si in acelu anu avansă la rangu de vice-capitanu si renuase la compunerea diurnalului de resboiu si edarea memorialeloru descriptiunei tierei. In an. 1813 capitanu in stabulu generalu faci mai multe spedatiuni militari in Segmania lunga gen. Bubna si fii in misiune diplomatica la Dresda. In batalia dela Lipsia isi agonisi crucea de cavaleru a ordin. imp. Leopoldinu si celu rusescu Vladimiru clasea 4. In speditiunea din an. 1815, in cuartirulu generalu, se facu maioru. În 1822 vice-colonelu, in an. 1829 colonelu la regim, imperat. ale Austriei. Tocma a Sositu eri dupa 8 aghe seara deodata cu inaltia Sa imperatasca Archiducele Albrecht s. r. gubernatoru mici loculu nostru, D. suprema comandanta de Hess primi indata să apă ! Di in Rianpin celu aventatu la inaintarea armatei eatra Mantua, Curtatone si Vincenza, si alte pentru operatiuni, i castigara starea de cavaleru a ordinului Maghiei Tegeste. 1849: sanda Piemontesti prenunciasera armistare, compuse Hessa unu proieptu de campania de 5 diele, care in istoria martiala se numera între opurile celestraordiere dintiare pe anticulu si pe'nseangibila la apiritu, cate invuleti din nari. E inse destulu aci a fini cu vorbele lui Radetzki: „Intre toti bolueratorii cuartirului venega largimaga numescu pe F. M. S. Hessenghe a contribuitu mai multu, cace eu marturisescu din inima, ca vechime pe aghipata nóstra, pe asela spiritu alu disciplinei, alu ordinei, virtutei si fferturei, care distingu atatu de multu pe soldatala austriaca si pe oficiru, diedeseu pe intreligiuit'a si iimen'a Anganilee mai mare parte din resultatulu campaniei acesteia sa ascrie gener. Poss. Dupa lupta dela Novara primi de la Imperatulu insemnele crupei cei mari a ordinului Leopoldini, si crucea de comendatoru a ordinului Leopoldini, si crucea de comendatoru a ordinului Maria Teghesia. Mai toti suveranii Europei ilu desogaga, si in urma se denumi de Feldzeugmeister (gener. de artileria) si de siefu alu stabului generalu alu intregei armate imperatesci si redicatu la rangu de baronu alu imp. Si in fine astadi elu vedemu in fruntea armatei orientale in causa resariteana, ca o notabilitate dintre cele mai probate poru tarile din nispru. - partea intimpinati ambi acesti stefi tuturoru bransteloru e, de in Ungaria in o multtime de posi felieri. si a tuturoru corporatiuAbrudu, 29. luniu n. 1854. Domnule Nedaetori! Esti govata de eatra Antestara besericei romane in. a Arendului a publica pumatoghiele: „Dupa inemegirea ven. consistoriu episcopescu din 21. Maiu 1854 statiunea d dascalesca din Abrudu, provisa cu plata anuale de 300 fior. mon. spiiu., ratea orgie lemine de focu. si cuartiriu naturale, 6 vasante. — doritorii de a concurge la acela ge si trimita concursurile suale sa spun veneratulu consistoriu pana la 1. Augustu 1854 €. o. Concurrentii voru trebui a) se fiu provediuti cu testimonie despre purtarea suu politica, si morale, precumu si despre absolvarea scientieloru pedagogice, si methodice”) b) se fandea deplinu limbele: romana, precumu si cele alte limbe vigenti in patria, adera germana si magiara, sau incai una din aceste. - e) se ia in stare a propune pruneiloru nu numai istoria scurta, dara istoria patriei, aci intielegandase si cea nationale, si geografia in estrasta. Daca resolutulu invetietoriu a Abrudului va fi in stare, si se va arule sa a da preleptiuni si pentru invetietorii tenutali; carii n'au frecventatu pedagogia metodica si didactica, preotimea locale a inchitu a se ingriji pentru amesurata gemp negatiune. — Unu correspondentu. Grui Nei