Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-05 / nr. 1
noastră Monagenia austriaca TRANSSILVANIA, Brașovu. (Grebi comerciale și altele.) Piața la zică mai adeseori, pănă și în acte oficiale, de cea din fără cetate comercială în Ardealu. Se pare însă, că acestă titulatură ce se dă Brașovului, din punta de vedere comerciala nu este cea cuvenită; un ică s'ar putea zice cu mai mare dreptu. Brașovulu este unica și singura piață comercială în Mar. Principatu alu Ardealuluii. ge iii “sas ! Să nu alunece cineva a crede, că cu acestă definițiune amu vrea să nălțămu Brașovulu la unu rangu ne pui se cuvine nicidecumu și să ne fălimu cu avuțiile lui înaintea lumei. O asemenea încercare ne ar face numai de păcă înaintea tuturoru acelora, carii știu ceva să zică piață comercială întru înțelesulu italianiloru, franțoziloru nu mai Băprocă alu engleziloru. Ci Brașovulu ce poate numi unica piață comercială a Ardealului numai din acea causă, că din tote piațele patriei nostre celei multu lipsite singuru Brașovulu poartă unu comerciu activu, carele adică în lotu să scoată căștigulu curatu, mai multu îlu aduce pn țeavă, căndu din contră toate celelalte piațe poartă numai comerciu pasivu și acela încă foarte ticălosu. Sibiiulu, Ciuciulu, Ghierla, Bistrița, Sirgiu Cr. Miclăușu, ne comerciu portă ele? Unele tragu vite din Moldova și lemănă însusu, altele tragu fabricate și manufăpturi din Viena, Pesta, eară cei mai mulți neguțetorași nici că mergu dela Dobriți nu mai departe, le aducu în țeră și le împartu jumătate pe datorii. Atăta e totu. Celelalte cetăți și orașe nici mai merită numirea onorifică de piațe. Din contră Brașovuluiu pumei aduce mărci încoace, ci și scoate în afară sume mari de manufăpturi ardelenești, pentru care trage bani înlăuntru, preste acesta provisioneză cu coloniale Ardealului cu producte crude de meserieși, carii fără nerscropii brașoveni de multe ori apei de săritu în apă. Cu toate acestea Dumnezeule, ce mai pitică ni ce arată piața nostră alăturată fiindu ne lăngă unu Triestu, o Vienă sau măcaru numai o Peștă! O daraveră de 4-5 milioane ce se face în anii cei mai buni, ce este acesta pe lăngă marină întorsetură de comerciu pe care o face o singură casă de Triestu, Veneția ori Viena! Bară căndu se întâmplă conjuncturi negustorești rele, atunci Brașovulu totudeauna trebue să'și aducă aminte de ursita Bistriței. Însă nici odată piața Brașovului nu a simțitu mai viu lovitura se i s'ar poatea întămpla, de cătu acumu de căndu Dunărea e închisă și blocată. Mărfile care mai nainte se trăgea din Anglia și Franța pe cape pănă la Galaț ori Brăila cu o chiriă ne mai auzită de efrin căte 36 pănă pn 40 c. m. c. de masă, acumu ce pară cu chiriă înzecitu mai mare, pentru că nu numai chiria marină s'a întreitu, ci siliți fiindu neguțetorii ași scote mărfile ne uscatu la Varna și a le trage preste Dobrogea cea puținu locuită pănă la Silistria- Călărași, mai cheltuiescu alți 4-5 ari. m. c, eară de acolo pănă aa, Brașovu aici atăți. Cu atătea tipil ne mai auzite pănă acumu la care ce mai adaogă și cele mai felurite provisione de a le spectitoriloru prețulu măruiloru ce încarcă înfricoșatu. Atăta încă totu nă 6 de ajunsu la descurăgiarea și stricarea comerciului, ci după ce piața Brașovului este silită a plăti toate mărfile și productele străine cu monedă de auru mi argintui, apoi aici pn țeavă ne vinde ne tote numai de bani de hărtiă, aa carii niciodată nu pote adaoge scăzământulu întregu următoru din cursu, atătu pentru că acesta e foarte nestatornicu, cătu mi pentru că meserieșulu salu strigă în gura mape, ba să pu'lu calicescă, să nu'lu strice mi căte altele. La toate acestea conjuncturi neporocite mai socotimu mi nesiguranța personală mi toate pericolele căte amenință ne unu neguțetoru în persoana și averea loru în timpuri de răsboiu, măcaru de s'ar păzi o disciplină militară încă pe atătu de aspră. Și totuș neguțetorii noștrii au curagiulu păstratu comercialu celu frumosu alu Brașovului nu numai cu însa Becarabia, ci în mai multe privințe și cu Moldova, așea ar urma de sine, ca la o altă prefacere politică să se precurme și cu Țera romănească din. Bulgaria, eară neguțetorimea și meserieșii în casulu celu mai bunu s'ar împrăștia din Brașovu pe „a tote piațele danubiane, pentru că așea este natura comerciului, ca să ce tragă acolo unde se arată perspectivă de naintare. Dintru atăta încă ce poate pricepe causa, pentru carea locuitorii Brașovului așteptă cu atăta nerăbdare decursulu eveniminteloru din răsăritu și în privința acesta nici o promisiune alta, precumu drumu de feru, bancă ș. a. ș. a. odihni ne deplin. Să descindemu la unele ecsemple practice? Este de pri Scumpetea cea înfricoșată a tuturoru producteloru pe este unu ecsemplu sosu, lăngă toată mănoasa rodire a anului trecutu pentru toate. UNGARIA L. Pesta, 4. Ianuarie n. Furtuna din 31. Decemb. care făcu atătea stricăciuni în Viena, nu a lipsitu a lăsa mi aici oreșcare urme de stricăciune. - Comercialu Poștei încă sufere greu atătu din causa eveniminteloru, căzuți din linia de bani. Dintre puținele Gazete care ce mai acas mai bună. Această gazetă făcăndu cu ocasiunea în ființă în „Re-el Nazio” ca foță politică apetrecerea vea anului nou o reprivire peste celu mai de aproape trecutu și enumărându toți pașii de naintare în cultură și civilisățiune, pe carii încheie articululu așea: „Nainte literatură, Naționalitate,adică lucruri ce află de viitoru?” cu totulu ne'nțelese) ne calea înflorirei, cumu ani cuvinteleSanscritu și noi încă totu mai viiemu; ai apoi astălzi, căndu aceștia patru factori (ai vieței unui poporu) ci mai desperămu noi de comerciu trece, precumu s'a Numitulu ziumalu ape toată direptatea, decă elu ia de condițiuni ale vieței unui poporu literatura, naționalitatea, comercialu și industria. LUSTRIL, Viena. Pe căndu „Corespondința austriacă” (oficioasă) arată cu mare plătere, că după ce Cnezuru Gorciacoff, ambasadorulu rusescu la Viena în urmarea alianței din 2. Dec. și a conferințeloru ținute mai apoi cu dânsulu, a cerutu instrucțiuni mai deaproape dela Curtea sa și lea priimitu pe aceleaș întru înțelesu de pace, pe atunci „Independense Velce” (din Briusel, gazetă cu vază mare) împărtășește dintru unu condeiu diplomaticu esplicațiunea celoru patru punturi care suntu a celua Ha temeiu alu păcei viitore, așea cumu te înțelege ne aceleaș Austria și ambele puteri apusene astufeliu, încă aceste puteri suntu prea determinate a nă încheie nave suptu nici unu felu de altă condițiune. Adică Franța, Anglia și Austria nu potu și nu voru a încheie pacea decătu numai decăt. Proteptoratulu Rus eiusurpatu pănă acumu asupra Principateloru Moldaviei, Țărei romănești și alu Serbiei în viitoru va înceta cu totulu;eară drepturile și libertatea acestoru 3 țeri recunoscută de Sultani și atărnătoare de imperiulu loru prin unu tractatu, care se va încheia de cătră acele puteri cu înalta Poartă, se voru pune sub garanția colectivă a loru, acelaș tractatu va avea ct reguleze și toate celelalte referințe ale Principateloru. Așeadar' puntulu acesta prefac din aceste țeri călcate și slăbite prin organele Rusiei puter' constituite pe o temelie foarte rare, ale căroru securitate sta sub neadormita priveghere a ziseloru puteri. P. Decă corăbierea la gurele Dunărei va fi scăpată și liberată de orice cătușe, aplecănduse și la aceleași princip' sancționate prin Actulu congresului dela Wien” (din 1815). În puntulu acesta cuvăntulu „liberate, pe care lu întrebuințeză numitele puteri, arată învederatu, că ele au știutu din străbuni de a călători în persoană prin țerile turcești și rusești, de 'a înfrunta pericule de hoții, de omoruri, de cazaci, de bașibuzuci, de arestări prin comandanții puteriloru resboitore, de ape mari, de ciumă, holeră ș. a. Și cu ce căștiguri ce răsplătește neguțetoriloru noștrii pentru a tătea ostenele și Turicule? Aceasta o voru ei știindu ei mai bine de cătu oricare altulu. Cu toate acestea nu este atătu timpulu de față cătu mai vurtosu viitorulu, carele trebue să însufle cu totu dreptulu trijă mape piaței noastre. Totu pulsulu piaței acesteia vibreză direptu aa gurule Dunărei. Libertatea Dunărei și a Principateloru va aduce pe Brașovu la adevărată înflorire, eară dincontră pentru Brașiovu nu ar fi nici unu viitoru comercialu și industrialu, ci numai: Mene, techel, farez. Precumu dela închiderea Besarabiei (1812) în cursu de 10-45 ani ca piară totu cum că Rusia ținuse gurele Dunărei pn cătușe (deseptiae). Prin urmare puterile europene trebue să răspingă și să înfrăngă puterea Rusiei dela gura Dunărei, să ia toate măsurele pe viitoru, ca libertatea corăbierei să nu mai vină în periculu niciodată și Principatele să scape nu numai de sclavia politică a Rusiei, ci totodată și înflorirea comerciului loru să fie de și nu și absolutu asecurată. Știese că Rueia de la unu timpu încoace începuse a se răsfăța (a se desmerda) și se desvățase de a mai priimi condițiuni îndatore. Acestu învăța rău va înceta cu totulu. S. Tractatulu din 13. Iul. 1841 să se supună da o revisiune de cătră toate puterile contrăgătore în conglăsuire și întru înțelesulu dreptei cumpene europene. Această trebuință de echilibru (la Bosporu, pn Marea neagră și în Constan limba maghiară, maghiară sa făcutu în timpurile acestea mei 1055, cu șeptezeci Industriă, de mai Comerciu era nu'i potu pațiunea la urmă